Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Consiliul Județean Timiș își mută centrul de greutate al bugetului spre investiții, cu 63% din alocări și un total proiectat de 1,155 miliarde lei, pentru prima dată când județul trece de pragul de un miliard de lei încă din faza de proiecție bugetară, potrivit news.ro. Președintele CJ Timiș, Alfred Simonis (PSD), spune că este „cel mai ambițios” buget din ultimii 36 de ani și că schimbarea majoră este ponderea investițiilor față de cheltuielile de funcționare.
În proiectul pentru acest an, CJ Timiș alocă 732 milioane lei pentru investiții și 390 milioane lei pentru funcționare și bunuri și servicii. Simonis a indicat că, procentual, bugetul este împărțit în 63% investiții și 34% funcționare (diferența până la 100% fiind, ca și în anii anteriori, alte categorii precum cotizații și rate la credite).
În comparație, pentru 2024 bugetul total al județului era de 768 milioane lei, cu 265 milioane lei pentru investiții și aproximativ 470 milioane lei pentru funcționare. Potrivit lui Simonis, atunci raportul era de circa 61% funcționare și aproximativ 35% investiții.
Simonis a subliniat că 2026 este primul an în care bugetul județului depășește un miliard de lei „la început, la proiecția bugetului”, nu doar la final, în execuție. El a amintit că în anul precedent județul a depășit miliardul la execuție, însă nu și în proiecția inițială.
Valoarea totală indicată pentru acest an este de 1.155.853.000 lei, față de 768.000.000 lei în 2024, adică o creștere de aproximativ 400 milioane lei, conform calculelor prezentate de șeful CJ.
Printre principalele alocări menționate se numără:
Proiectul de buget urmează să fie adoptat într-o ședință a Consiliului Județean Timiș programată pentru 6 mai.
Recomandate
Deficitul bugetar a coborât la 1% din PIB în T1 2026, reducând nevoia de împrumuturi , dar Ministerul Finanțelor avertizează că instabilitatea politică poate eroda rapid încrederea piețelor, potrivit News . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a anunțat că în primele trei luni din 2026 deficitul bugetar a fost de 1% din PIB, la jumătate față de aceeași perioadă din 2025. În termeni nominali, deficitul a scăzut la 22 de miliarde de lei, de la aproximativ 44 de miliarde de lei în T1 2025, iar ca pondere în economie reducerea este de la 2,3% la 1%. Ce înseamnă ajustarea pentru finanțarea statului Nazare susține că reducerea deficitului reflectă o disciplină mai bună a cheltuielilor, prin micșorarea diferenței dintre încasări și cheltuieli. În logica prezentată de ministru, un deficit mai mic înseamnă împrumuturi mai puține și, implicit, presiune mai redusă pe taxe în viitor. Totodată, ministrul afirmă că evoluția a contribuit la întărirea încrederii investitorilor și a piețelor externe, pe fondul unui program de consolidare bugetară aplicat împreună cu premierul Ilie Bolojan. Ținte asumate și riscul politic invocat de Ministerul Finanțelor În context, Nazare amintește că România a pornit de la un deficit de 9,3% din PIB în 2024 și că angajamentul este reducerea sub 3% până în 2030. Pentru finalul lui 2026, ținta de deficit rămâne 6,2% din PIB. Ministrul avertizează însă că aceste rezultate depind de stabilitate și că „instabilitatea politică și schimbările abrupte de direcție” transmit un semnal negativ către piețe și investitori, riscând să afecteze capitalul de încredere acumulat „în doar 10 luni”. [...]
Deficitul bugetar al României a coborât la 7,9% din PIB în 2025 , dar țara rămâne cu cel mai mare deficit din UE, potrivit datelor Eurostat citate de Antena 3 . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , susține că scăderea de la 9,3% în 2024 la 7,9% în 2025 indică intrarea într-o „etapă reală de corecție și maturizare fiscal-bugetară”, cu miză directă pe costurile de finanțare și credibilitatea în fața investitorilor și a Comisiei Europene. Deficitul este calculat după metodologia europeană ESA (Sistemul European al Conturilor) și a fost validat de Eurostat. Ministerul Finanțelor afirmă că ajustarea de 1,4 puncte procentuale a fost peste așteptările inițiale ale piețelor și instituțiilor internaționale, care plasau deficitul ESA pentru 2025 între 8,2% și 8,4% din PIB. De ce contează: finanțarea statului și costul creditării în economie În comunicatul citat, Ministerul Finanțelor leagă reducerea deficitului de scăderea vulnerabilităților: deficite mari și datorie în creștere înseamnă dobânzi mai ridicate pentru stat și, prin efect de propagare, costuri mai mari ale creditelor pentru populație și companii. Nazare vorbește despre „reconstruirea credibilității” și despre revenirea pe traiectoria fiscală asumată față de Comisia Europeană prin Planul Fiscal-Bugetar. „Fiecare deficit redus înseamnă mai puțină presiune pe dobânzi, mai puțină vulnerabilitate în fața șocurilor externe și mai mult spațiu pentru dezvoltare, investiții și prosperitate durabilă.” Ce a stat în spatele corecției, potrivit Ministerului Finanțelor Ministerul indică un „mix de măsuri” care ar fi susținut ajustarea, fără a detalia cuantumuri pe fiecare componentă: creșterea veniturilor bugetare; reducerea și eficientizarea cheltuielilor; reorganizarea finanțării investițiilor; utilizarea mai eficientă a fondurilor europene. În paralel, instituția susține că statul a redus „semnificativ” arieratele și obligațiile restante acumulate anterior, iar măsurile adoptate la finalul anului trecut ar fi permis stingerea unor arierate și evitarea transferării de presiuni suplimentare asupra bugetului din 2026. Investițiile, menținute la un nivel ridicat Un element central al mesajului Ministerului este că ajustarea nu ar fi fost făcută prin oprirea investițiilor publice. Conform comunicatului, România a menținut investițiile la 7,2% din PIB, „printre cele mai mari din Uniunea Europeană”, cu accent pe infrastructură și proiecte finanțate din fonduri europene. Context european: România, încă pe primul loc la deficit Deși corecția este prezentată drept una dintre cele mai ample într-un singur an în UE, România rămâne statul cu cel mai ridicat deficit bugetar din Uniune, notează comunicatul. Ca repere, sunt menționate deficite de aproximativ 7,3% din PIB în Polonia, 5,2% în Belgia și 5,1% în Franța, în timp ce deficitul mediu la nivelul UE este indicat la aproximativ 3% din PIB. Eurostat mai arată că ponderea deficitului guvernamental în zona euro a scăzut de la 3% în 2024 la 2,9% în 2025, iar în UE a rămas la 3,1%. România este în procedura de deficit excesiv din 2020, iar datele publicate se bazează pe raportările statelor membre în prima notificare din 2026 pentru aplicarea acestei proceduri. [...]
Criza politică împinge costurile de finanțare ale statului spre zona de risc , iar semnalele din piață – de la scăderea Bursei la urcarea randamentelor la titlurile de stat – arată că investitorii încep să taxeze România într-un moment în care bugetul depinde de împrumuturi constante, potrivit Adevărul . România intră în această turbulență cu un tablou fiscal fragil: cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană și procedură de deficit excesiv, ceea ce obligă Guvernul să prezinte Comisiei Europene un calendar credibil de reducere a dezechilibrelor. În acest context, orice semnal că reformele asumate nu vor fi respectate poate declanșa o reacție în lanț: dobânzi mai mari la titlurile de stat, presiune pe curs și, în final, risc de retrogradare a ratingului sub pragul „investment grade” (categoria recomandată investițiilor). Piața transmite deja semnale: bursă în scădere, randamente în urcare Bursa de Valori București a deschis ședința de luni, 20 aprilie, cu scăderi pe toți indicii, iar după primele 50 de minute rulajul ajunsese la 20,25 milioane lei (3,97 milioane euro), conform datelor citate de Agerpres. Indicele BET a scăzut cu 1,08%, iar BET-Plus cu 1,05%. Analistul economic Adrian Negrescu spune că mișcarea de pe bursă este un prim semnal al deteriorării încrederii investitorilor, într-un moment în care instabilitatea politică pune sub semnul întrebării reformele legate de reducerea deficitului. „Această criză politică este ca un fel de seppuku economic pentru România, pentru că riscă să atenteze la fundamentele economice, din perspectiva încrederii pe care investitorii o mai au în țara noastră.” De ce contează: statul are nevoie de finanțare constantă, iar dobânda poate urca rapid Miza imediată este costul la care se împrumută statul. Randamentul titlurilor de stat românești pe zece ani a urcat la 7,1%, nivel despre care articolul notează că nu a mai fost întâlnit de la instalarea guvernului Bolojan. Negrescu indică o accelerare a scumpirii finanțării: dobânda ar fi ajuns la 7,18% „în această dimineață”, după ce, cu două-trei luni în urmă, coborâse la aproximativ 6% pe fondul unor „date pozitive privind reducerea deficitului bugetar”. În opinia sa, prelungirea crizei poate împinge randamentele spre 7%–8% sau chiar 8,5%, niveluri asociate unei percepții de risc apropiate de zona „junk” (nerecomandată investițiilor). Tot el avertizează că România are nevoie, „în medie”, să împrumute un miliard de euro pe săptămână, iar o problemă de credibilitate ar putea face mai dificilă atragerea investitorilor în titluri de stat. Riscul de rating și condiția reformelor, inclusiv pentru fondurile europene Adrian Codîrlașu, lector la ASE și președinte al CFA România, leagă direct menținerea ratingului de implementarea reformelor: fără acestea, România riscă retrogradarea și pierderea statutului „investment grade”. Din perspectiva investitorilor, criteriul-cheie devine dacă reformele vor fi făcute sau nu, în condițiile unor deficite descrise drept „nesustenabile”. În paralel, Negrescu avertizează asupra riscului de a pierde fonduri din PNRR , într-un calendar strâns de absorbție: articolul menționează o „cursă contra cronometru” pentru a atrage „zece miliarde de euro până în luna august”, condiționată de reforme. Cursul: stabil deocamdată, dar vulnerabil la presiuni Pe piața valutară, articolul notează că BNR a menținut până acum cursul euro/leu într-un interval strâns, însă o presiune susținută ar putea testa capacitatea de intervenție. Codîrlașu spune că prognoza CFA România nu s-a schimbat după izbucnirea turbulențelor: anticipațiile rămân pentru o depreciere ușoară, iar el indică randamentul obligațiunilor pe zece ani drept indicatorul care reflectă cel mai fidel percepția investitorilor, inclusiv a celor străini. Pentru economie, o eventuală depreciere a leului ar însemna scumpiri suplimentare la importuri – de la alimente la medicamente – într-un context în care consumul este deja afectat de valul de creșteri de prețuri din ultimii ani, mai arată analiza. [...]
Ministerul Finanțelor a atras 700 milioane lei la randamente de până la 7,16% pe an , într-o etapă de finanțare internă care se înscrie în planul de împrumuturi redus din aprilie față de martie, potrivit Economica . Statul a împrumutat 400 milioane lei printr-o emisiune de obligațiuni de stat cu maturitate reziduală de 12 luni, la un randament mediu de 6,34% pe an. Valoarea nominală a emisiunii a fost de 400 milioane lei, iar băncile au subscris 585 milioane lei, conform Agerpres (pe baza datelor publicate de BNR). Separat, Ministerul Finanțelor a atras 300 milioane lei printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discont, cu maturitate reziduală de 99 de luni, la un randament mediu de 7,16% pe an. Emisiunea a avut o valoare de 300 milioane lei, iar subscrierile băncilor au totalizat 371,5 milioane lei. Ce urmează: licitații suplimentare Pentru marți sunt programate două licitații suplimentare, la randamentele stabilite luni: încă 60 milioane lei pentru obligațiuni; încă 45 milioane lei pentru instrumentul de tip certificat de trezorerie. Context: plan de împrumuturi mai mic în aprilie În aprilie 2026, Ministerul Finanțelor a planificat împrumuturi de la băncile comerciale de 3,9 miliarde lei, cu posibilitatea de a adăuga până la 15% din valoarea nominală adjudecată la licitațiile de referință, prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, organizate exclusiv pentru instrumentele de tip „benchmark” (emisiuni standard, folosite ca reper pe piață). Totalul programat pentru aprilie este cu 4,1 miliarde lei sub nivelul din martie 2026 (8 miliarde lei) și este destinat refinanțării și rambursării anticipate a datoriei publice, precum și finanțării deficitului bugetului de stat. [...]
Persistența crizei politice riscă să scumpească finanțarea României , într-un moment în care costurile de împrumut au urcat deja pe fondul tensiunilor externe, avertizează Daniel Dăianu , președintele Consiliului Fiscal, într-o intervenție citată de Economica . Mesajul central: piețele cer „predictibilitate și liniște”, iar combinația dintre șocul extern și instabilitatea internă poate amplifica presiunea pe dobânzi și pe cursul de finanțare al statului. Dăianu susține că „marea vulnerabilitate” a României este deficitul bugetar, nu datoria publică, și că guvernul trebuie să continue consolidarea fiscală începută anul trecut. În opinia sa, România nu își permite „răgaz”, chiar dacă ajustarea generează nemulțumiri sociale și în mediul de afaceri. De ce contează: deficitul și instabilitatea politică pot împinge costurile de împrumut în sus Președintele Consiliului Fiscal spune că România se confruntă simultan cu două șocuri: războiul din Orientul Mijlociu și criza politică internă. În acest context, avertizează că prelungirea incertitudinii politice (inclusiv discuțiile despre alegeri anticipate sau guvern interimar) poate declanșa o reacție a piețelor financiare. „Dacă această criză politică va persista (…) pieţele financiare vor reacţiona, deoarece ele vor predictibilitate şi linişte.” El arată că dobânzile cerute pe piețe au crescut deja pe fondul războiului, iar pentru România – care „oricum plătea foarte mult” – asta înseamnă costuri și mai mari de finanțare. Ținta de deficit și riscul de derapaj Dăianu afirmă că efectele consolidării demarate în 2025 au început să se vadă, iar Consiliul Fiscal consideră realizabil un deficit „în jur de 6,2%” la finalul anului, cu condiția ca guvernul să nu „deraieze” corecția fiscal-bugetară. El amintește că în 2024, când deficitul a fost de peste 9%, creșterea economică a fost de doar 0,7%, aproape de stagnare, deși economia fusese stimulată prin cheltuieli cu salarii și pensii. În același timp, Dăianu subliniază că, chiar și cu un deficit de circa 6%, România rămâne între țările cu cele mai mari deficite din Uniunea Europeană și trebuie să continue ajustarea către 3%. Datorie, deficit extern și presiunea piețelor Deși consideră datoria publică „încă rezonabilă”, Dăianu avertizează că aceasta nu va scădea fără un surplus primar (venituri care să acopere cheltuielile înainte de plata dobânzilor). Într-un scenariu fără schimbări de politici, el spune că datoria publică ar putea depăși 80% din PIB „în câțiva ani”, iar piețele nu ar accepta menținerea unui deficit de 6%. Un element suplimentar de vulnerabilitate, în comparație cu alte state (exemplul dat este Polonia), este deficitul extern (de cont curent) mare, care obligă România să se finanțeze pe piețele internaționale. Ce opțiuni vede Consiliul Fiscal: colectare mai bună, nu noi taxe pe termen scurt Dăianu afirmă că o nouă creștere de taxe și impozite din 2027 ar fi „o atitudine letală pentru un guvern”, iar soluția indicată este îmbunătățirea colectării, unde spune că performanța din 2025 a fost insuficientă. El indică explicit zonele cu diferențe mari între ce ar trebui colectat și ce se colectează efectiv: TVA: „gap” de 30%; impozitul pe profit: „gap” de peste 40%, potrivit datelor europene citate. În plus, Dăianu notează că reducerea cheltuielilor în termeni reali prin efectul combinat al taxelor și inflației a contribuit la corecție, dar acest mecanism „nu va mai putea fi folosit” în 2027, ceea ce pune și mai mult accent pe controlul cheltuielilor și pe creșterea colectării. [...]
România riscă o corecție forțată a finanțelor publice dacă amână reducerea deficitelor , iar alternativa la „strângerea curelei” ar putea fi o criză de tipul celei din Grecia, a avertizat Eugen Rădulescu , consilier al guvernatorului BNR, potrivit Economica . Rădulescu a spus că România a pornit anul trecut de la „o situație extrem, extrem de critică”, cu un deficit bugetar de 9,3% din PIB „într-un an fără nicio criză”, pe care l-a descris drept „colosal și insuportabil”. În opinia sa, măsurile adoptate de noul guvern instalat în vara anului trecut au fost criticate, dar corecția este inevitabilă: „Este clar însă că va trebui să strângem cureaua”. Deficite mari, finanțare din împrumuturi și presiune pe ajustare Consilierul BNR a legat deficitul bugetar de peste 9% din PIB de un deficit extern de 8% din PIB, susținând că această combinație arată că România „trăiește foarte mult peste mijloacele pe care le are” și că finanțarea vine din împrumuturi externe. Mesajul său a fost că dezechilibrele nu pot fi corectate fără ajustare fiscală, iar alegerea este între o reducere graduală sau una impusă de o criză. Lecția Greciei: amânarea deciziilor poate costa ani de stagnare Rădulescu a invocat cazul Greciei, unde criza începută în 2008 ar fi fost „pregătită de mulți ani”, iar întârzierea reacției ar fi agravat costurile economice. El a afirmat că, după măsurile cerute de finanțatorii internaționali, în 2024 PIB-ul pe locuitor al Greciei era mai mic decât în 2004, ceea ce ar însemna „20 de ani de stagnare”. Declarațiile au fost făcute la conferința „Piața financiar-bancară”, organizată de ziarul Bursa. [...]
