Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
Inflația anuală a urcat la 10,71% în aprilie 2026, împinsă în principal de scumpiri abrupte la energie și locuire , arată datele Institutului Național de Statistică , citate de Agerpres . Energia electrică a avut cea mai mare creștere de preț (+54,18%), iar chiriile au urcat cu +43,78%, într-un context în care serviciile au avut cea mai rapidă dinamică anuală (+13,04%). Inflația anuală a accelerat față de martie, când era 9,87%, după ce timp de opt luni s-a menținut peste 9%, potrivit analizei INS. Pe componente, serviciile au crescut cu 13,04%, mărfurile nealimentare cu 12,02%, iar mărfurile alimentare cu 7,39%. Unde s-au văzut cele mai mari scumpiri și de ce contează Creșterile mari la electricitate și chirii au un impact direct asupra bugetelor gospodăriilor și asupra costurilor operaționale ale firmelor (utilități, spații închiriate), ceea ce poate menține presiunea pe prețuri și în lunile următoare. În zona mărfurilor nealimentare, INS indică drept factor major scumpirea energiei electrice, „după eliminarea schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor energiei electrice”. La combustibili, motorina s-a scumpit cu 32,68%, iar benzina cu 22,42%, ceea ce poate alimenta costuri mai mari în transport și distribuție. Alimente: cafeaua, ouăle și carnea de bovine, în top; cartofii, în scădere La alimente, cea mai mare creștere anuală a fost la cafea (+21,76%), urmată de ouă (+14,78%) și carne de bovine (+12,24%). Au mai crescut, între altele, fructele proaspete (+11,77%), laptele de vacă (+10,97%) și pâinea (+8,96%). Pe de altă parte, INS consemnează și ieftiniri față de aprilie 2025 la unele produse: cartofi (-11,70%), fasole boabe și alte leguminoase (-4,33%), făină (-4,38%) și mălai (-3,06%). Servicii: chiriile domină, transportul aerian rămâne singura scădere anuală În servicii, chiriile au avut cea mai mare creștere (+43,78%). Au urmat servicii de igienă și cosmetică (+15,07%) și apă, canal și salubritate (+15,05%). Reparațiile auto au crescut cu 14,65%, iar confecționarea și repararea încălțămintei și îmbrăcămintei cu 14,66%. Asistența medicală a fost mai scumpă cu 12,61%. Singura scădere anuală din această categorie a fost la transportul aerian (-4,69%), însă INS notează că, față de martie 2026, tarifele aeriene au crescut cu 27,58%, „în special ca urmare a majorării tarifelor la combustibili”. Tarifele serviciilor poștale au urcat cu 9,92% față de aprilie 2025. [...]
Atacul PSD la adresa premierului interimar vine pe fondul unei economii în recesiune și al unui deficit încă ridicat , într-un moment în care datele oficiale indică inflație de 10,7% și contracție economică, potrivit Economedia . Președintele PSD, Sorin Grindeanu, l-a criticat miercuri, 13 mai, pe premierul interimar Ilie Bolojan după publicarea datelor Institutului Național de Statistică (INS) care arată că inflația a urcat la 10,7% în aprilie 2026. În același timp, Economedia notează că PSD a fost la guvernare aproape 10 luni, în perioada iunie 2025 – mai 2026. Într-o postare pe Facebook, Grindeanu a legat evoluția inflației și a economiei de guvernarea lui Bolojan: „Să guvernezi cu trei trimestre consecutive de scădere economică și să duci inflația de la 5% la aproape 11%, aceasta este marea reformă a lui Bolojan!” Liderul PSD a continuat cu o formulare dură despre starea economiei: „Înseamnă să te culci sănătos și să te trezești mort… din punct de vedere economic.” Grindeanu a mai spus că va prezenta „mai multe detalii” despre ceea ce numește „falimentul produs de Bolojan” într-o conferință de presă la sediul PSD. Contextul fiscal: deficit mare, corecție fiscală și măsuri de austeritate Dincolo de disputa politică, miza economică rămâne traiectoria deficitului bugetar și a corecției fiscale. În 2025, deficitul României a fost de 7,9% din PIB (metodologia europeană ESA) și 7,65% din PIB în termeni cash, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, conform datelor citate în articol. Totuși, „gaura bugetară” ar fi fost redusă cu 1,4 puncte procentuale, descrisă drept cea mai amplă corecție fiscală din UE, după implementarea unor măsuri de austeritate de către Guvernul Bolojan. Guvernul a justificat măsurile prin nevoia de reducere a deficitului, după ce România ajunsese în 2024 la un deficit record: 9,3% din PIB (ESA) și 8,65%–8,66% din PIB cash, în perioada guvernului PSD-PNL condus de Marcel Ciolacu. Articolul amintește și nivelurile anterioare: 6,3% din PIB în 2022 și 6,6% din PIB (ESA) în 2023. Datele INS: economie în recesiune tehnică și presiuni pe prețuri Economedia plasează schimbul de acuzații într-un tablou macroeconomic mai deteriorat. Datele INS publicate miercuri arată că PIB-ul a scăzut cu 0,2% în primul trimestru din 2026 față de trimestrul anterior și cu 1,5% față de aceeași perioadă din 2025 (seria ajustată sezonier), ceea ce confirmă prelungirea recesiunii tehnice începută la finalul anului trecut. Potrivit articolului, contracția are loc pe fondul unui consum mai slab, al dezechilibrelor fiscale ridicate, al incertitudinii politice și al presiunilor externe asupra prețurilor la energie și combustibili. Ce urmează: decizii politice cu impact bugetar Declarațiile lui Grindeanu vin în ziua în care Biroul Permanent Național al PSD se reunește pentru a discuta scenariile privind o viitoare guvernare și mandatul cu care delegația partidului va merge la consultările de la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan. În acest context, direcția fiscală și pachetul de măsuri asociat reducerii deficitului rămân un punct sensibil, cu efect direct asupra economiei și inflației. [...]
Inflația de peste 10% este pusă de Kelemen Hunor pe seama unui context regional, nu a deciziilor Guvernului , potrivit Agerpres , care relatează declarațiile liderului UDMR de miercuri. Kelemen Hunor a afirmat că nivelul inflației „de peste 10%”, anunțat de Institutul Național de Statistică , nu ar fi „generat de Guvern”, ci ar reflecta o evoluție „regională”. Articolul Agerpres este disponibil integral doar abonaților, astfel că nu sunt accesibile detalii suplimentare despre argumentele invocate sau despre contextul exact al declarației. [...]
Inflația anuală a urcat la 10,7% în aprilie , iar tema a fost imediat preluată în disputa politică, cu efect direct asupra credibilității guvernării și a așteptărilor economice, potrivit Digi24 . Sorin Grindeanu , președintele PSD, l-a atacat pe premierul Ilie Bolojan după publicarea datelor Institutului Național de Statistică (INS), susținând că „reforma” Guvernului ar fi dus la trei trimestre consecutive de scădere economică și la accelerarea inflației. În mesajul publicat miercuri pe Facebook, Grindeanu a comparat evoluțiile economice cu o deteriorare bruscă a situației financiare: „Să guvernezi cu trei trimestre consecutive de scădere economică și să duci inflația de la 5% la aproape 11%, aceasta este marea reformă a lui Bolojan! Ca să explic: înseamnă să te culci sănătos și să te trezești mort...din punct de vedere economic” Liderul PSD a mai spus că va organiza o conferință de presă în care va oferi „mai multe detalii despre falimentul produs de Bolojan”, fără ca materialul să includă, deocamdată, elemente suplimentare despre conținutul acestor acuzații. Datele INS: inflație de 10,7% și creștere lunară a prețurilor INS a anunțat că rata anuală a inflației în aprilie 2026, comparativ cu aprilie 2025, a fost de 10,7%. Totodată, indicele prețurilor de consum (IPC) din aprilie 2026 față de martie 2026 a fost 100,84%, ceea ce indică o creștere lunară a prețurilor. De ce contează Creșterea inflației peste 10% are implicații directe pentru costul vieții și pentru mediul de afaceri (costuri, prețuri, cerere), iar politizarea rapidă a datelor INS arată că indicatorii macroeconomici devin un teren central de confruntare, cu potențial de a influența deciziile guvernamentale și așteptările din economie în perioada următoare. [...]
Inflația anuală a urcat la 10,7% în aprilie 2026 , iar scumpirile cele mai mari au venit din energie și servicii, nu din alimente, potrivit datelor Institutului Național de Statistică citate de News . Pentru companii și gospodării, tabloul indică presiuni persistente pe costuri, în special pe zona utilităților, combustibililor și chiriilor. În termeni lunari, indicele prețurilor de consum (IPC) din aprilie 2026 față de martie 2026 a fost 100,84%. De la începutul anului, inflația (aprilie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a ajuns la 3,1%. Pe media ultimelor 12 luni (mai 2025 – aprilie 2026) față de precedentele 12 luni (mai 2024 – aprilie 2025), rata medie a modificării prețurilor de consum a fost 9,0%. Unde s-au văzut cele mai mari scumpiri INS arată că cele mai mari creșteri de prețuri nu s-au înregistrat la mărfuri alimentare, ci la mărfuri nealimentare și la servicii (în special chirii). În detaliu: Alimente : cafea +21,76%, ouă +4,78%; Mărfuri nealimentare : energie electrică +54,18%, motorină +32,68%, benzină +22,42%; Servicii : chirii +43,78%, igienă și cosmetică +15,07%, apă–canal–salubritate +15,05%. Indicatorul UE: IAPC, sub IPC, dar tot ridicat Indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) – folosit pentru comparații la nivelul statelor membre UE – a fost 100,73% în aprilie 2026 față de martie 2026. Rata anuală a inflației calculată pe baza IAPC a fost 9,5%, iar rata medie pe ultimele 12 luni determinată pe baza IAPC a fost 8,0%. Ce anticipează BNR: presiuni pe termen scurt, apoi scădere În minuta ședinței de politică monetară din 7 aprilie, Banca Națională a României arată că rata anuală a inflației va crește și se va menține în intervalul martie–iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele din prognoza pe termen mediu din februarie 2026. Acea prognoză anticipa 9,8% în iunie, urmată de o corecție descendentă abruptă în trimestrul următor, pe fondul unor efecte de bază, și o reducere graduală până la 3,9% în decembrie 2026 și 2,9% la finele lui 2027. BNR leagă înrăutățirea perspectivei apropiate de șocuri pe partea ofertei, în special scumpirea combustibililor pe fondul creșterii cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul războiului din Orientul Mijlociu, peste care se suprapun efecte de bază nefavorabile pe segmentul energie și efecte tranzitorii din expirarea schemei de plafonare la energia electrică, precum și din majorarea cotelor de TVA și a accizelor, efecte care ar urma să se epuizeze în trimestrul III 2026. [...]
Turismul românesc intră pe scădere în T1 2026 , cu un minus de circa 6% al numărului de turiști cazați în unitățile de cazare, primul trimestru negativ (în afara pandemiei) după ani de creștere, potrivit Ziarul Financiar , care citează calcule proprii pe baza datelor Institutului Național de Statistică (INS) . Miza economică este că frânarea vine într-un context de „provocări economice”, iar cererea internă – principalul motor al pieței – s-a retras vizibil. Cererea internă trage în jos piața Dependența turismului local de turiștii români se vede direct în date: numărul turiștilor autohtoni a fost cu peste 8% mai mic față de aceeași perioadă a anului trecut, notează publicația. În acest context, scăderea totală din primele trei luni este atribuită în principal retragerii cererii interne. De ce contează: primul trimestru negativ după ani de creștere După un șir de ani cu creșteri ale numărului de turiști cazați (cu excepția lui 2020, anul izbucnirii pandemiei), începutul din 2026 marchează o schimbare de trend. Ziarul Financiar arată că T1 2026 este primul trimestru de scădere pentru turismul local în afara perioadei pandemice, semnalând un impact al contextului economic asupra consumului de servicii turistice. Ce se știe și ce rămâne neclar Informațiile disponibile în material se bazează pe calculele ZF din datele INS și indică amplitudinea scăderii (circa 6% total, peste 8% la turiști români), dar articolul nu detaliază în fragmentul disponibil evoluții pe regiuni, tipuri de destinații sau segmente (hoteluri vs. pensiuni) și nici nu oferă o defalcare pe turiști străini. În lipsa acestor detalii, dimensiunea exactă a impactului pe subpiețe nu poate fi evaluată din datele prezentate. [...]
Un control ANAF a dus la identificarea unui prejudiciu de 18 milioane de lei într-un caz în care un contribuabil și-a trecut pe firmă un Ferrari, deși compania activa în curățenie, potrivit Libertatea . Episodul este relevant fiscal prin modul în care achizițiile de bunuri de lux pot declanșa verificări și pot scoate la iveală neconcordanțe între stilul de viață și activitatea declarată. Directorul ANAF, Adrian Nica, a prezentat cazul într-o conferință de presă organizată la lansarea International Fiscal Association (IFA) România. Potrivit acestuia, după achiziție, persoana a intrat „în vizorul ANAF”, iar în urma unor controale amănunțite procurorii au constatat că firma ar fi făcut evaziune fiscală, cu un prejudiciu de 18 milioane de lei. „O să vindem un Ferrari curând, am văzut că un cetățean și-a luat pe firma de curățenie. Am cercetat și am descoperit evaziune fiscală de 18 milioane de lei.” De ce contează pentru contribuabili și companii Mesajul transmis de ANAF este că achizițiile atipice raportate la profilul unei firme pot deveni indicatori de risc și pot declanșa verificări în lanț, inclusiv cu componentă penală, dacă apar suspiciuni de evaziune și se conturează un prejudiciu. Nica a mai spus că autoritățile române s-au inspirat din practicile italiene, unde persoanele care cumpără mașini de lux pot fi controlate pentru a justifica proveniența banilor, oferind ca exemplu un caz în care un fotbalist român transferat în Italia ar fi fost oprit de mai multe ori de Guardia di Finanza după ce și-a cumpărat un Aston Martin. ANAF: 12.000 de contribuabili cu profil de risc ridicat și planuri de automatizare În aceeași intervenție, șeful ANAF a afirmat că instituția a identificat în aprilie circa 12.000 de contribuabili cu profil de risc ridicat, care ar urma să fie verificați „pas cu pas pe teren”. „Nu ne cunoaștem contribuabilii. În aprilie am identificat circa 12.000 de contribuabili cu profil de risc ridicat. Vom verifica pas cu pas pe teren și vom împărții contribuabilii onești și cei pe altă cale. E îngrijorător.” Totodată, Nica a indicat că ANAF vrea să introducă mai multe modele de inteligență artificială (adică sisteme informatice care analizează date pentru a semnala tipare de risc) pentru detectarea contribuabililor cu risc, a evaziunii fiscale și pentru zona de asistență, unde, potrivit lui, răspunsurile pot întârzia luni. În plus, directorul ANAF a susținut că, după intrarea României în spațiul Schengen, instituția nu reușește să culeagă informațiile din celelalte state membre, deși România schimbă informații cu acestea și are acces la plățile realizate cu cardul. [...]
ANAF anunță intensificarea controalelor la persoane cu avere și venituri nedeclarate , iar șeful instituției spune că vrea „instrumente” noi pentru verificări mai ferme la persoane fizice, inclusiv opriri în trafic pentru a verifica dacă bunurile scumpe sunt susținute de venituri declarate, potrivit HotNews . Președintele ANAF, Adrian Nica , a transmis că instituția își va concentra eforturile „în perioada următoare” pe zona persoanelor cu avere care nu corespunde veniturilor declarate, iar controalele vor crește. Ce se schimbă în abordarea ANAF Mesajul central al conducerii ANAF este orientarea mai accentuată către verificarea discrepanțelor dintre stilul de viață/active și veniturile raportate, cu o intensificare a controalelor pe această linie. Nica a indicat explicit că urmărește obținerea unor noi instrumente de control „în zona persoanelor fizice”, care ar necesita sprijin politic. Exemplele invocate: de la firmă de salubritate la opriri în stradă Șeful ANAF a dat două exemple pentru a ilustra tipul de verificări vizate: un caz în care, pornind de la monitorizarea achiziției unei mașini, inspectorii au constatat că un cetățean și-a cumpărat un Ferrari „pe firmă”, deși firma era de salubritate; controlul extins ar fi dus la identificarea unei evaziuni fiscale de 18 milioane de lei, iar Nica a spus că ANAF ar putea vinde mașina; un exemplu relatat de un „celebru fotbalist român” (numele nu a fost menționat), care ar fi fost oprit de trei ori în Italia de „garda de finanțe” după ce și-a cumpărat un Aston Martin, pentru a i se verifica veniturile aferente. În acest context, Nica a susținut: „Cred că şi Antifrauda trebuie în curând să facă asta. Dacă nu vom avea astfel de măsuri dure, nu putem înainta” Context: declarațiile, la lansarea IFA România Declarațiile au fost făcute la evenimentul de lansare oficială a IFA România, organizație afiliată la International Fiscal Association (IFA Global), prezentată ca o platformă de dialog între autorități și mediul privat pe teme de fiscalitate internațională. [...]
ANAF spune că 2,3 miliarde lei datorii sunt practic blocate la recuperare din cauza firmelor care nu mai au cont bancar, ceea ce limitează instrumentul popririi și împinge instituția spre o segmentare mai dură a contribuabililor după risc, potrivit Economica . Șeful ANAF, Adrian Nica , a indicat că este vorba despre datorii la bugetul de stat ale unor societăți comerciale care „au avut cont bancar” dar „nu mai au cont bancar în prezent și nu pot avea popriri”. El a estimat numărul acestor firme la „în jur de 80.000”, conform relatării Agerpres. De ce contează: o limită operațională în colectare Mesajul ANAF pune în prim-plan o vulnerabilitate practică în colectarea creanțelor bugetare: în lipsa unui cont bancar, poprirea (blocarea sumelor din cont pentru recuperarea datoriilor) nu mai poate fi aplicată, iar o parte din arierate rămân greu de atins prin mecanismele uzuale. În același timp, Nica a susținut că instituția nu poate trata „profilele astea de contribuabili” la fel ca pe cei care își plătesc taxele la timp, sugerând o orientare mai accentuată către administrarea diferențiată a contribuabililor. Segmentarea pe risc și verificări „pas cu pas” ANAF a făcut în această lună o analiză de risc centralizată și a identificat „până acum în jur de 12.000 de contribuabili cu un profil de risc foarte ridicat”, a spus Nica. El a precizat că identificarea nu înseamnă automat măsuri imediate precum sechestre, ci o etapă de verificare în teren a rezultatelor obținute prin analiză automatizată („robotul”, în formularea sa). Tot în acest context, șeful ANAF a descris drept „îngrijorătoare” situațiile în care apar în spațiul public informații despre mii de contribuabili la aceeași adresă și cu același expert contabil, indicând că astfel de tipare intră în zona de interes pentru îmbunătățirea controalelor. „Scheme de fraudă” și un model intern de inteligență artificială Adrian Nica a afirmat că există contribuabili care „din start își înființează scheme de fraudă” și a dat ca exemplu un tipar de pre-insolvență: firmă cu profitabilitate ridicată în relația cu statul, cu eșalonare la ANAF, fără active, construită să intre ulterior în insolvență cu datorii („capăt de conductă”, în termenii folosiți). El a mai spus că ANAF dezvoltă un model intern de inteligență artificială (un sistem informatic care învață din date pentru a identifica tipare de risc), iar în „următoarele 3–4 luni” ar urma să se vadă „efectele benefice”, fără a detalia ce indicatori sau rezultate vor fi făcute publice. Evenimentul la care au fost făcute declarațiile a fost conferința de lansare a IFA România, afiliată la International Fiscal Association (IFA Global), organizație internațională dedicată fiscalității, cu sediul în Olanda. [...]
Liderul senatorilor AUR acuză BNR și Guvernul că întrețin stagflația și spune că mișcările recente ale cursului leu/euro țin de politica economică și monetară, nu de turbulențele politice, potrivit News . Petrișor Peiu afirmă că deprecierea leului „nu avea nicio legătură cu moțiunea de cenzură ” sau cu „situația politică” din ultimele zile și că aceeași logică se aplică și temperării deprecierii. În viziunea sa, cursul de schimb este determinat de „politica economică și monetară a statului”, pe care o atribuie Guvernului și, „mai ales”, BNR. Critica la adresa politicii monetare: inflație ridicată, dobândă neschimbată Peiu susține că România traversează „una dintre cele mai agresive perioade inflaționiste” din ultimii ani, în timp ce banca centrală ar menține „artificial” un curs valutar care ar favoriza importurile. În sprijinul argumentului, liderul senatorilor AUR invocă următoarele repere: în ultimii cinci ani, „rata inflației cumulată” ar fi fost „de peste 62%”, în timp ce cursul de schimb „s-a depreciat doar cu 5,68%”; după creșterea dobânzii de politică monetară la 7% (în contextul inflației din 2022), BNR ar fi redus-o ulterior la 6,5% și ar fi menținut-o la acest nivel „de doi ani”; în ultimul an, inflația ar fi urcat „de la aproximativ 5,6% la peste 10%”, în timp ce dobânda de intervenție ar fi rămas la 6,5%. Miza economică invocată: importuri, producție internă și competitivitate Peiu afirmă că politica de curs „fix” (în termenii săi) ar fi „distrus orice producție internă”, favorizând importurile și afectând competitivitatea firmelor românești. În această logică, el pune responsabilitatea pentru „stagflația” din România atât pe BNR, cât și pe Guvernul Bolojan, susținând că inflația ar fi folosită ca instrument pentru reducerea deficitului bugetar și a ponderii datoriei publice în PIB, cu costul scăderii puterii de cumpărare și al frânării creșterii economice. [...]
ANAF are blocată recuperarea a 2,3 miliarde de lei din datorii deoarece circa 80.000 de firme nu mai au conturi bancare, ceea ce face imposibilă aplicarea popririlor, potrivit Adevărul . Informația a fost prezentată marți de președintele ANAF, Adrian Nica , la un eveniment dedicat fiscalității. Suma vizează datorii la bugetul de stat acumulate de societăți care au avut cont bancar, dar care „nu mai au cont bancar în prezent”, astfel încât instrumentul standard de executare – poprirea – nu mai poate fi folosit. „O să vă dau o cifră: 2,3 miliarde lei datorii la bugetul de stat pe care societăți comerciale care au avut cont bancar nu le plătesc, deoarece nu mai au cont bancar în prezent şi nu pot avea popriri. În jur de 80.000.” Impact operațional: limită practică a executării silite Mesajul ANAF indică o vulnerabilitate de funcționare a colectării: în absența unui cont bancar, recuperarea datoriilor devine mult mai dificilă, iar instituția rămâne fără una dintre cele mai eficiente pârghii de executare. În același context, șeful ANAF a spus că instituția încearcă să-și „cunoască contribuabilii” și să îi segmenteze în funcție de comportament, pentru a evita tratamente identice între contribuabilii corecți și cei cu risc. Ce spune ANAF despre profilarea de risc și următorii pași Adrian Nica a afirmat că, în urma unei analize de risc centralizate realizate în această lună, ANAF a identificat până acum aproximativ 12.000 de contribuabili cu „profil de risc foarte ridicat”. El a precizat că acest lucru nu înseamnă declanșarea imediată a măsurilor de executare, ci o etapă de verificare în teren a rezultatelor generate de analiză. Totodată, Nica a susținut că există contribuabili care își construiesc de la început „scheme de fraudă” și a oferit un exemplu de indicatori de „pre-insolvență”, precum lipsa activelor pe firmă, combinată cu eșalonări la plată și o profitabilitate mult peste media domeniului în relația cu statul. Context: digitalizare și utilizarea unui model intern de inteligență artificială Șeful ANAF a legat îmbunătățirea capacității de analiză de digitalizare și de dezvoltarea unui model intern de inteligență artificială, despre care a spus că ar putea produce „efecte benefice” în următoarele 3–4 luni. În material nu sunt oferite detalii despre ce tip de efecte vor fi vizibile sau prin ce indicatori vor fi măsurate. [...]
Pe termen lung, războiul din Iran ar putea forța o „întărire” a lanțului global de aprovizionare cu energie , cu efecte potențial favorabile asupra securității energetice și, implicit, asupra prețurilor, arată o analiză CNN . Ideea centrală: șocul economic actual ar putea accelera investiții și decizii care reduc dependența lumii de un singur punct critic – Strâmtoarea Hormuz – prin care trece o parte importantă din comerțul global cu petrol. Miza economică este că, dacă statele și companiile își diversifică rutele și sursele, economia globală ar deveni mai rezistentă la blocaje și la „șantaj” energetic. În analiza CNN, cu cât conflictul durează mai mult și cu cât efectele economice sunt mai dureroase, cu atât crește stimulentul pentru schimbări structurale care, în mod normal, se fac lent. De ce contează: Strâmtoarea Hormuz ca punct de blocaj Războiul a scos la iveală vulnerabilități ale lanțului global de aprovizionare cu energie, descris ca un sistem complex care încearcă să echilibreze eficiența cu redundanța (capacități alternative). CNN notează că faptul că Iranul ar fi putut întrerupe relativ ușor accesul lumii la „o cincime” din petrolul global, folosind mine, drone improvizate și bărci rapide, obligă la o reevaluare și la schimbări permanente. O direcție considerată probabilă este dezvoltarea de conducte de petrol și gaze în Orientul Mijlociu care să ocolească Strâmtoarea Hormuz, prin rute ce traversează Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. În logica prezentată, astfel de investiții ar reduce și costurile de asigurare și riscurile incluse în prețul transportului prin ape tensionate. Ce schimbări ar putea apărea în piața energiei Analiza indică trei posibile efecte economice cu bătaie lungă: Diversificarea rutelor de transport (inclusiv conducte care ocolesc Hormuz), ceea ce ar putea face aprovizionarea mai sigură și, în timp, mai ieftină. Slăbirea sau chiar dezmembrarea OPEC , cu potențial de reducere a prețurilor la petrol și gaze, dacă influența cartelului asupra cotelor de producție scade. Accelerarea tranziției către energie regenerabilă , pe fondul șocului petrolier, ceea ce ar diminua dependența de combustibili fosili. CNN mai notează că cererea globală de energie crește rapid, inclusiv pe fondul construirii de centre de date pentru inteligență artificială, mari consumatoare de electricitate. În acest context, SUA ar putea fi bine poziționate dacă lumea își reduce dependența de energia din Orientul Mijlociu, având în vedere rolul gazului natural în producția de electricitate și creșterea capacităților de export. Semnale că repoziționarea a început deja Potrivit analizei, unele mutări sunt deja vizibile. OPEC „a început să se destrame”, iar Emiratele Arabe Unite – al doilea cel mai mare producător de petrol din OPEC, conform CNN – ar fi anunțat că părăsește cartelul, ceea ce i-ar slăbi capacitatea de a impune cote care mențin prețurile ridicate. Pe zona de regenerabile, CNN citează date ale think tank-ului energetic Ember: exporturile Chinei de tehnologie solară, baterii și vehicule electrice au atins maxime istorice în martie, pe fondul șocului de preț la petrol. Riscuri și efecte secundare: nu toate consecințele ar fi pozitive Analiza avertizează că scenariul „beneficiilor” nu este sigur. Un nou regim iranian ar putea fi mai radicalizat, iar conflictul ar fi creat un „plan” de folosire a pârghiilor economice: dacă Hormuz devine mai puțin relevant, Iranul și aliații săi ar putea amenința alte rute sau conducte. În plus, deși slăbirea OPEC poate părea favorabilă consumatorilor, CNN subliniază că eliminarea cartelului ar reduce șansele unei coordonări globale într-o viitoare criză energetică. Iar tranziția către regenerabile ar putea lovi anumite regiuni producătoare de petrol: dacă cererea scade pe termen lung, prețurile ar putea coborî sub nivelurile de dinaintea războiului, afectând industria – exemplul dat fiind Bazinul Permian din Texas. În concluzie, „partea bună” invocată de economiștii citați în analiză ține de schimbări structurale care se văd, de regulă, abia după 10–20 de ani, iar rezultatul final depinde de ce efecte ale războiului se vor dovedi permanente și care vor fi temporare. [...]