Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
Sergey Brin l-a depășit pe Jeff Bezos și a revenit pe poziția a treia în clasamentul global al miliardarilor , conform Forbes , după ce acțiunile Alphabet au continuat să crească spectaculos. Saltul este rezultatul direct al unei înțelegeri recente între Apple și Google privind integrarea modelului de inteligență artificială Gemini în asistentul Siri, o decizie ce a consolidat poziția Alphabet în fruntea industriei AI. Alphabet a devenit luni a patra companie din lume care atinge o capitalizare bursieră de peste 4 trilioane de dolari , alăturându-se astfel gigantelor Nvidia, Microsoft și Apple. Deși ultimele două au scăzut ulterior sub acest prag, Alphabet și-a menținut poziția, susținută de un avans de 1,3% al acțiunilor marți după-amiază, cu un vârf de 2,4% în cursul sesiunii. Creșterea vine pe fondul unui parcurs impresionant în 2025, când valoarea acțiunilor companiei a crescut cu 65%, cel mai mare avans anual din 2009 încoace. Comparativ, acțiunile Oracle au scăzut cu 1,5%, iar cele ale Amazon cu aproape 2%, ceea ce a facilitat urcarea lui Sergey Brin în clasament. Potrivit listei Forbes Real-Time Billionaires, averea sa a crescut marți cu 4,9 miliarde de dolari, ajungând la 255,6 miliarde. Îl devansează doar cofondatorul Google, Larry Page, cu 277 miliarde, și Elon Musk , lider detașat, cu 725,3 miliarde. Jeff Bezos a coborât pe locul patru, cu 253,2 miliarde, iar Larry Ellison ocupă locul cinci, cu o avere estimată la 251,3 miliarde. Deși deține mai puține acțiuni de tip Class C în cadrul Alphabet, Brin a fost activ în vânzarea titlurilor proprii, folosindu-le parțial pentru a susține cercetarea în domeniul bolii Parkinson, o cauză căreia i-a dedicat și donații din acțiuni Tesla. Succesul Alphabet în AI a fost subliniat în 2025 de lansarea Gemini 3 și a celei de-a șaptea generații de cipuri AI, Ironwood, într-un context competitiv tot mai acut cu Nvidia. Conform analiștilor de la Citi, Alphabet este una dintre cele mai promițătoare companii pentru 2026, datorită bazei tehnologice solide și a investițiilor pe termen lung în infrastructură și modele AI. Analistul Deepak Mathivanan de la Cantor Fitzgerald a afirmat că Google are cea mai puternică prezență în acest domeniu, fiind greu de ajuns din urmă de concurență. Această ascensiune a lui Brin în clasamentul miliardarilor și performanța Alphabet confirmă că investițiile timpurii și strategice în AI continuă să genereze rezultate remarcabile pe termen lung. [...]
Inflația a încheiat 2025 la 9,7%, al cincilea an consecutiv peste ținta BNR - un nivel dublu față de cel din vară, în ciuda unei ușoare temperări lunare în decembrie, când creșterea prețurilor a fost de doar 0,22%, cea mai redusă din ultimele opt luni. Situația reflectă o combinație de factori: eliminarea plafoanelor de preț la energie , majorări de TVA și accize , dar și o economie în răcire, cu consum stagnant pe final de an, transmite Profit.ro . Evoluția inflației lunare și rata anuală Graficul inflației lunare arată o reducere treptată a ritmului de creștere a prețurilor în a doua parte a anului 2025, dar nivelurile rămân departe de perioada de stabilitate din anii 2015–2019. În paralel, rata dobânzii de politică monetară a fost menținută la 6,5% de BNR din august 2024, un nivel ridicat comparativ cu alte țări din regiune, într-un efort de a ancora inflația. Cum au evoluat prețurile pe categorii Conform datelor INS , în 2025, prețurile de consum au crescut, în medie, cu 7,32% , cu diferențe majore între categoriile de produse și servicii: Alimente: +7,75% Mărfuri nealimentare: +10,48% Servicii: +11% În continuare, prezentăm o selecție a produselor și serviciilor cu cele mai mari scumpiri și cele mai relevante modificări de preț : Categorie Creștere (%) față de dec. 2024 Energie electrică +61,57% Bilete avion +17,99% Cafea +23,62% Carne de vită +11,80% Fructe proaspete +12,99% Restaurante, cafenele, cantine +14,21% Îngrijire medicală +13,96% Apă, canal, salubritate +13,66% Igienă și cosmetică +17,57% Cazare în hoteluri +10,58% Lapte de vacă +11,96% Zahăr -0,45% Cartofi -10,99% Fasole, leguminoase -4,10% Făină și mălai -0,40% Combustibili -1,19% Scăderile de preț au fost influențate în principal de un an agricol bun , în special la legume și cereale, dar nu au fost suficiente pentru a compensa creșterile majore din zona energiei și a serviciilor . Dobânzile și inflația: o ecuație complicată A doua diagramă relevă clar cum rata inflației a depășit constant ținta BNR (1,5–3,5%) începând cu 2021. Deși banca centrală a reacționat cu majorări de dobândă în 2022 și 2023, inflația nu a putut fi readusă în intervalul țintă, iar în 2025 s-a menținut aproape de 10%. Analiștii speră că în 2026, în contextul unui efect statistic favorabil și al unei cereri mai slabe, presiunile inflaționiste vor scădea, permițând o eventuală relaxare a politicii monetare . Totuși, persistă riscuri majore: eliminarea plafonului de preț la gazele naturale și posibila renunțare la plafonarea adaosurilor comerciale la alimentele de bază ar putea reaprinde spirala prețurilor . PE SCURT 2025 a fost încă un an dificil pentru stabilitatea prețurilor în România. Deși dinamica lunară a inflației a dat semne de temperare pe final de an, fundamentele rămân fragile, iar BNR pare din nou în situația de a rata ținta pentru al șaselea an consecutiv . Evoluția din 2026 va depinde în mare măsură de politicile fiscale, de comportamentul prețurilor administrate și de relansarea consumului intern. [...]
Cei care își achită integral impozitele locale până la 31 martie 2026 beneficiază de o reducere de 10% , conform unei măsuri menite să stimuleze plata anticipată și să ușureze presiunea bugetară asupra autorităților locale, informează Playtech . Reducerea se aplică impozitelor anuale datorate pentru clădiri, terenuri și mijloace de transport și vizează doar plățile efectuate într-o singură tranșă, până la termenul menționat. Pentru contribuabili, măsura se traduce într-o economie directă. Spre exemplu, un impozit de 3.000 de lei se reduce la 2.700 de lei dacă este achitat până la 31 martie, diferența de 300 de lei rămânând în buzunarul contribuabilului. În cazul persoanelor care dețin mai multe bunuri impozabile – de pildă o casă, un teren și un autoturism – bonificația se aplică pentru fiecare în parte, ceea ce poate duce la economii totale considerabile într-un singur an fiscal. După expirarea termenului de 31 martie, reducerea nu mai este disponibilă. Proprietarii pot achita impozitul în două tranșe egale, cu scadențe la 30 iunie și 30 septembrie 2026 , însă fără nicio bonificație. În plus, întârzierea peste aceste date atrage penalități și dobânzi de întârziere. Această politică fiscală avantajează și administrațiile locale, care obțin astfel un flux mai rapid de încasări bugetare în prima parte a anului. Banii colectați din timp pot fi folosiți mai eficient pentru întreținerea infrastructurii, finanțarea proiectelor locale și buna funcționare a serviciilor publice. Așadar, măsura are o dublă utilitate: ajută atât cetățenii, cât și primăriile. Este esențial ca persoanele interesate de bonificație să consulte și hotărârile consiliilor locale, întrucât pot exista particularități de aplicare la nivel local. Unele primării pot impune condiții suplimentare sau pot stabili reguli administrative specifice pentru obținerea reducerii. Pentru a beneficia de bonificație: Plata integrală trebuie făcută până la 31 martie 2026 ; Se aplică separat pentru fiecare tip de impozit: clădiri, terenuri, autoturisme ; Plata se face într-o singură tranșă; Verificați regulile fiscale stabilite de consiliul local de care aparțineți. În concluzie, bonificația de 10% poate fi o soluție practică pentru gospodărirea bugetului familial și pentru evitarea penalităților, oferind în același timp un sprijin important pentru comunități în gestionarea fondurilor publice. [...]
Guvernul condus de Ilie Bolojan își va angaja răspunderea în Parlament pentru o amplă reformă a administrației publice , care include reduceri semnificative de posturi și cheltuieli, plafonarea salariilor, măsuri stricte privind construcțiile ilegale și suspendarea permiselor de conducere în cazul neachitării amenzilor. Potrivit Cotidianul.ro , Ministerul Dezvoltării a publicat proiectul de lege care prevede reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal din administrația centrală și locală. Estimarea economiilor la buget în 2026 este de 3,36 miliarde de lei, cu o creștere progresivă până în 2030. Reorganizarea administrației va presupune: reducerea cu 30% a posturilor disponibile, fără a afecta mai mult de 20% din cele ocupate; limitarea numărului de posturi din instituțiile prefectului cu 25% (cu excepția pașapoartelor și permiselor auto); o normă de personal în funcție de populație: un post la 1.200 de locuitori pentru localități, respectiv la 6.500 pentru județe. Unitățile administrative cu sub 4.500 de locuitori nu vor mai putea înființa poliții locale , decât dacă își susțin cheltuielile exclusiv din venituri proprii. Reforma introduce și criterii clare pentru înființarea serviciilor, direcțiilor sau direcțiilor generale, în funcție de numărul de angajați. Limitări la nivelul Guvernului și al administrației locale: Cabinetele demnitarilor și ale aleșilor locali vor avea un număr limitat de posturi, între 1 și 5, în funcție de funcție și populația localității. Structura Guvernului și a administrației locale va trebui să respecte noi reguli stricte de organizare funcțională. Măsuri fiscale și administrative: Impozitul pe clădirile construite ilegal va fi majorat cu 100% timp de 5 ani , începând cu anul următor constatării. Salariile din administrația locală vor fi plafonate , iar grilele vor fi stabilite prin hotărâre de guvern în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Președintele Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare nu va putea avea un salariu mai mare de 90% din cel al ministrului Dezvoltării. Suspendarea permiselor pentru amenzi neachitate: Una dintre cele mai controversate prevederi este legată de aplicarea unor sancțiuni pentru neplata amenzilor contravenționale: Dacă, în termen de 12 luni de la emiterea procesului-verbal, amenda nu este plătită, instanța poate transforma amenda în muncă în folosul comunității sau amendă penală. În plus, dacă amenda nu este achitată în termen de 90 de zile lucrătoare , titularul își pierde dreptul de a conduce . Suspendarea se aplică de la ora 00:00 a celei de-a treia zile lucrătoare după expirarea termenului și încetează abia după plata integrală sau la 2 ani de la luarea în evidență. Debitorul va primi o somație oficială, în termen de 15 zile lucrătoare, în care se va menționa momentul exact al pierderii dreptului de a conduce. Alte prevederi: Jocurile de noroc vor putea fi autorizate doar cu aprobarea consiliului local, care va decide zonele unde se permit astfel de activități și cuantumul taxei locale. Redevențele din concesionarea terenurilor agricole de stat vor fi împărțite între bugetele locale (80%) și bugetul de stat (20%). Reforma vine în contextul presiunilor bugetare și al angajamentelor asumate de România în fața partenerilor internaționali pentru eficientizarea administrației publice și reducerea deficitului. [...]
Vom avea bugetul pe 2026 abia la jumătatea lunii februarie , ceea ce înseamnă că Guvernul va începe anul în regim de austeritate bugetară temporară, cu cheltuieli limitate la media lunară din 2025. Informația a fost confirmată pentru Profit.ro de către Ștefan Nanu, Directorul General al Trezoreriei Statului, aflat la Viena, unde participă la FT Central and Eastern European Forum. Întârzierea are potențialul de a afecta finanțarea unor proiecte de investiții, cel puțin în primele două luni ale anului. Potrivit lui Nanu, planul de finanțare pentru anul 2026 este estimat între 265 și 275 miliarde de lei, în funcție de un deficit bugetar care va fi stabilit între 6% și 6,5% din PIB. Din această sumă, 160-170 miliarde de lei vor proveni din împrumuturi interne , iar componenta de retail (emisiuni pentru populație) se va menține la un nivel record de 48,5 miliarde de lei, la fel ca în 2025. În ceea ce privește împrumuturile externe, planul include atragerea a 21 miliarde de euro, structura fiind următoarea: 6,5 miliarde euro – de la Comisia Europeană 1,5 miliarde euro – de la Banca Mondială și BEI 10 miliarde euro – prin eurobonduri 3 miliarde euro – vor fi folosiți pentru rambursarea unor emisiuni ajunse la maturitate Comparativ cu 2025, se estimează o scădere semnificativă a emisiunilor de eurobonduri , de la 16 miliarde euro la 10 miliarde euro. Această reducere vizează îmbunătățirea condițiilor de finanțare externe prin scăderea curbei randamentelor și a spreadurilor. Nanu mai subliniază că, pe termen mediu, creșterea absorbției fondurilor europene este esențială pentru a reduce presiunile asupra necesarului de finanțare a deficitului. Se așteaptă ca, pe măsură ce reformele fiscale vor da rezultate, componenta internă de împrumuturi să crească. Deși ținta de deficit pentru 2026 prevede o îmbunătățire față de anii anteriori – de la 8,4% în 2025 și 9,3% în 2024 – România va continua să aibă unul dintre cele mai ridicate deficite bugetare din Uniunea Europeană. Această situație obligă Guvernul la o politică fiscală atent calibrată, într-un context economic intern și internațional incert. Tabel – Comparativ plan de finanțare 2025 vs. 2026: Indicator 2025 2026 (estimare) Deficit bugetar (% PIB) 8,4% 6 – 6,5% Finanțare totală (mld. lei) – 265 – 275 Împrumuturi interne (mld. lei) – 160 – 170 Retail (mld. lei) 48,5 48,5 Împrumuturi externe (mld. euro) 21 21 Eurobonduri (mld. euro) 16 10 Observație: În lipsa bugetului aprobat, administrația publică va putea aloca fonduri doar în limita unei douăsprezece din cheltuielile anuale din anul anterior, ceea ce afectează în special proiectele de investiții cu execuție rapidă. [...]
Contribuabilii cu datorii către stat trebuie să se conformeze noilor reguli aplicabile din 1 ianuarie 2026 , conform Profit.ro . ANAF a explicat cum se aplică modificările aduse Codului de procedură fiscală privind eșalonările la plată, atât în forma simplificată, cât și în forma clasică. Măsurile vizează întărirea disciplinei fiscale și prevenirea utilizării abuzive a acestor mecanisme de către contribuabilii care evitau sistematic plata obligațiilor bugetare. Două tipuri de eșalonare: simplificată și clasică În forma simplificată, eșalonarea este accesibilă contribuabililor care au datorii reduse – până la 100.000 lei pentru persoane fizice și până la 400.000 lei pentru firme. Se aplică doar dacă datoriile nu sunt mai vechi de 12 luni, iar entitatea juridică este înființată de cel puțin un an. Avantajul major al acestei forme este că nu presupune garanții sau contract de fideiusiune. Cererea se depune simplu, la ANAF , iar perioada maximă a eșalonării este de 12 luni. Tip eșalonare Condiții principale Valabil pentru Perioadă maximă Garanții necesare Simplificată Datorii recente, entitate cu vechime >12 luni Persoane fizice (<100.000 lei), juridice (<400.000 lei) 12 luni Nu Clasică Dificultate financiară demonstrabilă Orice contribuabil 5 ani Da Pe de altă parte, eșalonarea clasică se acordă pe o perioadă mai lungă, de până la 5 ani, și este destinată inclusiv celor cu datorii semnificative. Pentru accesarea acestei forme, contribuabilii trebuie să constituie garanții sau să prezinte contract de fideiusiune. ANAF va accepta această formă doar dacă se constată posibilitatea reală de plată în rate a datoriei. Când este necesar contractul de fideiusiune Contractul de fideiusiune devine obligatoriu în mai multe situații, cum ar fi: contribuabilul nu deține bunuri suficiente pentru a garanta plata; contribuabilul are alte datorii pentru care nu se poate acorda eșalonare; firma este nou-înființată (sub 12 luni); se solicită modificarea eșalonării sau includerea de noi datorii; se dorește menținerea unei eșalonări existente, dar apar noi obligații bugetare; Este important de menționat că ANAF execută aceste garanții doar dacă debitorul nu respectă calendarul de plată stabilit. Obiectivul: eliminarea comportamentului abuziv Modificările legislative vizează descurajarea tacticilor abuzive practicate în trecut de contribuabilii care acumulau datorii mari, mizând pe eșalonări repetate și apoi pe proceduri de insolvență. Practic, statul se afla în imposibilitatea de a recupera sume considerabile, în timp ce firmele respective își continuau activitatea fără a-și onora obligațiile bugetare. Încurajarea contribuabililor corecți Noile măsuri nu penalizează contribuabilii de bună credință, ci îi sprijină să-și onoreze datoriile într-un mod sustenabil. Eșalonările rămân o soluție viabilă pentru cei care demonstrează intenția clară de a plăti. ANAF subliniază că nu aplică automat aceste reglementări – ele funcționează doar în cadrul procedurilor legale, pe bază de cerere și analiză individuală. În plus, prevederile privind răspunderea solidară rămân neschimbate: contribuabilii care își declară corect și plătesc obligațiile fiscale nu răspund solidar pentru datoriile altora. Concluzie Prin clarificarea și diferențierea celor două forme de eșalonare, autoritățile fiscale își propun să întărească încrederea în sistem, să recupereze mai eficient veniturile bugetare și să elimine practicile de evitare fiscală. Reforma eșalonărilor nu interzice accesul la facilitate, dar îl condiționează de seriozitate și transparență din partea contribuabililor. [...]
UE deschide ușa pieței Mercosur, iar România poate profita semnificativ de noul acord comercial cu cele patru state sud-americane , în special prin creșterea exporturilor cu valoare adăugată și accesul mai competitiv la materii prime esențiale. Conform cursdeguvernare.ro , acordul de liber schimb UE–Mercosur, aprobat recent de ambasadorii statelor membre, vine după 25 de ani de negocieri și oferă perspective economice majore, inclusiv pentru România. Avantajele economice ale acordului UE–Mercosur pentru România Prin acest acord, România își poate diversifica destinațiile de export , reducând din dependența de piața UE, unde economiile mari precum Germania și Franța trec prin dificultăți. Acordul favorizează exporturile cu valoare adăugată către statele Mercosur – Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay – dar și importuri mai ieftine de materii prime , în special pentru agricultură și industrie. Importurile actuale ale României din cele patru state sunt constituite în mare parte din materii prime și produse cu grad redus de prelucrare, ceea ce permite industriei autohtone să le transforme în produse finite, adăugând valoare local. În același timp, sectorul agroalimentar ar putea beneficia de importuri mai competitive, cum este cazul șrotului și boabelor de soia din Brazilia. Contextul relației comerciale actuale dintre România și țările Mercosur este următorul: Țară Exporturi RO (mil. USD) Importuri RO (mil. USD) Sold balanță (mil. USD) Brazilia 234,56 263,67 -29,11 Argentina 26,72 172,36 -145,64 Uruguay foarte redus foarte redus - Paraguay foarte redus foarte redus - Astfel, pe baza acestor cifre, se remarcă o balanță comercială deficitară pentru România, însă potențialul de creștere este semnificativ, mai ales dacă se accelerează exporturile cu valoare adăugată. Sectoare cheie cu potențial de export și colaborare economică România poate targeta următoarele domenii pentru a-și crește exporturile și influența economică în țările Mercosur: Mașini, aparate și echipamente electrice – deja principalul segment de export către Brazilia. Vehicule, aeronave, echipamente de transport – atât în Brazilia, cât și Argentina. Dispozitive electronice și produse IT – cu potențial ridicat pe piețele emergente. Echipamente agricole și piese de schimb – în Argentina există o cerere mare pentru utilaje de irigații și barje. Produse chimice și îngrășăminte – Brazilia a importat îngrășăminte de 15 miliarde de dolari în 2024, iar România ar putea intra pe această piață dacă își reactivează capacitățile de producție. Top produse exportate de România în Brazilia (2024) Mașini, aparate, echipamente electrice – 109,22 mil. $ Vehicule și echipamente transport – 71,74 mil. $ Metale și articole metalice – 20,07 mil. $ Produse din plastic și cauciuc – 17,55 mil. $ Top produse importate de România din Brazilia (2024) Produse alimentare, băuturi, tutun – 118,83 mil. $ Vehicule și echipamente de transport – 45,99 mil. $ Pastă de lemn și hârtie – 25,62 mil. $ Produse vegetale – 25,19 mil. $ Alte oportunități sectoriale pentru România: Construcția de nave/barje – în Argentina există un necesar de peste 1.000 de unități. Industria atomică – Argentina deține trei centrale nucleare CANDU, compatibile cu expertiza românească. Piese auto și componente industriale – cerere în creștere în Argentina, unde Renault, VW și Ford au fabrici. Export indirect prin creșterea exporturilor UE – România, ca furnizor de piese auto, ar beneficia de impulsul dat economiilor europene de noul acord. În plus, UE a negociat introducerea de contingente tarifare și instrumente de protecție pentru fermieri , ceea ce reduce riscurile importului masiv de produse agricole, protejând totodată piețele interne. puteți citi analiza completă la sursă . [...]
Europa se confruntă cu o nouă economie de război, alimentată de temerile legate de Groenlanda și Venezuela , potrivit CNBC . Aceste tensiuni au determinat o creștere a cheltuielilor militare în regiune, pe fondul preocupărilor legate de securitatea energetică și stabilitatea geopolitică. NATO și statele membre europene își intensifică eforturile de apărare, ca răspuns la criza din Groenlanda și la instabilitatea din Venezuela . Aceste situații subliniază importanța resurselor naturale și a controlului asupra acestora, elemente esențiale pentru securitatea energetică a Europei. În acest context, cheltuielile pentru apărare devin o prioritate, reflectând o tendință de lungă durată de consolidare a capacităților militare. Pe lângă aspectele economice, aceste evoluții au implicații majore asupra politicilor externe ale țărilor europene. Creșterea bugetelor pentru apărare și intensificarea cooperării în cadrul NATO sunt văzute ca măsuri necesare pentru a face față noilor provocări internaționale. În acest fel, Europa își propune să asigure stabilitatea și să răspundă eficient la amenințările emergente. [...]
Donald Trump a anunțat impunerea unei taxe vamale de 25% asupra mărfurilor din țările care fac afaceri cu Iranul , informează Digi24 . Această măsură are scopul de a exercita presiuni suplimentare asupra Teheranului, în contextul protestelor antiguvernamentale care continuă de trei săptămâni. Trump a comunicat pe rețelele de socializare că tariful va fi aplicat imediat, fără a detalia ce presupune exact „a face afaceri” cu Iranul. Printre țările cu legături comerciale semnificative cu Iranul se numără China, Irak, Emiratele Arabe Unite, Turcia și India. De asemenea, președintele american a avertizat că ar putea lua măsuri militare dacă regimul de la Teheran va continua să reprime violent protestele. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt , a confirmat că opțiunile militare rămân pe masă. În același timp, Casa Albă nu a oferit informații suplimentare despre cum vor fi afectate importurile din țările vizate de noul tarif. Protestele din Iran au fost declanșate de scăderea valorii monedei naționale, rialul, și s-au transformat într-o criză de legitimitate pentru liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei. Agenția de știri HRANA, cu sediul în SUA, a raportat aproape 500 de protestatari și 48 de membri ai forțelor de securitate uciși, însă numărul real ar putea fi mult mai mare. Întreruperea accesului la internet complică verificarea informațiilor din teren. [...]
Cele mai importante modificări fiscale pentru anul 2026 vizează creșteri de impozite, noi obligații pentru firme și sancțiuni dure pentru nerespectarea prevederilor legale , conform unei sinteze realizate pe baza mai multor acte normative recente, între care Legea nr. 239/2025 , OUG nr. 89/2025 , OUG nr. 71/2025, OUG nr. 11/2025 și Legea nr. 245/2025 . 1. Impozitul pe dividende și alte venituri Cota de impozitare pe dividende crește de la 10% la 16%, începând cu 1 ianuarie 2026 , indiferent de anul din care provine profitul. De asemenea, se impozitează cu 16% și bunurile sau serviciile acordate în interes personal de către firmă unui asociat, în condițiile art. 114 din Codul fiscal. 2. CASS și plafoanele anuale Pentru determinarea bazei de calcul a contribuției la sănătate (CASS), se utilizează salariul minim brut pe țară de 4.050 lei , valabil la 1 ianuarie 2026. Astfel, plafoanele de referință sunt: 24.300 lei (6 salarii) 48.600 lei (12 salarii) 97.200 lei (24 salarii) Se iau în considerare veniturile nete, inclusiv din chirii, criptomonede, dobânzi, etc. 3. TVA: plafon nou și momentul înregistrării Plafonul pentru scutirea de TVA a crescut la 395.000 lei din septembrie 2025. Înregistrarea devine obligatorie la momentul depășirii plafonului , nu ulterior. 4. Regimul microîntreprinderilor În 2026 rămâne o singură cotă de impozitare: 1% , indiferent de domeniu. Microîntreprinderile care depășesc plafonul de 100.000 euro (509.850 lei) în 2025 sau în timpul anului 2026 trec definitiv la impozit pe profit. Este obligatorie și existența unui salariat cu normă întreagă . 5. Capitalul social minim pentru SRL SRL-urile vor avea obligația să majoreze capitalul social astfel: 500 lei , dacă cifra de afaceri 400.000 lei Termen: până la 31 decembrie 2027 . În caz contrar, se poate ajunge la dizolvare de drept . 6. Restricții la dividende și împrumuturi Legea 239/2025 interzice acordarea de împrumuturi acționarilor în același an în care se distribuie dividende interimare . De asemenea, nu se pot returna împrumuturi dacă activul net este sub jumătate din capitalul social. 7. Salariul minim În primul semestru din 2026, salariul minim brut rămâne 4.050 lei , dar este anunțată o creștere la 4.325 lei de la 1 iulie 2026. 8. Amenzi majorate pentru muncă nedeclarată Amenda pentru „munca la negru” este acum de 40.000 lei/persoană , cu un plafon maxim de 1.000.000 lei . Munca la gri rămâne sancționabilă cu până la 10.000 lei/persoană . 9. Concedii medicale În perioada 2026-2027, nu se mai plătește prima zi de concediu medical. Angajatorul suportă de la ziua a 2-a până la a 6-a, iar restul este plătit din bugetul de sănătate. 10. RO e-Factura: termen nou Din 1 ianuarie 2026, termenul de transmitere a facturilor în SPV este de 5 zile lucrătoare , nu calendaristice. Amenda: 15% din valoarea facturilor netransmise . 11. Impozitarea investițiilor Impozitul pentru câștigurile din titluri de valoare și criptomonede crește semnificativ: de la 10% la 16% (tranzacții directe) de la 1/3% la 3/6% (prin broker, în funcție de durata deținerii) Pentru criptomonede, se introduce obligația de raportare către ANAF de către platformele crypto (DAC 8), începând cu anul 2026. 12. Impozite locale crescute În 2026, impozitele locale cresc cu până la 150% , în funcție de localitate. Dacă o clădire nu a fost reevaluată în ultimii 5 ani și contribuabilul a fost notificat, impozitul aplicabil va fi de 5% din valoarea impozabilă . 13. Obligații pentru conturi bancare și POS Toate firmele trebuie să aibă cel puțin un cont bancar începând cu 2026. Lipsa contului atrage sancțiuni și inactivare fiscală . Totodată, toate entitățile trebuie să accepte plata cu cardul (POS sau aplicații), sub sancțiunea unei amenzi între 20.000 și 50.000 lei . 14. Eșalonarea la plată Persoanele fizice, juridice sau asocieri pot beneficia de eșalonare dacă au datorii între: 500 și 100.000 lei (persoane fizice) 5.000 și 400.000 lei (persoane juridice) Este necesar un contract de fideiusiune , în formă autentică. 15. Taxă logistică pentru colete extracomunitare Se introduce o taxă logistică de 25 lei /colet pentru bunurile sub 150 euro venite din afara UE, colectată de furnizorii de servicii poștale . 16. Înregistrarea fiscală a punctelor de lucru Sediile secundare cu cel puțin un salariat trebuie înregistrate la ANAF în termen de 30 zile de la înființare. Este necesară depunerea Declarației 060 și a documentelor doveditoare. 17. Reguli pentru PFA-uri Persoanele care închiriază mai mult de 7 camere pe termen scurt vor fi considerate ca desfășurând activitate economică. Venitul net anual se stabilește prin aplicarea unei cote forfetare de 30% asupra veniturilor brute. Tabel sinteză: modificări cheie în 2026 Măsură Noua prevedere Intrare în vigoare Impozit dividende 16% (de la 10%) 1 ianuarie 2026 TVA – plafon scutire 395.000 lei 1 septembrie 2025 CASS – salariu minim 4.050 lei 1 ianuarie 2026 Microîntreprinderi Cota unică 1%; plafon 100.000 euro 1 ianuarie 2026 POS obligatoriu Pentru toate entitățile înregistrate la ONRC 1 ianuarie 2026 Taxă logistică 25 lei/colet extracomunitar 1 ianuarie 2026 E-factura – termen 5 zile lucrătoare 1 ianuarie 2026 Salariu minim (sem. II) 4.325 lei (preconizat) 1 iulie 2026 [...]
Ancheta penală asupra președintelui Rezervei Federale din SUA, Jerome Powell, a avut efecte imediate pe piețele financiare globale , informează Antena 3 CNN . Investitorii au reacționat rapid, iar semnele de instabilitate s-au propagat prin deprecierea dolarului, scăderea indicilor bursieri și creșterea prețului aurului la un nou nivel record. Aurul a atins luni dimineață cotația istorică de 4.600,33 dolari uncia , iar argintul a crescut cu aproximativ 4,5%, continuând astfel trendul ascendent început în 2025. Metalul galben s-a apreciat cu 6% de la începutul acestui an, fiind perceput ca activ-refugiu într-un climat politic tensionat. Prețurile cresc și pe fondul temerilor legate de pierderea independenței Fed, în contextul în care președintele Powell ar fi fost amenințat cu inculpare de către administrația Trump, potrivit declarațiilor sale. Bursele europene și americane au reacționat negativ: La Londra, indicele FTSE 100 a scăzut cu aproape 0,2%; La Paris, CAC 40 a coborât cu 0,2%, iar DAX din Frankfurt a stagnat; Pe Wall Street, contractele futures au arătat o scădere de 0,75% pentru S&P 500, 0,65% pentru Dow Jones și peste 1% pentru Nasdaq 100. Russ Mould, director de investiții la AJ Bell, afirmă că ancheta a „tulburat piețele” și ridică semne de întrebare cu privire la viitorul Rezervei Federale după retragerea lui Powell, programată pentru luna mai. Intervențiile politice sugerate de această situație sporesc temerile privind influențarea deciziilor monetare într-un moment în care inflația trebuie ținută sub control. Profesorul Costas Milas de la Universitatea din Liverpool a catalogat știrea drept „șocantă”, explicând că presiunile asupra independenței Fed reprezintă o amenințare majoră pentru stabilitatea financiară. La rândul său, economistul-șef al Goldman Sachs, Jan Hatzius , a avertizat că amenințarea la adresa președintelui Fed amplifică temerile privind autonomia băncii centrale americane , deși crede că Powell va rămâne fidel deciziilor bazate pe date economice. Această evoluție neașteptată complică începutul anului 2026 pentru piețele globale, iar analiștii se așteaptă la o perioadă de volatilitate crescută, influențată de potențiale schimbări în politica monetară americană și de contextul geopolitic tensionat. [...]
Deficitul balanței comerciale a României a scăzut cu 1% în primele 11 luni din 2025 , potrivit Profit.ro . În perioada ianuarie-noiembrie 2025, deficitul a fost de 29,77 miliarde euro, cu 299,6 milioane euro mai mic decât în aceeași perioadă a anului precedent. În luna noiembrie 2025, exporturile FOB (Free On Board) au fost de 8,372 miliarde euro, iar importurile CIF de 10,633 miliarde euro, rezultând un deficit de 2,260 miliarde euro. Comparativ cu noiembrie 2024, exporturile au scăzut cu 0,1%, iar importurile cu 5,3%. Pe ansamblul primelor 11 luni din 2025, exporturile au crescut cu 3,9%, iar importurile cu 2,6% față de perioada similară din 2024. Mașinile și echipamentele de transport domină comerțul, reprezentând 46,5% din exporturi și 36,8% din importuri. Alte produse manufacturate au o pondere de 26,9% la export și 28,4% la import. Schimburile intra- UE27 au fost de 64,118 miliarde euro la exporturi și 86,223 miliarde euro la importuri, în timp ce schimburile extra-UE27 au fost de 25,302 miliarde euro la exporturi și 32,966 miliarde euro la importuri. Tabelul de mai jos ilustrează datele comerciale pentru perioada ianuarie-noiembrie 2025: Indicatori Valoare (miliarde euro) Pondere în total (%) Exporturi totale 89,420 - Importuri totale 119,19 - Deficit comercial 29,77 - Exporturi intra-UE27 64,118 71,7 Importuri intra-UE27 86,223 72,3 Exporturi extra-UE27 25,302 28,3 Importuri extra-UE27 32,966 27,7 Aceste date subliniază importanța parteneriatelor comerciale intra-UE pentru România, precum și rolul semnificativ al mașinilor și echipamentelor de transport în structura comerțului internațional. [...]