Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
PSD a convocat Consiliul Politic Național pentru a decide dacă partidul va vota bugetul de stat pe 2026, potrivit HotNews.ro. În cadrul unei ședințe scurte, liderii partidului au analizat o nouă formă a proiectului de buget și posibilele modificări pe care le pot propune în Parlament. Decizia finală privind susținerea bugetului va fi luată într-o ședință extinsă a Consiliului Politic Național, programată pentru duminică.
Sorin Grindeanu, liderul PSD, a declarat că, la o primă vedere, proiectul de buget nu include creșterea salariului minim, așa cum fusese convenit în coaliție. De asemenea, el a menționat că subiectul creșterii prețurilor la carburanți nu a fost inclus pe agenda ședinței de coaliție, dar a sugerat că premierul Ilie Bolojan ar trebui să facă o informare pe această temă.
„În mod evident pe ordinea de zi au fost discuțiile pe buget, pe propunerile pe care le cunoașteți ale PSD și discuții interne legate de organizare și de ceea ce avem de făcut în perioada următoare. Duminica viitoare vom avea un Consiliu politic național în care vom decide poziția noastră legată de buget, pentru că ne așteptăm ca până la finalul acestei săptămâni să fie trimis în Parlament.” - Sorin Grindeanu
În cazul în care parlamentarii PSD decid să nu susțină proiectul de buget, coaliția nu va avea numărul necesar de voturi pentru adoptare. Această posibilitate este subliniată de amenințările cu ieșirea de la guvernare, exprimate de Lia Olguța Vasilescu, care a sugerat că partidul ar putea vota pentru ieșirea de la guvernare după adoptarea bugetului.
PSD a solicitat includerea unui pachet de solidaritate în valoare de aproximativ 3,5 miliarde de lei în bugetul de stat. Acest pachet ar urma să ofere ajutoare financiare pentru 2,8 milioane de persoane, incluzând pensionari cu venituri mici. Totodată, social-democrații cer ca bugetul să asigure fonduri pentru investiții naționale și locale și să garanteze că nicio primărie nu va primi mai puțini bani decât anul precedent.
În ședința coaliției de săptămâna trecută, ministrul Finanțelor a propus doar 1,7 miliarde de lei pentru pachetul de solidaritate, ceea ce reprezintă aproape jumătate din valoarea solicitată de PSD. Această propunere a fost respinsă de social-democrați, care continuă să insiste asupra cerințelor lor.
Recomandate
Coaliția de guvernare vrea să închidă bugetul pe 2026 miercuri , într-o ședință în format complet care ar trebui să finalizeze toate capitolele și să stabilească varianta „agreată” la nivelul partenerilor, potrivit Economedia , care citează un comunicat al PNL. Decizia a fost luată într-o reuniune de lucru de luni, 2 martie 2026, dedicată structurii bugetului, priorităților de finanțare și cadrului general pentru „stabilitatea economică” și funcționarea instituțiilor statului, iar partidele din coaliție și reprezentanții minorităților naționale au venit cu observații și propuneri de alocări pentru domeniile considerate esențiale. Miza politică este însă vizibilă: în interiorul coaliției au apărut tensiuni legate de condițiile în care proiectul ajunge în Parlament. Conform aceleiași surse, președintele PSD, Sorin Grindeanu, l-a avertizat pe premierul Ilie Bolojan să nu trimită Legislativului un buget care nu a fost convenit în coaliție și care nu include măsuri de sprijin pentru persoanele defavorizate, cerute de PSD. Pe de altă parte, Radu Burnete, consilier prezidențial pentru probleme economice, a declarat într-un interviu pentru Economedia că bugetul nu ar trebui „ținut ostatic” de solicitări precum pachetul de solidaritate propus de PSD, sugerând că negocierile ar trebui să se închidă fără condiționări care blochează adoptarea. Ce se știe, concret, despre calendar Ședința de luni: analiză tehnică și politică a principalelor componente ale bugetului 2026. Ședința de miercuri: „închiderea” bugetului, în format complet, pentru a definitiva capitolele. Următorul pas: trimiterea proiectului la Parlament, etapă anunțată de premier pentru această săptămână, conform declarațiilor citate de Economedia. Actori și poziții (pe scurt) Actor Mesaj/poziție Miza PNL (comunicat) buget „sustenabil, realist”, agreat în coaliție închiderea rapidă a negocierilor PSD (Sorin Grindeanu) nu votează dacă nu există acord și lipsesc măsuri sociale condiționarea sprijinului politic Consilier prezidențial (Radu Burnete) bugetul nu trebuie blocat de pachete cerute politic evitarea întârzierii și a negocierilor „cu ultimatum” Guvern (Ilie Bolojan) bugetul se închide săptămâna aceasta, apoi merge la Parlament respectarea calendarului de adoptare În esență, ședința de miercuri devine un test de coeziune: coaliția trebuie să transforme discuțiile despre priorități și măsuri de sprijin într-o formă finală care să treacă de votul intern și, ulterior, de Parlament, fără ca divergențele dintre componentele politice să amâne adoptarea bugetului pe 2026. [...]
Miniștrii PSD au primit mandat să avizeze proiectul de buget pentru adoptarea în Guvern , însă decizia finală privind votul în Parlament va fi luată abia duminică, în cadrul Consiliului Politic Național al partidului. Liderul social-democraților, Sorin Grindeanu , le-ar fi cerut miniștrilor PSD să dea avizul necesar pentru ca proiectul bugetului de stat să poată fi adoptat în Guvern , dar negocierile din coaliție continuă, iar partidul nu a decis încă dacă va susține forma finală a bugetului în Parlament. Potrivit surselor politice citate, social-democrații insistă asupra includerii în buget a unui pachet social de aproximativ 3,4 miliarde de lei , destinat sprijinirii categoriilor vulnerabile. PSD respinge varianta redusă propusă în discuțiile din coaliție, care ar înjumătăți suma la aproximativ 1,7 miliarde de lei. În cazul în care solicitarea nu va fi acceptată în proiectul final, partidul ar urma să depună amendamente în Parlament. Discuțiile sunt complicate și de situația financiară dificilă a unor administrații locale, invocată de Sorin Grindeanu. Printre exemplele menționate se numără orașe cu datorii semnificative pentru sistemele de încălzire centralizată, precum Craiova, nu doar Bucureștiul. Blocajul actual are legătură și cu întârzierea adoptării bugetului pentru 2026, care ar fi trebuit aprobat încă de la finalul anului trecut. Negocierile dintre partidele din coaliție au fost prelungite din cauza reformei administrative, ce prevede reducerea cu 10% a cheltuielilor din administrația publică , în paralel cu implementarea unui pachet de măsuri pentru relansarea economică. Guvernul a adoptat cele două pachete prin ordonanțe de urgență la finalul lunii februarie. În plan bugetar, acestea ar trebui să se compenseze reciproc: Măsură Impact estimat Reduceri de cheltuieli prin reforma administrativă aproximativ 2,2 miliarde lei economii Măsuri de relansare economică aproximativ 2,2 miliarde lei costuri Situația s-a complicat însă după ce Avocatul Poporului, Renate Weber, a atacat la Curtea Constituțională reforma administrativă , ceea ce pune sub semnul întrebării economiile estimate. Până la o decizie a Curții Constituționale, Guvernul nu are garanția că aceste reduceri vor putea fi aplicate, ceea ce creează incertitudine în construcția bugetară. În lipsa acestor economii de aproximativ 2,2 miliarde de lei, executivul ar trebui să identifice alte surse de finanțare pentru măsurile economice deja aprobate. În același timp, presiunea suplimentară vine din solicitarea PSD pentru finanțarea integrală a pachetului social, pentru care, deocamdată, nu a fost indicată o sursă clară de bani. Decizia politică finală privind susținerea bugetului în Parlament ar urma să fie luată duminică , când conducerea PSD se reunește în Consiliul Politic Național pentru a stabili poziția oficială a partidului. [...]
Sindicatul angajaților din aparatul Guvernului contestă proiectul de buget pe 2026 , potrivit Mediafax , care relatează despre un comunicat al Sindicatului Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG) cu critici la adresa construcției bugetare propuse de Cabinetul condus de Ilie-Gavril Bolojan. SAALG susține că proiectul Legii bugetului de stat pentru 2026 „ridică serioase semne de întrebare privind realismul economic și responsabilitatea juridică”, descriind documentul drept „un exercițiu de optimism contabil plătit de populație”. În comunicat, sindicaliștii argumentează că legea bugetului nu este doar un „tabel contabil”, ci instrumentul prin care statul transformă prognozele economice în obligații juridice și limite efective de cheltuire a banilor publici. Din această perspectivă, ei indică drept condiție esențială „realismul” bugetului. Critica principală vizează fundamentarea macroeconomică. SAALG afirmă că Guvernul construiește bugetul pe ipoteza unui PIB nominal de aproximativ 2.045 miliarde lei, o creștere economică reală de 1% și venituri bugetare de circa 736,5 miliarde lei. Sindicatul apreciază că, în contextul în care economia ar fi performat recent sub propriile prognoze oficiale, arhitectura bugetară ar semăna mai degrabă cu un exercițiu de „optimism contabil” decât cu o construcție „responsabilă”. Într-un alt punct, SAALG vorbește despre „cifre cosmetizate statistic” și susține că acestea nu ar rezolva dezechilibrul fiscal. Totodată, sindicaliștii critică diminuarea consumului privat și ceea ce numesc „dependența de fonduri europene”. Potrivit comunicatului citat, sindicaliștii reclamă o contradicție internă: Guvernul ar admite că măsurile de consolidare fiscală (adică reducerea deficitului prin venituri mai mari și/sau cheltuieli mai mici) vor afecta consumul privat, dar ar continua să mizeze pe investiții și exporturi ca motoare ale creșterii. SAALG invocă, în acest context, condițiile actuale din economie, menționând costuri ridicate la energie, presiune asupra mediului de afaceri și o dependență mare de fonduri europene, ceea ce ar face dificilă combinația de politici presupusă de buget. Sindicaliștii mai susțin că bugetul ar paria pe investiții pentru susținerea creșterii economice, fără să demonstreze, în opinia lor, că există finanțarea, capacitatea administrativă și un calendar realist de implementare care să permită atingerea acestor obiective. O altă critică vizează colectarea veniturilor și distribuirea poverii bugetare. SAALG afirmă că ajustarea fiscală ar cădea „disproporționat asupra populației”, prin erodarea veniturilor reale, în timp ce zona facilităților fiscale și a cheltuielilor fiscale nu ar fi reevaluată „cu aceeași severitate”. În comunicat sunt enumerate înghețări la nivelul salariilor bugetare, pensiilor, alocațiilor și salariului minim, iar sindicatul susține că veniturile reale ale românilor ar scădea „pentru al doilea an consecutiv”. În final, SAALG își exprimă nemulțumirea și față de datoria publică în creștere și cheltuielile cu dobânzile, avertizând că, „în forma actuală”, proiectul riscă să devină „un buget al optimismului statistic și al austerității sociale”, construit pe ipoteze pe care le consideră fragile și pe „sacrificiul populației”. [...]
Primarul Ciprian Ciucu avertizează că Bucureștiul riscă incapacitate de plată dacă bugetul de stat pe 2026 nu este adoptat săptămâna viitoare, potrivit Romania Insider . Edilul a cerut partidelor din coaliție să voteze bugetul „în forma propusă de guvern”, susținând că documentul este esențial pentru Capitală deoarece ar majora cotele din impozitul pe venit alocate Primăriei Municipiului București (PMB). De ce bugetul de stat contează pentru riscul de incapacitate de plată al PMB Conform primarului, presiunea de lichiditate se concentrează în aprilie, când PMB ar urma să aibă un vârf de plăți de 150 milioane lei , peste obligațiile lunare curente. Ciucu a legat această situație de datorii provenite din obligațiuni emise în urmă cu 20 de ani, care au fost rostogolite (refinanțate) succesiv, dar care nu mai pot fi rostogolite în prezent din cauza restricțiilor legale. „În aprilie, avem un vârf de plăți de 150 milioane lei, care se adaugă la ceea ce oricum avem de plătit lunar, care sunt bani din obligațiuni emise acum 20 de ani, care au fost rostogolite an de an. Și nu le mai putem rostogoli, pentru că legea nu permite”, a spus Ciucu, citat de Digi24. În acest context, primarul a indicat un calendar strâns: chiar dacă PMB ar evita intrarea în incapacitate de plată în martie, riscul ar reapărea în aprilie dacă bugetul național nu este adoptat și dacă nu intră în vigoare majorările de cote din impozitul pe venit. Blocaj politic în Consiliul General și efectul asupra deciziilor bugetare Avertismentul a venit după ce o ședință a Consiliului General al Municipiului București nu a putut avea loc din lipsă de cvorum. Reprezentanții PSD și ai Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) nu au participat , iar Ciucu a spus că este a treia oară când Consiliul nu se poate reuni, deși situația financiară a Capitalei este „extrem de dificilă”. Primarul a susținut că cel puțin una dintre deciziile aflate pe ordinea de zi ar fi putut reduce presiunea resimțită în prezent, în condițiile întârzierii bugetului și ale constrângerilor de finanțare. Explicația primarului pentru deteriorarea situației financiare Potrivit lui Ciucu, Bucureștiul a ajuns într-o situație financiară „extrem de rea” și din cauza deciziilor guvernului condus de Marcel Ciolacu, care ar fi redus sumele alocate primăriilor de sector în perioada 2024–2025 cu un total de 7,5 miliarde euro. În esență, mesajul primarului este că adoptarea bugetului de stat pe 2026 ar fi o condiție pentru creșterea veniturilor din cote defalcate din impozitul pe venit către PMB, iar fără această ajustare, obligațiile de plată scadente, în special în aprilie, ar putea împinge municipalitatea spre incapacitate de plată. [...]
Proiectul de buget ar putea intra în plenul Parlamentului între 15 și 17 martie , dacă miercuri va exista un acord în coaliție, a declarat liderul UDMR, Kelemen Hunor , potrivit AGERPRES . Calendarul depinde însă de finalizarea procedurilor interne din Guvern și de obținerea avizelor necesare. Kelemen Hunor a explicat că, în cazul unei înțelegeri în coaliție, proiectul ar putea fi transmis Parlamentului miercurea viitoare, după parcurgerea etapelor de consultare, inclusiv la Consiliul Economic și Social. Ulterior, documentul ar urma să fie analizat în comisiile de specialitate, iar dezbaterea în plen ar putea avea loc în intervalul 15–17 martie. În ceea ce privește divergențele din coaliție, liderul UDMR a precizat că principalele neînțelegeri vizează două teme: echilibrarea bugetară și investițiile. „Restul sunt lucruri mai mărunte”, a afirmat acesta. Kelemen Hunor a respins ideea că PSD ar putea bloca proiectul în Parlament și a reiterat că Ilie Bolojan rămâne premier atât timp cât este susținut de PNL. „Până când PNL îl susține pe Ilie Bolojan nu există alt premier”, a subliniat liderul UDMR. Declarațiile vin în contextul negocierilor intense privind bugetul pe 2026, într-un moment în care presiunile legate de investiții, echilibru fiscal și măsuri sociale sunt în centrul discuțiilor din coaliția de guvernare. [...]
Bugetul pe 2026 este finalizat în proporție de 99%, dar negocierile din Coaliție continuă pe tema măsurilor sociale , potrivit informațiilor publicate de Digi24 , care citează surse politice. În ședința Biroului Politic Național al PNL, premierul Ilie Bolojan a transmis că obiectivul principal este un buget echilibrat, cu accent pe investiții. Bolojan le-a spus liberalilor că, împreună cu ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, urmărește un buget „bazat pe date corecte”, cu venituri realiste și cheltuieli corect dimensionate, pentru a evita derapajele din anii trecuți. O nouă rundă de discuții în Coaliție este programată miercuri, când ar urma să fie luată o decizie finală. Priorități asumate de PNL Potrivit surselor citate, direcțiile principale sunt: creșterea bugetului pentru investiții; alocări consistente pentru proiectele din PNRR; asigurarea unor venituri mai mari pentru toate autoritățile locale față de anul trecut. Nazare a precizat că în 2026 sunt prevăzute plăți suplimentare de 22 de miliarde de lei prin PNRR, comparativ cu 2025. De asemenea, este proiectată o creștere a împrumuturilor pentru administrațiile locale. Disputa privind măsurile sociale În proiectul de buget sunt incluse sume pentru unele măsuri sociale, inclusiv sprijin pentru pensionarii cu venituri sub 2.000 de lei, similar formulei aplicate în 2025. Totuși, potrivit liberalilor, PSD a solicitat alocări mai mari, fără a indica surse clare de finanțare. Această divergență rămâne principalul punct sensibil al negocierilor din Coaliție. Dacă discuțiile se încheie miercuri, bugetul ar putea fi aprobat săptămâna viitoare în Guvern și transmis ulterior Parlamentului. [...]
