Știri
Știri din categoria Fiscalitate
Planul de reorganizare al ANAF ar reduce aproape la jumătate rețeaua de unități fiscale din orașe și comune, prin desființarea a 76 de structuri teritoriale, într-o mișcare care ar concentra serviciile în principal în reședințele de județ și ar putea schimba semnificativ accesul contribuabililor la ghișee, potrivit Adevărul.
Propunerea a fost făcută de șefii administrațiilor județene, pe baza unor criterii stabilite de centrala Fiscului din București. Dacă măsura va fi aplicată, în fiecare județ ar rămâne, în medie, doar două unități fiscale, conform informațiilor obținute de Profit.ro.
În prezent, ANAF are 161 de unități fiscale la nivel național: 50 municipale, 105 orășenești și 6 comunale. Din acestea, 76 ar urma să fie desființate (aprox. 47% din total), astfel:
Consecința directă a planului, așa cum este descris, este dispariția completă a structurilor fiscale din mediul rural din rețeaua ANAF.
Selecția unităților vizate se bazează pe 18 criterii stabilite la nivel central, iar criteriul principal este costul colectării, inclusiv cheltuielile cu chiria sediilor și funcționarea unităților.
Unitățile propuse pentru închidere sunt descrise ca fiind, în majoritate, structuri mici, cu personal redus, din localități unde activitatea economică nu ar justifica menținerea lor.
Planul urmărește reducerea costurilor de funcționare „fără concedieri directe”, în contextul în care ANAF ar pierde personal în mod constant prin plecări și pensionări. Angajații din unitățile închise ar urma să fie redistribuiți, în special, către orașele reședință de județ sau către alte localități cu activitate economică mai ridicată din același județ.
Pentru zone cu acces dificil, precum Delta Dunării, ar putea fi luate în calcul „soluții speciale” pentru menținerea accesibilității serviciilor fiscale, însă articolul nu detaliază ce formă ar lua aceste soluții.
Recomandate
Aproape jumătate dintre unitățile teritoriale ale ANAF ar urma să fie desființate , într-o reorganizare care ar concentra activitatea fiscală la nivel județean și ar reduce semnificativ prezența instituției în orașe mici și comune, potrivit HotNews . Informația, obținută de Profit.ro și preluată de HotNews, indică faptul că șefii administrațiilor județene ale ANAF au propus desființarea a 76 de unități fiscale din orașe, municipii și comune, adică aproximativ 47% din total. Propunerile ar fi fost făcute pe baza unor criterii stabilite de centrala Fiscului din București. Dacă planul se aplică, în fiecare județ ar rămâne, în medie, circa două unități fiscale, ceea ce ar însemna o consolidare a rețelei teritoriale și, implicit, schimbări operaționale pentru contribuabilii care interacționează cu ANAF la nivel local. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre calendarul implementării sau despre forma finală a deciziei. [...]
ANAF pregătește o reorganizare din temelii a inspecției fiscale, cu selecția contribuabililor mutată la centru pe baza unei analize de risc , ceea ce poate schimba direct modul în care firmele ajung în control și frecvența verificărilor, potrivit Economedia . Președintele ANAF, Adrian Nica , a spus la Seminarul de Fiscalitate organizat de Camera Consultanților Fiscali că instituția vrea să treacă de la sistemul actual, descentralizat, la unul bazat pe o analiză de risc centralizată. În noul model, selecția contribuabililor nu ar mai fi făcută la nivelul fiecărui județ, ci la nivel central, în funcție de riscurile identificate în bazele de date ale ANAF. Ce se schimbă în practică: controale mai țintite, mai puțin „la grămadă” Mesajul transmis de conducerea ANAF este că inspecțiile ar urma să fie direcționate punctual către „speța respectivă”, adică spre zonele unde analiza de risc indică probleme. Adrian Nica a descris direcția astfel: „Trimitem punctual controlul pe speța respectivă.” Abordarea este prezentată ca fiind apropiată de modelele folosite în administrațiile fiscale moderne, cu accent pe identificarea și investigarea riscurilor, nu pe controale generaliste. De ce contează pentru companii: presiune mai mică pentru risc scăzut, focus mai mare pe zonele problematice Schimbarea ar putea avea două efecte simultane, conform informațiilor din articol: pe de o parte, poate crește eficiența colectării; pe de altă parte, poate reduce presiunea asupra contribuabililor cu risc scăzut, dacă aceștia sunt selectați mai rar pentru inspecții. În același timp, reforma ar concentra controalele asupra zonelor considerate problematice de analiza de risc, ceea ce înseamnă că firmele încadrate în profiluri de risc mai ridicat ar putea vedea verificări mai frecvente sau mai focalizate pe anumite tipuri de operațiuni. [...]
ANAF și Ministerul Finanțelor au intensificat controalele la ONG-uri, cu riscuri fiscale directe pentru sponsori și obligații de restituire pentru organizații , potrivit HotNews . Verificările vizează în special modul în care sunt cheltuiți banii proveniți din sponsorizări și din sumele redirecționate din impozitul pe venit sau din impozitul pe profit. Diferența majoră între cele două tipuri de inspecții este cine suportă consecința financiară. În controalele ANAF, „sancționat” poate fi sponsorul (compania), prin nerecunoașterea facilității fiscale aferente sponsorizării, ceea ce duce la impozit pe profit suplimentar, plus dobânzi și penalități, potrivit avocatei Luisiana Dobrinescu (Dobrinescu Dobrev SCA). În inspecțiile Ministerului Finanțelor, concluzia poate fi că ONG-ul nu a folosit corespunzător fondurile, situație în care organizația poate fi obligată să restituie sumele redirecționate către buget, tot cu dobânzi de întârziere. Unde apar, în practică, blocajele în controale Avocata indică trei probleme recurente în abordarea organelor de inspecție: Aplicarea greșită a conceptului de „persoane afiliate” la ONG-uri, atunci când există fondatori sau membri ai consiliului director comuni cu reprezentanți ai sponsorilor. Un exemplu menționat: ANAF a anulat beneficiul fiscal al sponsorizării deoarece directoarea financiară a sponsorului era membru în consiliul director al ONG-ului. Solicitarea trasabilității banilor pe fiecare sponsorizare , deși, în practică, sumele intră într-un disponibil financiar global al organizației, fără „individualitate” care să permită corelarea directă între o sponsorizare anume și o cheltuială anume. Negarea facilității fiscale pe motiv că ONG-ul nu a cheltuit integral banii de care a dispus, abordare descrisă drept „neașteptată” în material. Ce documente și evaluări ar trebui să aibă ONG-urile la îndemână Pentru a reduce riscurile în inspecții, organizațiile trebuie să poată prezenta documente justificative pentru fiecare caz finanțat: contracte de susținere financiară, documente care atestă cauza finanțată (de exemplu, studii, tratament medical) și dovada plății. În material se arată că plățile în numerar pot ridica din start semne de întrebare suplimentare . O atenție specială ar trebui acordată contractelor de sprijin financiar , despre care se menționează că inspectorii invocă frecvent lipsa de claritate. În plus, este recomandată o evaluare a riscului ca autoritățile să considere că există control direct între sponsor și ONG (prin administratori, consiliu director sau salariați în funcții de conducere) ori că sponsorul poate direcționa disponibilitățile financiare ale organizației. Reîncadrări fiscale: exemplul unui after-school Materialul mai arată că, în urma inspecțiilor, ANAF poate reîncadra fiscal anumite venituri declarate ca sponsorizări în venituri impozabile . Exemplul dat: un after-school organizat ca asociație, pentru care ANAF a calculat impozit pe profit asupra sumelor primite lunar de la părinți, considerând că acestea reprezintă, în realitate, prețul unor servicii, nu sponsorizări. [...]
ANAF va introduce până la finalul lunii iunie discuțiile finale video dintre inspectori și contribuabili, cu înregistrare , o schimbare cu impact operațional direct în controalele fiscale, potrivit Economedia . Formatul va putea fi solicitat de contribuabili. Măsura vizează etapa discuțiilor finale din inspecțiile fiscale și presupune desfășurarea lor „în format video”, cu înregistrarea întâlnirilor. Anunțul a fost făcut de președintele ANAF, Adrian Nica , la Seminarul de Fiscalitate organizat de Camera Consultanților Fiscali. Ce se schimbă în practică pentru contribuabili Din informațiile prezentate, noutățile sunt două: discuțiile finale cu inspectorii pot avea loc prin video, la cererea contribuabilului; întâlnirile vor fi înregistrate. În paralel, ANAF testează utilizarea inteligenței artificiale pentru a semnala „eventuale erori sau incoerențe” în derularea activității. „Încercăm să dezvoltăm cu inteligența artificială în așa fel încât să ne atragă atenția unde se bate câmpii din partea noastră”, a spus Nica. Context: digitalizare și transparență Inițiativa este prezentată ca parte a unui proces mai amplu de digitalizare și de creștere a transparenței în relația cu contribuabilii. Economedia nu oferă, în materialul citat, detalii despre platforma tehnică, condițiile de acces sau procedura exactă de solicitare a discuțiilor video. [...]
ANAF pregătește o înăsprire a controalelor pe veniturile din închirieri pe termen scurt și pe fraudele „în rețea”, după ce a identificat circa 60.000 de persoane fizice cu venituri nedeclarate din Airbnb și Booking într-un singur județ, într-un singur an , potrivit Economica . Semnalul de la vârful instituției este că accesul la datele platformelor schimbă capacitatea de detecție, iar abordarea devine mai agresivă și mai susținută tehnologic. Președintele ANAF, Adrian Nica , indică faptul că instituția pregătește o campanie dedicată exact acestui tip de venituri, în condițiile în care fenomenul închirierilor nedeclarate ar fi persistat „ani la rând”. În același mesaj, Nica sugerează că nemulțumirea celor vizați nu ține de existența obligațiilor fiscale, ci de momentul în care acestea au fost identificate. Ce se schimbă în modul de control: mai multă tehnologie și analiză de risc Pe lângă folosirea datelor obținute de la platforme, ANAF pregătește modificări de procedură și instrumente care ar putea schimba relația contribuabil–inspector. Printre măsurile menționate: introducerea discuțiilor finale în format video între inspectori și contribuabili, cu posibilitatea înregistrării; testarea utilizării inteligenței artificiale pentru a analiza aceste interacțiuni și a identifica erori sau abordări neprofesioniste ale inspectorilor; trecerea de la priorități stabilite la nivel de județ la o analiză de risc centralizată, bazată pe date, cu ideea de „controale mai puține, dar mai bine țintite”. În paralel, ANAF urmărește și zona persoanelor fizice cu averi nejustificate, prin corelarea stilului de viață cu veniturile declarate, pe fondul unui context fiscal descris ca tot mai complex. TVA, insolvențe și „păienjenișuri” de firme: ținta se mută spre persoanele din spate Instituția vrea să înțeleagă mai bine unde se pierd bani la nivel macro, iar Adrian Nica spune că un studiu realizat împreună cu Academia de Studii Economice din București va detalia „gap-ul de TVA” (diferența dintre TVA datorată și TVA colectată) pe fiecare industrie, urmând ca rezultatele să fie făcute publice. Mesajul asociat este că sectoarele cu gap ridicat vor atrage inevitabil controale. Cea mai dură schimbare de abordare este descrisă în zona fraudelor organizate și a insolvențelor folosite ca mecanism de evitare a plății obligațiilor fiscale. ANAF afirmă că a identificat rețele de firme create pentru fraude, inclusiv structuri de zeci de companii care emit facturi fără acoperire, cer rambursări de TVA și apoi intră în insolvență, iar în astfel de cazuri instituția ar urma să meargă dincolo de firmă, către persoanele fizice și averile acestora. „Avem la nivelul ANAF identificate structuri de firme create doar să facă fraude, adică păienjeniș de 70-80 firme. (...) Au același contabil la 80 de firme (...) Anul acesta sau anul viitor trebuie să lucrăm și la ideea de a elimina din profesie acele persoane care participă în astfel de acțiuni”, a declarat Adrian Nica. Ce urmează: controale punctuale și proceduri pentru atragerea răspunderii În zona insolvențelor, ANAF spune că a introdus un „indicator de preinsolvență” și că va începe analizele luna viitoare, urmate de controale punctuale pe această temă. Totodată, Nica afirmă că se lucrează la o procedură pentru atragerea răspunderii administratorilor, cu intenția de a porni controale pe persoane fizice plecând de la cei care au pus firmele în insolvență și de a merge către averea acestora. „Vom face primele analize luna viitoare și o să înceapă controale punctuale pe partea de preinsolvență. Lucrăm la o procedură care va fi gata luna aceasta: atragerea răspunderii administratorului. (...) Vom începe să facem controale pe persoane fizice (...) și să mergem către averea persoanei respective”, precizează Adrian Nica. În același context, șeful ANAF critică funcționarea actuală a structurilor Antifraudă, pe motiv că ar fi devenit prea birocratice și lente, iar direcția dorită este una mai operativă, cu intervenții rapide și acțiuni directe în teren. Pentru contribuabili, semnalul practic este că zona veniturilor din închirieri pe termen scurt și cea a schemelor de fraudă cu insolvențe intră într-o etapă de control mai intensă, în care datele și analiza de risc devin instrumente centrale, iar ținta se poate muta de la entități juridice către persoanele care le controlează. [...]
ANAF își extinde controalele pe închirierile pe termen scurt, după ce a obținut acces la datele Airbnb și Booking , iar primele verificări au scos la iveală un volum mare de venituri nedeclarate: într-un singur județ, instituția spune că a identificat aproximativ 60.000 de persoane fizice cu astfel de venituri, potrivit Economedia . Informația a fost prezentată de președintele ANAF, Adrian Nica, care a indicat că instituția „are acces la tot ceea ce înseamnă Airbnb, Booking” și că urmează „o campanie” de verificare a veniturilor obținute din închirieri pe termen scurt. „În ultima perioadă avem acces la tot ceea ce înseamnă Airbnb, Booking. Toți sunt supărați de ce i-am prins acum. Nimeni nu neagă că a închiriat la negru până acum și de ce i-am prins acum, după 5 ani. O să avem o campanie în sensul ăsta. La nivelul unui singur județ, într-un singur an, am identificat în jur de 60.000 de persoane fizice cu venituri nedeclarate din Airbnb.” Ce se schimbă pentru contribuabili Mesajul ANAF indică o intensificare a controalelor în zona economiei informale, cu accent pe persoanele care obțin venituri din închirieri pe termen scurt prin platforme online. În esență, accesul la datele platformelor reduce spațiul pentru nedeclarare și crește probabilitatea ca veniturile să fie identificate în verificări. Contextul declarațiilor Declarațiile au fost făcute la Seminarul de Fiscalitate organizat de Camera Consultanților Fiscali. ANAF nu a detaliat, în informațiile citate, calendarul campaniei sau măsurile concrete care vor fi aplicate, dincolo de intenția de a derula verificări dedicate. [...]
