Știri
Știri din categoria Analize financiare
Numărul miliardarilor ar putea urca la aproape 4.000 până în 2031, pe fondul accelerării acumulării de avere în special din tehnologie și inteligență artificială, potrivit News, care citează o analiză Knight Frank relatată de The Guardian.
În prezent, la nivel global sunt 3.110 miliardari, iar estimarea este că numărul lor va crește cu 25% în următorii cinci ani, până la 3.915, arată analiza agenției imobiliare Knight Frank. Extinderea este și mai abruptă în rândul multimilionarilor: persoanele cu averi de cel puțin 30 de milioane de dolari (aprox. 138 milioane lei) au crescut de la 162.191 în 2021 la 713.626 în prezent, adică o creștere de peste 300%.
Liam Bailey, șeful departamentului de cercetare al Knight Frank, pune avansul averilor pe seama profiturilor din tehnologie, în special din inteligența artificială, care ar fi mărit capacitatea de a scala rapid afaceri și, implicit, de a genera averi mari într-un timp scurt.
Studiul indică o dinamică accelerată în câteva piețe:
Creșterea numărului de miliardari este plasată într-un context mai larg de adâncire a decalajelor de avere. World Inequality a constatat anul trecut că mai puțin de 60.000 de persoane (0,001% din populația globală) controlează de trei ori mai multă avere decât întreaga jumătate cea mai săracă a umanității.
Pe acest fundal, sunt menționate apeluri tot mai frecvente pentru majorarea taxelor aplicate celor foarte bogați, pe fondul îngrijorărilor privind influența politică pe care ar putea-o cumpăra cei mai înstăriți.
Oxfam a raportat că anul trecut a fost creat un număr record de miliardari, totalul depășind pentru prima dată 3.000, iar averea lor cumulată ar fi ajuns la 18,3 trilioane de dolari (aprox. 84,2 trilioane lei).
Potrivit clasamentului Forbes citat, Elon Musk este indicat drept cea mai bogată persoană din lume, cu o avere netă de 785,5 miliarde de dolari (aprox. 3.613 miliarde lei), urmat de Larry Page (272,5 miliarde de dolari, aprox. 1.254 miliarde lei) și Jeff Bezos (259 miliarde de dolari, aprox. 1.191 miliarde lei).
În Marea Britanie, Sunday Times îi plasează pe membrii familiei Hinduja drept cei mai bogați, cu o avere de 35 de miliarde de lire sterline (aprox. 203 miliarde lei). Tot acolo, numărul miliardarilor cu domiciliul în Regatul Unit a scăzut în 2025 la 156, de la 165 în anul precedent, ceea ce publicația descrie drept cea mai mare scădere din istoria sa de 37 de ani.
Recomandate
România a ajuns la 749 de persoane cu averi de peste 30 de milioane de dolari în 2026 , după o creștere accelerată în ultimii cinci ani, care o plasează între țările europene cu cea mai rapidă extindere a segmentului de „foarte bogați”, potrivit Adevărul . România urcă în topul creșterilor, nu al volumelor Datele analizate de Profit.ro indică o dublare a numărului de români cu averi de peste 30 de milioane de dolari în ultimii cinci ani. În intervalul 2021–2026, România a consemnat o creștere de 93%, comparabilă cu Turcia (94%) și sub Polonia, care conduce clasamentul cu un avans de 109%. În termeni absoluți, România numără în 2026 „nu mai puțin de 749 de multimilionari”, conform Wealth Report realizat de Knight Frank . În același timp, și alte țări din regiune – Grecia, Cehia și Portugalia – au raportat creșteri de peste 50%, pe fondul unei tendințe europene mai largi. Context european: creștere generală, dar concentrarea rămâne în Vest La nivel continental, numărul multimilionarilor a crescut cu 26% în ultimii cinci ani, potrivit datelor citate. Totuși, concentrarea celor mai mari averi rămâne în economiile mari din Europa de Vest: Germania: peste 38.000 de multimilionari Regatul Unit: aproape 28.000 Franța: peste 21.000 Nicio altă țară europeană nu depășește pragul de 20.000 de persoane în această categorie, următoarele fiind Elveția (17.692) și Italia (15.433). Imaginea globală: SUA domină, economiile emergente recuperează Raportul Knight Frank indică o redistribuire accelerată a averii la nivel global. Statele Unite rămân liderul mondial, cu peste 387.000 de multimilionari, însă economii emergente precum India „câștigă teren rapid”, conform aceleiași surse. [...]
România a urcat pe podiumul european la creșterea numărului de ultra-bogați , cu un avans de 93% în ultimii cinci ani, un ritm care semnalează o acumulare accelerată de avere și o schimbare a hărții capitalului privat din regiune, potrivit Profit , pe baza „ Wealth Report ” realizat de Knight Frank . România este a treia în Europa ca dinamică procentuală, după Polonia (109%) și Turcia (94%). Indicatorul urmărește persoanele cu avere netă de minimum 30 de milioane de dolari (aprox. 138 milioane lei), adică segmentul de „multimilionari”/„ultra-bogați”. Ce arată cifrele pentru România și Europa În acest an, România are 749 de persoane cu avere netă de peste 30 de milioane de dolari, conform raportului citat. La nivel european, populația ultra-bogaților a crescut cu 26% în ultimii cinci ani, iar între 2021 și 2026 au intrat în această categorie încă 37.428 de persoane. La nivel global, peste 710.000 de persoane depășesc pragul de 30 de milioane de dolari, iar aproximativ 25,8% dintre acestea locuiesc în Europa, unde totalul a ajuns la 183.953. Unde se concentrează averea în Europa În termeni absoluți, liderii europeni rămân economiile mari: Germania: 38.215 Regatul Unit: 27.876 Franța: 21.528 Nicio altă țară europeană nu depășește 20.000 de multimilionari. Urmează Elveția (17.692) și Italia (15.433), iar apoi scăderea este mai abruptă (de exemplu, Spania are 9.186, Suedia 6.845, Olanda 5.077). În termeni de creștere absolută între 2021 și 2026, Germania a adăugat cei mai mulți ultra-bogați (+9.273), urmată de Elveția (+4.968), Franța (+3.781) și Regatul Unit (+3.005). De ce contează: mobilitatea averii, pe fondul fiscalității și reglementărilor Raportul indică faptul că presiunea fiscală mai mare și cerințele de reglementare mai stricte accelerează mobilitatea internațională a averii, pe măsură ce persoanele cu averi mari își împart viața și investițiile în mai multe jurisdicții, iar structurile de tip „family office” (entități care administrează averea unei familii) gestionează activ riscurile fiscale și politice. „Europa își menține o prezență puternică, cu țări precum Suedia, România și Grecia care înregistrează câștiguri importante. Imaginea de ansamblu arată că averea se extinde geografic, chiar dacă rămâne concentrată în câteva mari puteri economice.” În același context, șeful global de cercetare al Knight Frank, Liam Bailey, descrie o redistribuire amplă a averii la nivel mondial, cu SUA în continuare dominante; în Statele Unite sunt 387.422 de multimilionari. „Statele Unite continuă să domine, dar vedem în paralel ascensiunea puternică a Indiei și a unui grup de economii cu creștere rapidă, care redesenează peisajul economic global.” [...]
Decizia Curții Supreme din SUA obligă la rambursări de taxe vamale, dar câștigul companiilor germane depinde de cine a plătit efectiv. Potrivit Focus , SUA trebuie să returneze miliarde de dolari după ce instanța a declarat nelegale o parte dintre tarifele impuse de președintele Donald Trump, iar efectul pentru grupuri precum DHL, Siemens Healthineers și Daimler Truck variază de la un plus temporar de numerar până la revizuiri în sus ale prognozelor. Miza financiară: rambursări mari, impact inegal în profit În total, ar urma să fie returnate 166 miliarde de dolari (aprox. 763 miliarde lei) din încasări vamale afectate. Publicația notează că autoritatea vamală americană (CBP) a acceptat deja spre procesare cereri de rambursare de 129 miliarde de dolari (aprox. 594 miliarde lei), în special pentru tarife impuse în baza International Emergency Economic Powers Act. Pentru companiile germane, rambursarea nu înseamnă automat profit mai mare. Elementul decisiv este cine a virat taxa către statul american: producătorul, importatorul, comerciantul sau un intermediar logistic. Dacă firma a plătit „în numele” clientului și a refacturat costul, banii se întorc, dar trebuie mai departe restituiți. Cine câștigă și cine doar „încasează și pasează” banii Cazurile prezentate arată diferențe clare între efectul în numerar și efectul în rezultate: DHL a înregistrat în trimestrul al doilea rambursări de 416 milioane euro , însă o parte importantă trebuie returnată clienților , deoarece compania achitase taxele pentru expedieri în numele acestora și le refacturase. Consecința: impact redus asupra profitului , chiar dacă fluxul de numerar crește temporar. Siemens Healthineers a primit peste 200 milioane euro net în actualul an financiar și a majorat prognoza de câștig cu 15 cenți pe acțiune , semn că aici rambursarea se vede direct în perspectivă de profit. Daimler Truck și-a îmbunătățit, la rândul său, estimările: EBIT-ul ajustat pentru 2026 este acum anticipat între 3,6 și 4,1 miliarde euro , iar mijlocul intervalului urcă cu 400 milioane euro . Compania invocă atât vânzări mai mari așteptate în America de Nord, cât și o povară vamală mai mică ; potrivit informațiilor citate de publicație din Handelsblatt, o parte semnificativă a revizuirii ar veni din relaxarea efectelor tarifare. Riscul rămâne: nu toate tarifele sunt acoperite de hotărâre Rambursările nu închid problema barierelor comerciale. Focus arată că tarifele pe oțel, aluminiu, automobile și anumite piese auto se bazează pe alte temeiuri legale, în special Section 232 din Trade Expansion Act, și nu sunt automat atinse de decizia Curții Supreme. În acest context, pentru Mercedes-Benz , Handelsblatt estimează că tarifele ar putea reduce profitul din 2026 cu aproape 1,5 miliarde euro , chiar dacă ar exista și rambursări pe alte componente. Context: un nou conflict tarifar poate escalada rapid Articolul indică și un semnal de risc operațional pentru companii: volatilitatea deciziilor politice. După eșecul discuțiilor Washington–Ottawa, SUA au introdus din 22 august tarife de 50% pentru bunuri canadiene de circa 20 miliarde dolari (aprox. 92 miliarde lei). Canada a anunțat pe 25 august contramăsuri echivalente, cu aplicare de la 8 septembrie , vizând, potrivit Reuters, inclusiv oțel, aluminiu, utilaje și bunuri de consum. Concluzia pentru companii este că, dincolo de rambursările punctuale, planificarea financiară rămâne expusă la schimbări bruște de politică comercială, iar efectul în profit depinde mai puțin de suma „recuperată” și mai mult de cine a suportat costul inițial al tarifelor . [...]
Menținerea ratingului de investiții ține costurile de finanțare sub control, dar România intră rapid într-un nou test, cu S&P în septembrie , iar miza rămâne reducerea deficitului și stabilitatea politică, potrivit HotNews . Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , spune că este „o chestiune vitală” ca România să își propună creșterea ratingului de țară, iar „prima treaptă de evoluție” ar fi trecerea de la perspectivă negativă la una stabilă, în evaluările agențiilor. Moody’s a anunțat vineri seară că menține ratingul României la „Baa3” – ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor – cu perspectivă negativă, la o săptămână după o decizie similară a Fitch. Într-o intervenție la Digi24 , Nazare a afirmat că astfel România „rămâne pe harta marilor investiții” și își păstrează calificativul de investiții, pe care îl consideră esențial pentru perioada următoare. De ce contează: ratingul influențează direct dobânzile din economie Nazare a avertizat că pierderea calificativului de investiții ar avea „foarte multe efecte negative”, care nu se corectează rapid. Oficialul a indicat un orizont de „între 3 și 5 ani” pentru a reveni, în mod normal, după ce o țară își pierde calificativul de investiții de la două agenții de rating. În același timp, ministrul a spus că riscurile rămân ridicate și că analiștii agențiilor se uită la capacitatea României de a continua consolidarea fiscală astfel încât să ajungă la un deficit de 3%. Următorul prag: evaluarea S&P, cu echipe tehnice în România la mijlocul lui septembrie Următoarea evaluare importantă este cea a S&P. Nazare a precizat că, în circa 5–6 săptămâni, echipele tehnice ale agenției vor veni în România, la mijlocul lunii septembrie, iar raportul ar urma să fie publicat la începutul lunii octombrie. În acest context, semnalele transmise de Fitch și Moody’s sunt, potrivit ministrului, monitorizate atent și de S&P. Vulnerabilitatea indicată de ministru: instabilitatea politică și legătura cu ajustarea bugetară Nazare a numit criza politică de la București drept principala vulnerabilitate din acest moment, explicând că instabilitatea este corelată cu capacitatea unui viitor guvern și a unei majorități de a duce la bun sfârșit programul de consolidare fiscală. Ținta declarată: de la perspectivă negativă la stabilă, apoi creșterea ratingului Ministrul a legat explicit îmbunătățirea ratingului de reducerea dezechilibrelor bugetare și de efectul asupra costului banilor în economie. „Cu cât vom crește ratingul, vor scădea dobânzile și întreaga economie va începe să funcționeze mai bine, pentru că vor avea acces la bani mai ieftin, cu toții, toți antreprenorii”, a declarat Alexandru Nazare. [...]
Fitch a evitat la limită „junk” pentru România după o contestație a statului , ceea ce mută presiunea pe următoarea evaluare, cea a Moody’s , programată pe 7 august, într-un context de instabilitate politică ce poate amplifica riscurile de finanțare, potrivit Adevărul . În finalul comunicatului Fitch, agenția arată că „emitentul a formulat o contestație și a furnizat informații suplimentare către Fitch, ceea ce a condus la o decizie de rating diferită de concluzia inițială a comitetului de rating”. Autorul notează că nu sunt cunoscute argumentele exacte prezentate de partea română, dar sugerează că miza a fost explicarea consecințelor economice și bugetare ale unei încadrări la „junk” (categorie nerecomandată investițiilor, cu risc mai ridicat). De ce contează decizia Moody’s: riscul de finanțare și costul banilor Textul plasează în prim-plan scenariul în care Moody’s și S&P ar coborî România în „junk”, situație descrisă drept una în care statul ar deveni „nefinanțabil”, cu efecte directe asupra capacității de a acoperi cheltuieli recurente precum pensiile și salariile din sectorul public. În cazul unei retrogradări la „junk”, sunt enumerate câteva consecințe economice imediate: Creșterea costurilor de împrumut , prin dobânzi mai mari cerute de investitori pentru obligațiunile României. La un necesar anual de finanțare de „peste 40 de miliarde de euro”, o creștere cu „0,5–1 punct procentual” ar însemna „sute de milioane de euro anual” în plus (aprox. 200–500 milioane euro, adică aproximativ 1–2,5 miliarde lei, în funcție de curs; sursa nu oferă un calcul exact). Ieșirea unor investitori instituționali , deoarece unele fonduri de pensii, asigurători și fonduri mutuale nu au voie, prin mandat, să dețină active încadrate la „junk”, ceea ce ar putea forța vânzări și ar pune presiune pe piață. Presiune de depreciere pe leu , pe fondul cererii mai reduse pentru active românești; BNR ar putea interveni, dar „cu costuri semnificative”. Dobânzi mai mari în economie , prin transmiterea costului mai ridicat al finanțării statului către creditele pentru companii și populație. Presiune asupra investițiilor , inclusiv amânarea unor investiții străine până la stabilizarea situației fiscale și financiare. Contextul invocat: instabilitate politică și guvernare interimară Autorul indică drept „piatră de moară” pentru România instabilitatea politică , pornită de la moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR și de la blocajele ulterioare privind formula de guvernare. În această cheie, agențiile de rating sunt descrise ca evaluând indicatori economici și bugetari (creștere economică, deficite, datorie externă), în timp ce instabilitatea politică rămâne un factor negativ care poate influența percepția de risc, fără ca agențiile să poată „da soluții” conflictelor politice. Pe termen scurt, următorul reper rămâne decizia Moody’s din 7 august , pe care autorul nu se așteaptă să fie influențată de o nouă contestație similară celei care a schimbat concluzia inițială a Fitch. [...]
UniCredit vede un leu mai slab și dobânzi neschimbate până în 2027 , un mix care poate menține costurile de finanțare ridicate pentru companii și poate prelungi presiunea pe prețurile bunurilor importate, potrivit unei analize citate de Economica . În scenariul băncii, cursul euro/leu ar urma să se stabilizeze în intervalul 5,20–5,30 în a doua jumătate din 2026, iar rata-cheie ar rămâne la 6,50% până în trimestrul IV 2027. Curs: 5,20–5,30 în S2 2026, apoi creștere graduală UniCredit anticipează că euro/leu va rămâne „probabil” în intervalul 5,20–5,30 în semestrul al doilea din 2026, urmat de o creștere graduală de 10 bani pe an în anii următori. În context, banca notează că perechea a fost sub presiune de apreciere a euro pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, însă nivelul de 5,10 a funcționat ca o „rezistență” importantă; pe 3 martie, cursul ar fi urcat brusc până la 5,15. Analiștii condiționează scenariul de bază de absența unei escaladări semnificative în Orientul Mijlociu, care ar putea deteriora sentimentul investitorilor. Totuși, banca avertizează că trecerea în intervalul 5,20–5,30 ar putea veni mai devreme dacă apare o presiune puternică de depreciere pe leu. „Ne așteptăm în continuare la o creștere a perechii în intervalul de tranzacționare 5,20-5,30 în a doua jumătate a anului 2026. Această tranziție ar putea avea loc chiar mai devreme (...), în cazul unei presiuni puternice de depreciere asupra leului românesc.” Dobânda-cheie: 6,50% până în T4 2027 Pe partea de politică monetară, UniCredit estimează că banca centrală va menține „cel mai probabil” rata dobânzii de politică monetară la 6,50% până în trimestrul IV 2027. În paralel, banca vede o preferință pentru condiții monetare mai laxe pentru stimularea activității economice, cu posibilitatea de a folosi și alte instrumente dacă va fi nevoie de ajustări. Context macro: creștere revizuită în jos în 2026, revenire în 2027 Banca și-a revizuit prognoza de creștere economică pentru 2026 la 0,2% (de la 1,0%), invocând un început de an mai slab, efectele ajustării fiscale asupra consumului și sentimentului consumatorilor, precum și o cerere externă „destul de mică”. Pentru 2027, UniCredit a păstrat estimarea de 2,3%, mizând pe un context extern mai bun și pe efectele investițiilor realizate în acest an cu fonduri europene. Pe inflație, banca se așteaptă la un nou salt în trimestrul II 2026, pe fondul unui șoc global al prețurilor la energie, urmat de o scădere accentuată a inflației anuale din iulie 2026 și revenirea în intervalul țintit în 2027. Riscul fiscal și ratingul suveran UniCredit apreciază că ajustarea fiscală este „pe drumul cel bun” pentru atingerea țintei de deficit de 6,2% din PIB în acest an, dar nu exclude riscul unui derapaj în 2027, în funcție de prioritățile viitorului guvern. În același timp, banca spune că nu vede riscuri de retrogradare a ratingului suveran „în această vară”, agențiile urmând cel mai probabil să își reitereze mesajele anterioare, dacă ajustarea fiscală rămâne pe traiectoria dorită și România își păstrează accesul la finanțare. [...]
