Știri
Știri din categoria Fiscalitate
Planul de reorganizare al ANAF ar reduce aproape la jumătate rețeaua de unități fiscale din orașe și comune, prin desființarea a 76 de structuri teritoriale, într-o mișcare care ar concentra serviciile în principal în reședințele de județ și ar putea schimba semnificativ accesul contribuabililor la ghișee, potrivit Adevărul.
Propunerea a fost făcută de șefii administrațiilor județene, pe baza unor criterii stabilite de centrala Fiscului din București. Dacă măsura va fi aplicată, în fiecare județ ar rămâne, în medie, doar două unități fiscale, conform informațiilor obținute de Profit.ro.
În prezent, ANAF are 161 de unități fiscale la nivel național: 50 municipale, 105 orășenești și 6 comunale. Din acestea, 76 ar urma să fie desființate (aprox. 47% din total), astfel:
Consecința directă a planului, așa cum este descris, este dispariția completă a structurilor fiscale din mediul rural din rețeaua ANAF.
Selecția unităților vizate se bazează pe 18 criterii stabilite la nivel central, iar criteriul principal este costul colectării, inclusiv cheltuielile cu chiria sediilor și funcționarea unităților.
Unitățile propuse pentru închidere sunt descrise ca fiind, în majoritate, structuri mici, cu personal redus, din localități unde activitatea economică nu ar justifica menținerea lor.
Planul urmărește reducerea costurilor de funcționare „fără concedieri directe”, în contextul în care ANAF ar pierde personal în mod constant prin plecări și pensionări. Angajații din unitățile închise ar urma să fie redistribuiți, în special, către orașele reședință de județ sau către alte localități cu activitate economică mai ridicată din același județ.
Pentru zone cu acces dificil, precum Delta Dunării, ar putea fi luate în calcul „soluții speciale” pentru menținerea accesibilității serviciilor fiscale, însă articolul nu detaliază ce formă ar lua aceste soluții.
Recomandate
Șeful ANAF pregătește controale interne neanunțate în toate județele, pe fondul tensiunilor salariale care încep să afecteze colectarea , potrivit HotNews . Președintele ANAF, Adrian Nica , spune că va merge „la ghișeu” în administrațiile fiscale județene fără să anunțe dinainte vizitele. De ce contează: colectarea, sub presiune, iar conducerea trece la verificări „din teren” Miza vizitelor este dublă: discuții cu șefii administrațiilor și cu angajații despre activitatea de colectare, dar și despre reorganizarea instituției. Nica a declarat pentru Profit.ro că deplasările nu vor fi anunțate în prealabil. „Se trezesc cu mine la ghișeu.” În același context, Profit.ro notează că nemulțumirea angajaților ANAF este de mai multe săptămâni „la cote ridicate” din cauza legii salarizării, nu din cauza reorganizării. Publicația mai arată că, după presiunea pusă în ultimele 12 luni pentru menținerea unui nivel ridicat al colectării (în sprijinul consolidării finanțelor statului), tensiunile recente au început să se vadă și în rezultate. Context: reorganizare și digitalizare, invocate ca motive pentru măsuri de eficientizare ANAF a luat în ultima perioadă mai multe măsuri pentru eficientizarea și reorganizarea activității, atât pe fondul ineficiențelor identificate, cât și ca urmare a implementării unor programe de digitalizare, potrivit informațiilor preluate de HotNews din Profit.ro . Ce urmează: din informațiile disponibile nu rezultă un calendar al vizitelor sau măsuri concrete care vor fi anunțate după acestea, însă faptul că deplasările sunt neanunțate indică o componentă de control operațional asupra modului în care funcționează administrațiile fiscale la nivel local. [...]
Utilizarea camerelor video purtate pe corp la controalele ANAF în HoReCa a rămas o obligație de implementat în PNRR , potrivit HotNews , care citează o listă prezentată de ministrul Finanțelor cu activitățile încă nefinalizate din calendarul de reforme, ținte și jaloane aflate în responsabilitatea instituției. Măsura vizează „utilizarea camerelor purtate pe corp” în timpul controalelor derulate de ANAF, prin structura Antifraudă, în HoReCa și „alte zone de operare”, conform informațiilor prezentate. Din perspectiva companiilor vizate, inițiativa ar putea schimba modul de desfășurare a inspecțiilor în teren, prin documentarea video a interacțiunilor din timpul controlului. Materialul nu oferă detalii despre calendarul exact, proceduri, costuri sau modul de utilizare a înregistrărilor. Pentru mai multe detalii, HotNews indică trimiterea către StartupCafe.ro . [...]
Decizia ÎCCJ care face imprescriptibilă reportarea soldului negativ de TVA riscă să prelungească inspecțiile fiscale și să crească costurile de conformare ale companiilor , în lipsa unor clarificări de la Ministerul Finanțelor sau ANAF , potrivit unei analize Economedia . Hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție stabilește că dreptul persoanei impozabile de a reporta soldul sumei negative a TVA în deconturile perioadelor fiscale ulterioare „nu este prescriptibil”. Deși intenția a fost uniformizarea practicii instanțelor, efectul imediat poate fi o zonă mai mare de interpretare în controale și litigii, pentru situații frecvente în practică. De ce contează pentru companii: controale mai lungi și documente păstrate mai mult În analiza citată, Dragoș Bădescu, Senior Tax Manager la Crowe România, atrage atenția că, deși „în teorie” un contribuabil poate reporta la nesfârșit soldul de TVA, aplicarea practică devine neclară mai ales când soldul provine din perioade mai vechi decât termenul general de prescripție de 5 ani. „Dacă, în teorie, un contribuabil poate reporta la nesfârșit soldul său de TVA, acesta nefiind prescriptibil, în practică însă nu este clar cum va putea fi aplicată această decizie, mai ales în situații unde vorbim de un sold TVA cu o proveniență mai mare de perioada generală de prescripție de 5 ani (...)” Printre efectele posibile, dacă interpretarea autorităților va merge spre extinderea verificărilor, se conturează: obligația practică de a păstra documente pe perioade mai lungi decât cele uzuale, inclusiv cu cerințe de lizibilitate pentru arhive pe hârtie; inspecții fiscale mai îndelungate, cu impact direct asupra activității curente a contribuabililor; perioade de așteptare mai mari pentru rambursările de TVA; costuri mai mari cu consultanți și avocați, pe fondul disputelor și al contestațiilor. „Până unde” se poate întinde verificarea ANAF și riscul de dobânzi/penalități Un punct sensibil este delimitarea drepturilor ANAF de a stabili creanțe și accesorii (dobânzi și penalități). Analiza ridică întrebarea dacă, în contextul în care regularizarea soldului de TVA devine imprescriptibilă, verificarea corectitudinii regularizării ar putea fi tratată similar, chiar dacă, „în teorie”, legea limitează controlul la 5 ani și 6 luni. În practică, acest tip de incertitudine poate afecta contribuabilii care au reportat solduri negative de TVA și le-au folosit ulterior pentru compensarea TVA de plată, mai ales dacă nu au avut inspecții sau rambursări de TVA de mai mult timp. Ce a decis ÎCCJ, pe scurt: rambursare vs. reportare Instanța a descris două opțiuni pentru contribuabil atunci când se naște dreptul de deducere a TVA: solicită rambursarea soldului negativ (prin bifarea în decont), situație asociată termenului de prescripție de 5 ani și posibilității unei inspecții fiscale; optează pentru reportarea soldului negativ în deconturile următoare, pe o perioadă nedefinită (cel puțin până la încetarea activității economice). Semnele de întrebare, potrivit analizei, apar în special la a doua variantă – reportarea pe termen nedefinit – unde pot apărea interpretări diferite în funcție de istoricul inspecțiilor, de modul în care soldurile au fost „resetate” prin rambursări și de corectitudinea sumelor reportate. Ce urmează: nevoie de poziție oficială sau schimbări legislative În lipsa unei poziții oficiale a Ministerului Finanțelor sau ANAF privind efectele deciziei ori a unor modificări legislative care să fixeze reguli de interpretare, analiza anticipează o perioadă cu practici neuniforme, inclusiv cu clarificări care ar putea ajunge din nou în instanțe. Pentru companii, miza imediată este gestionarea riscului de control extins și a costurilor de conformare asociate soldurilor de TVA vechi. [...]
Controalele ANAF pe prețuri de transfer au generat obligații fiscale suplimentare de 655 milioane lei în ultimele 12 luni, semnalând o intensificare a riscului de ajustări pentru companiile cu tranzacții intra-grup, inclusiv atunci când documentația este pregătită la termen, potrivit Wall-Street . În perioada analizată, inspectorii fiscali au verificat tranzacții intra-grup de peste 199 miliarde lei și au stabilit obligații suplimentare de aproximativ 655 milioane lei. Din total, peste 386 milioane lei reprezintă impozit pe profit suplimentar, iar aproape jumătate din această componentă (46%, respectiv 179 milioane lei) provine din ajustări de prețuri de transfer (adică ajustări ale prețurilor practicate între companii afiliate, pentru a le alinia la niveluri de piață). De ce contează: dosarul nu mai este „scut” dacă nu reflectă realitatea operațională Mesajul transmis de rezultate, dincolo de suma în sine, este că ANAF nu se limitează la verificarea existenței dosarului de prețuri de transfer sau a actualizării analizei de comparabilitate („benchmark”, comparație cu prețuri/marje de piață). Accentul se mută pe coerența dintre documentație și modul în care compania funcționează efectiv: funcții, active, riscuri, justificarea economică a tranzacțiilor intra-grup, nivelul marjelor și documentarea serviciilor primite de la entități afiliate. Un punct recurent în controale este întrebarea dacă modelul de business descris în documentație este aliniat cu realitatea din teren. Exemplul dat este cel al distribuitorilor „cu risc limitat”: în acte apar ca entități cu funcții reduse și marje stabile, dar în practică pot negocia condiții comerciale relevante, pot stabili discounturi sau gestiona relații importante cu clienții. Aceste diferențe nu schimbă automat profilul, însă trebuie explicate și susținute în dosar pentru a evita interpretări contrare în inspecție. Pierderile și marjele mici nu sunt automat problemă, dar trebuie susținute cu date Materialul subliniază că pierderile sau profitabilitatea redusă nu indică, prin ele însele, o problemă de prețuri de transfer. Totuși, explicațiile generale („piața a fost dificilă”, „au crescut costurile”) au valoare limitată fără o analiză care cuantifică impactul economic și îl leagă de profilul funcțional al companiei. Cu alte cuvinte, în inspecții devine esențial dacă rezultatul financiar este compatibil cu rolul și riscurile asumate de entitatea locală, așa cum sunt descrise în documentație. Serviciile intra-grup, zonă sensibilă: ANAF caută dovezi de beneficiu concret O altă arie de risc evidențiată este cea a serviciilor intra-grup. Contractele-cadru, facturile generice sau prezentările standard sunt, de regulă, insuficiente. În practică, autoritățile cer tot mai des dovezi ale prestării efective și ale beneficiului concret, precum: e-mailuri și intervenții punctuale; minute ale întâlnirilor; versiuni de documente cu modificări („track changes”); fluxuri de aprobare; documente utilizate efectiv local; dovezi de implementare și impact operațional sau financiar observabil. Concluzia practică a analizei este că firmele ar trebui să își revizuiască periodic documentația și, mai ales, să verifice dacă aceasta „ține” în fața unui control care testează realitatea operațională, nu doar conformarea formală. Textul sursă este un material de opinie semnat de Adelina Bobe, Senior Manager, Prețuri de Transfer, Deloitte România . [...]
ANAF estimează un prejudiciu de 8,7 milioane de lei într-un caz de fraudă din construcții, iar mecanismul indică un risc fiscal major legat de „achiziții” de forță de muncă mascate prin firme fantomă și facturi emise în RO e-Factura , potrivit Economedia . Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) au verificat o societate din domeniul construcțiilor și au constatat înregistrarea unor cheltuieli fictive aferente unor achiziții de forță de muncă de la patru firme cu „caracteristici specifice societăților de tip fantomă”, conform comunicatului ANAF citat de Agerpres . Cum a funcționat schema, potrivit ANAF În urma controlului, inspectorii au reținut următoarele elemente: compania verificată a declarat achiziții de circa 27 milioane de lei , pe baza unor facturi emise prin RO e-Factura , pentru a disimula proveniența forței de muncă folosite la lucrări; societățile implicate ar fi fost înregistrate pe numele unor persoane interpuse , care nu aveau cunoștință despre activitatea firmelor; unele dintre aceste firme au depus sporadic declarații fiscale, cu informații incomplete sau necorelate , pentru a crea aparența unei activități conforme. Impactul fiscal și ce urmează ANAF susține că, prin acest mecanism, compania s-ar fi sustras de la plata obligațiilor fiscale aferente veniturilor salariale ale personalului utilizat, ceea ce ar fi prejudiciat bugetul general consolidat cu aproximativ 8,7 milioane de lei . DGAF anunță că va sesiza organele de urmărire penală competente pentru analizarea faptelor și stabilirea măsurilor legale. ANAF mai precizează că va continua acțiunile de identificare și combatere a schemelor de fraudă bazate pe societăți fantomă și circuite economice fictive. [...]
ANAF pregătește închiderea magazinelor fizice din rețeaua proprie, pe motiv că vânzările nu justifică funcționarea lor , iar valorificarea bunurilor confiscate sau executate va rămâne, cel puțin în perioada următoare, concentrată pe licitațiile online, potrivit HotNews . Decizia are un impact operațional direct: Fiscul renunță atât la magazinele pe care le operează în mod direct, cât și la vânzarea de bunuri prin magazine partenere, unde colabora în regim de consignație. Informația a fost confirmată pentru Profit.ro de secretarul general adjunct al ANAF, Mironel Panțuroiu , care a invocat lipsa eficienței comerciale a rețelei. Ce se schimbă pentru valorificarea bunurilor În forma descrisă în material, ANAF își mută practic activitatea de vânzare către canalul digital, însă fără o extindere a funcționalităților în 2026: se închid magazinele fizice ale ANAF ; se oprește vânzarea prin magazine în consignație (parteneri externi); rămâne vânzarea online prin licitații , pe platforma deja lansată de Fisc. De ce nu apare, deocamdată, un „magazin online” cu preț fix ANAF a analizat un proiect de extindere a platformei online cu o secțiune de vânzare „la bucată”, cu preț fix și livrare prin curier. Potrivit aceleiași surse, această variantă nu va fi implementată cel puțin în acest an , inclusiv din cauza lipsei fondurilor necesare. La ce să se aștepte contribuabilii și cumpărătorii Pe termen scurt, opțiunile de cumpărare se restrâng la mecanismul de licitație online, fără alternativa unei achiziții directe la preț fix. Închiderea punctelor fizice și a consignațiilor sugerează o simplificare a operațiunilor ANAF, dar și o dependență mai mare de funcționarea platformei de licitații pentru valorificarea bunurilor. [...]
