Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
BNR transmite că ar fi prematură o creștere a dobânzii-cheie , pe fondul unui șoc inflaționist alimentat de scumpirea energiei, dar și al unei economii care încetinește, potrivit Economedia . Mesajul vine înaintea ședinței de politică monetară a BNR programate vineri. Viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu susține, într-un articol publicat pe blogul personal, că o înăsprire a condițiilor monetare „s-ar putea dovedi prematură”, deoarece efectele unei majorări de dobândă se transmit în economie cu întârziere și ar putea ajunge să se suprapună peste o eventuală atenuare a presiunilor inflaționiste, dacă tensiunile geopolitice se reduc și traficul petrolierelor prin Strâmtoarea Ormuz se normalizează. „O intervenție acum, prin înăsprirea condițiilor monetare, s-ar putea dovedi prematură din perspectiva sincronizării efectelor în economie, în eventualitatea în care conflictul va înceta relativ curând, iar petrolierele își vor relua traseul prin strâmtoarea Ormuz.” De ce contează pentru economie: riscul de a frâna suplimentar creșterea Marinescu avertizează că o reacție „mecanică” la ceea ce numește „inflația Ormuz” poate fi dăunătoare atât pentru economie, cât și pentru credibilitatea politicii monetare. Argumentul central este că șocul actual este unul de ofertă (energie), „lipsit de cauze monetare”, iar o creștere a dobânzii ar putea adânci deteriorarea perspectivelor de creștere economică. În același timp, viceguvernatorul subliniază că și relaxarea monetară „mecanică” ar fi riscantă dacă dezinflația (scăderea inflației) nu se consolidează în timp. Contextul intern: ajustare fiscală și cerere slabă În evaluarea sa, politica monetară operează într-un cadru complicat de contextul fiscal-bugetar. Marinescu amintește că, în 2024, reducerile dobânzii s-au suprapus peste o politică bugetară „puternic expansionistă”, iar acum economia resimte efectele măsurilor de ajustare a deficitului bugetar, în condițiile în care „deficitul de cerere” se adâncește. În acest cadru, el indică nevoia ca politica monetară să evite să „pună sare pe rană” printr-o creștere a dobânzii de referință ca reacție la primele șocuri de ofertă. Inflația și energia: pragul de 10% și efectele în consum Viceguvernatorul afirmă că scumpirea combustibililor pe fondul războiului a dus inflația aproape de 10% în martie și că aceasta va trece de 10% în aprilie. În text este menționată și o scumpire a combustibililor de circa 13% ca factor principal al accelerării inflației. Pe partea de cerere, Marinescu notează că inflația lovește un consum deja comprimat: în februarie, vânzările cu amănuntul erau în scădere față de anul trecut cu 6,8%, potrivit datelor citate în material. Ce semnal dă BNR înainte de ședință: „wait-and-see” ar putea continua Marinescu indică faptul că abordarea BNR de până acum, descrisă ca „wait-and-see condiționat” (așteptare și evaluare, în funcție de date), „are șanse să mai continue o vreme”, chiar dacă alte bănci centrale ar putea decide să acționeze. În aprilie, BNR a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară, în pofida revizuirii în sus a traiectoriei inflației pentru lunile următoare, pe fondul efectelor războiului din Golf. Marinescu mai spune că este anticipată o înjumătățire a inflației în lunile de vară, ca efect de bază al măsurilor fiscale adoptate în vara lui 2025, concomitent cu o „depresurizare” a inflației de bază (inflația core) prin frânarea consumului și a cererii agregate. Riscuri dacă tensiunile persistă: „efecte de runda a doua” Dacă tensiunile din regiune se prelungesc, prețurile ridicate la energie ar putea genera „efecte de runda a doua” (adică scumpiri care se propagă din energie către alte prețuri și salarii), ceea ce ar putea prelungi presiunile inflaționiste pentru mai multe trimestre. Ca element de atenuare, Marinescu menționează plafonarea, pentru consumatorii casnici, a prețului de achiziție a gazului din producție internă. În paralel, el punctează că incertitudinile geopolitice se suprapun peste o situație fiscală fragilă și instabilitate politică recentă, factori care pot influența și deciziile de politică monetară. [...]
AUR cere extinderea taxării inverse la TVA, o schimbare care ar muta colectarea taxei la consum și ar putea rescrie fluxurile de numerar și controalele fiscale pentru firme , potrivit News . Formațiunea a prezentat la Parlament o inițiativă legislativă pentru „taxarea inversă generalizată” a TVA, pe care o leagă de reducerea evaziunii și a deficitului bugetar. Ce presupune „taxarea inversă” și de ce contează pentru companii În taxarea inversă, TVA nu mai este încasată „pe lanț” de la o firmă la alta, ci la consum, în logica descrisă de liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , care a spus că România funcționează acum cu un sistem mixt: unele domenii au taxare inversă, iar regula generală rămâne colectarea fracționată a TVA. Din perspectiva mediului de afaceri, o astfel de schimbare ar însemna o modificare majoră de mecanism, cu efecte directe asupra modului în care se facturează și se gestionează TVA, inclusiv în relația cu rambursările și controalele fiscale. Argumentul AUR: GAP-ul de TVA și fraudele „carusel” Deputatul AUR Gianina Șerban, inițiator al proiectului, a susținut că propunerea a venit în urma solicitărilor antreprenorilor și că ar fi „un beneficiu real” pentru mediul de afaceri românesc. Ea a legat inițiativa de nivelul ridicat al GAP-ului de TVA (diferența dintre TVA care ar trebui colectată și cea efectiv colectată), afirmând că România este „pe primul loc în Europa, la 30%”. Tot Șerban a susținut că proiectul ar elimina în primul rând fraudele de tip „carusel”, pe care le indică drept o sursă importantă de pierderi bugetare, și a criticat decizia Guvernului Bolojan de a majora taxe, impozite și cote de TVA, pe motiv că ar afecta contribuabilii corecți. Derogare de la Comisia Europeană și posibil proiect-pilot Specialistul în fiscalitate Gabriel Biriș a declarat în cadrul conferinței organizate de AUR că România ar putea solicita Comisiei Europene o derogare pentru implementarea taxării inverse generalizate și a indicat varianta unui proiect-pilot „să vedem cum funcționează”. Biriș a dat și un exemplu de aplicare deja existentă: pentru achiziții de telefoane mobile sau laptopuri, dacă factura depășește 22.500 de lei, se aplică taxarea inversă, argumentând că mecanismul este folosit pentru bunuri considerate cu risc fiscal. Ce urmează În acest moment, informațiile disponibile vizează prezentarea publică a inițiativei și argumentele susținătorilor ei. News nu oferă detalii despre calendarul parlamentar al proiectului sau despre o eventuală poziție a Guvernului ori a autorităților fiscale privind aplicarea și impactul operațional al unei taxări inverse generalizate. [...]
Donald Trump vrea să reducă taxa federală pe carburanți, o măsură care ar tăia o sursă de venit de circa 2,5 miliarde de dolari pe lună la bugetul SUA , dar schimbarea depinde de votul Congresului, potrivit Economica . Inițiativa ar urma să fie transpusă legislativ de senatorul republican Josh Hawley (Missouri), care a spus că va depune un proiect de lege chiar în cursul zilei. Deși Congresul este controlat în prezent de Partidul Republican al președintelui, aprobarea nu este automată, întrucât modificarea taxei necesită o procedură legislativă completă. Miza bugetară: finanțarea drumurilor Taxa federală pe carburanți este o sursă importantă de finanțare, aducând aproximativ 2,5 miliarde de dolari lunar la bugetul Statelor Unite. Economica notează că, din 2008, au fost mutate din contul general către fonduri pentru repararea șoselelor peste 275 de miliarde de dolari, inclusiv 118 miliarde de dolari pentru legea infrastructurii din 2021. În acest context, o reducere a taxei ar putea pune presiune pe mecanismul de finanțare a infrastructurii rutiere, dacă nu este însoțită de surse alternative de venit sau de ajustări ale cheltuielilor. Context: scumpirea carburanților pe fondul războiului cu Iranul Propunerea vine pe fondul creșterii prețurilor la carburanți de la începutul războiului cu Iranul. Luni, media în SUA a fost de 4,52 dolari pe galon la pompă, cel mai ridicat nivel din 2022, când s-a atins un vârf de 5,01 dolari pe galon. Măsura nu este însă fără precedent în dezbaterea politică: în martie, reducerea taxei a fost propusă și de unii politicieni democrați, inclusiv senatorul Mark Kelly (Arizona). [...]
Facilitățile promise investitorilor de Primăria Craiova devin miza discuțiilor cu mediul privat la conferința Business Outlook 2026 , unde administrația locală a pus accent pe simplificarea procedurilor, accesul la terenuri și infrastructură și pe stimulente pentru companiile care aleg orașul și zona metropolitană, potrivit Profit . Evenimentul a fost organizat de Patronatul European al Femeilor de Afaceri (PEFA), în parteneriat cu Primăria Municipiului Craiova, sub tema „Investiții și Dezvoltare Sustenabilă” și a reunit antreprenori, reprezentanți ai mediului de afaceri, oficiali locali și experți în investiții și dezvoltare regională. Miza declarată: identificarea de oportunități „concrete” pentru creștere economică sustenabilă în Oltenia. Ce oferă administrația locală și de ce contează pentru companii În centrul dezbaterilor au fost facilitățile pe care autoritățile locale le-ar acorda investitorilor, de la reducerea birocrației până la condiții de amplasare și sprijin fiscal, într-o logică de competiție între orașe pentru atragerea de capital și proiecte noi. Concret, pachetul de măsuri discutat include: simplificarea procedurilor administrative pentru investitori; acces la terenuri și infrastructură ; stimulente fiscale ; programe de sprijin pentru companiile care investesc în Craiova și zona metropolitană. Mesajul primarului: utilități „până la poarta fabricii” și teren la cost minim Primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu , a susținut că orașul ar avea „cele mai mari facilități” pentru firmele care se mută în Craiova, invocând ca exemple parcurile industriale și condițiile de acces la utilități și teren. „În parcurile noastre industriale avem utilitățile trase până la poarta fabricii, terenul este aproape gratis – nu l-am pus gratis pentru că nu ne lasă Uniunea Europeană, dar este un eurocent pe metru pătrat.” Ce urmează și ce rămâne neclar Din informațiile disponibile în material, conferința a funcționat ca platformă de dialog și prezentare a facilităților, însă nu sunt detaliate decizii administrative noi, calendare de implementare sau criterii concrete de eligibilitate pentru stimulentele menționate. În lipsa acestor elemente, impactul economic imediat rămâne de evaluat în funcție de măsurile care vor fi formalizate ulterior de autorități. [...]
BIS avertizează că stimulentele fiscale prelungite pot împinge băncile centrale spre dobânzi mai mari , într-un context în care șocurile energetice și tensiunile geopolitice riscă să reaprindă inflația și să frâneze creșterea economică, potrivit Agerpres . Pablo Hernandez de Cos , directorul general al Băncii Reglementelor Internaționale (BIS), a spus într-un interviu pentru publicația japoneză Nikkei, citat de Reuters, că țările ar trebui să mențină cheltuielile fiscale „țintite și temporare”. În opinia sa, măsurile de stimulare „persistente” și „extinse” ar putea amplifica riscurile inflaționiste și ar putea obliga băncile centrale să majoreze dobânzile. De ce contează: politica fiscală poate forța mâna băncilor centrale Mesajul BIS este că sprijinul bugetar, dacă devine prea larg și de durată, poate alimenta inflația tocmai în momentul în care băncile centrale încearcă să stabilizeze așteptările privind evoluția prețurilor. În acest scenariu, creșterea dobânzilor ar deveni mai probabilă, cu efecte directe asupra costului creditării și, implicit, asupra ritmului de creștere economică. „Sprijinul fiscal trebuie să fie țintit și temporar. Dacă devine mai extins și mai persistent, sporesc considerabil riscurile inflaționiste, posibil forțând băncile centrale să majoreze dobânzile, ceea ce, în schimb, va afecta creșterea economică.” Riscuri suplimentare: Orientul Mijlociu, datoria publică și corecții pe piețe De Cos a mai avertizat că perturbările prelungite din Orientul Mijlociu pot deveni un risc pentru stabilitatea financiară globală. El a indicat și faptul că majorarea datoriei publice din ultimii 15 ani a fost „în mare măsură intermediată” de instituții financiare non-bancare, inclusiv fonduri speculative cu grad ridicat de îndatorare. În același timp, șeful BIS a atras atenția că optimismul recent al piețelor — alimentat de așteptările legate de inteligența artificială și de o posibilă soluționare rapidă a conflictului din Orientul Mijlociu — poate fi vulnerabil la schimbări bruște de sentiment. „Dacă aceste așteptări se dovedesc a fi greșite, pot cu ușurință să văd potențial pentru corecții abrupte pe piețe.” Ce ar trebui să facă băncile centrale, potrivit BIS În fața unui șoc temporar negativ de aprovizionare, băncile centrale ar trebui „să analizeze în mod transparent” situația pentru a evita destabilizarea așteptărilor inflaționiste și „efecte secundare dureroase”, a spus De Cos. Totuși, el a avertizat că, dacă șocul persistă, această abordare devine mai greu de susținut, iar amintirile inflației de după pandemie pot amplifica riscul de efecte secundare. Context: speculații privind viitoarea conducere a BCE De Cos a refuzat să comenteze informațiile din presă potrivit cărora ar fi luat în calcul ca posibil candidat la șefia Băncii Centrale Europene . Mandatul actualei președinte, Christine Lagarde, se încheie în octombrie 2027, iar analiștii citați de Agerpres menționează și alte nume vehiculate pentru succesiune, între care Klaas Knot, Joachim Nagel și Isabel Schnabel, precum și François Villeroy de Galhau și Fabio Panetta. [...]
BNR este așteptată să mențină dobânda-cheie la 6,50% , într-un context în care datele care urmează să fie publicate despre inflație și PIB pot confirma o deteriorare a tabloului macro și pot limita spațiul pentru relaxare monetară, potrivit Economedia . Banca Națională a României se reunește vineri, 15 mai, într-o nouă ședință de politică monetară, după ce Institutul Național de Statistică (INS) urmează să anunțe date-cheie privind creșterea economică din primul trimestru și inflația din aprilie. De ce contează ședința BNR: inflație ridicată și presiune pe curs Erste, banca-mamă a BCR, anticipează că banca centrală va păstra rata dobânzii de politică monetară la 6,50% și o va menține la acest nivel până la finalul anului, invocând deprecierea recentă a leului și o traiectorie inflaționistă ridicată, pe fondul crizei politice. În același timp, banca se așteaptă ca noua proiecție a inflației (care ar urma să fie prezentată săptămâna viitoare) să fie revizuită în sus, pe fondul prețurilor ridicate la energie și al deprecierii monedei. Datele așteptate de la INS: inflație peste 10% și PIB în scădere Pentru luna aprilie, Erste estimează o accelerare a inflației (Indicele Prețurilor de Consum) la 10,4% an/an, pe fondul unor „efecte de bază nefavorabile” și al scumpirii combustibililor (efecte de bază = comparația cu o lună similară din anul anterior, care poate amplifica sau reduce variația anuală). Pe partea de activitate economică, banca prognozează că PIB-ul preliminar din primul trimestru se va contracta cu 0,1% față de trimestrul anterior (și cu -0,7% an/an), cu riscuri înclinate în jos. Aceste date ar veni după ce România a intrat în recesiune tehnică la finalul anului 2025, conform sursei. Context politic și implicații: consolidare fiscală și FRR În analiza citată, deprecierea leului este legată de episodul politic de săptămâna trecută, când moneda a atins un minim istoric după votul de neîncredere din Parlament împotriva guvernului minoritar condus de premierul Bolojan. Deși cursul EUR/RON a revenit sub 5,25, rămâne incert modul în care va fi depășit impasul politic. În acest context, aceeași analiză indică drept puncte sensibile aderarea unui viitor guvern la traiectoria de consolidare fiscală și finalizarea pașilor necesari pentru deblocarea restului plăților din Fondul de Redresare și Reziliență (FRR) . [...]
Deficitul comercial al României a coborât cu 9,3% în T1, pe fondul importurilor mai mici , ceea ce reduce presiunea externă asupra economiei, potrivit datelor publicate de INS și citate de Agerpres . În primele trei luni din 2026, deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) a fost de 7,704 miliarde de euro, cu 792,1 milioane de euro sub nivelul din ianuarie–martie 2025. Ce a împins deficitul în jos În intervalul 1 ianuarie – 31 martie 2026, exporturile FOB au totalizat 23,812 miliarde de euro, iar importurile CIF 31,517 miliarde de euro. Dinamica față de aceeași perioadă din 2025 a fost mixtă: exporturi: +1,1%; importuri: -1,7%. Cu alte cuvinte, ajustarea deficitului vine în principal din temperarea importurilor, nu dintr-un salt al exporturilor. Martie: deficit de 2,927 miliarde de euro Doar în luna martie 2026, exporturile FOB au fost de 8,959 miliarde de euro, iar importurile CIF de 11,885 miliarde de euro, rezultând un deficit lunar de 2,927 miliarde de euro. Comparativ cu martie 2025, atât exporturile, cât și importurile au crescut: exporturi: +6,2%; importuri: +5,3%. Structura comerțului și dependența de piața UE Grupele cu ponderi mari în comerțul exterior au rămas: mașini și echipamente de transport: 46,8% din exporturi și 36,6% din importuri; alte produse manufacturate: 27,2% din exporturi și 27,3% din importuri. Ca distribuție geografică, schimburile intra- UE27 au însumat 17,377 miliarde de euro la expedieri și 23,643 miliarde de euro la introduceri, adică 73% din total exporturi și 75% din total importuri. În afara UE, exporturile au fost de 6,436 miliarde de euro, iar importurile de 7,874 miliarde de euro (27% din exporturi și 25% din importuri). [...]
România rămâne în coada Europei la calitatea apei de la robinet, un semnal de costuri și investiții inevitabile în infrastructura de apă și sanitație , chiar dacă, paradoxal, presiunea chimică asupra apelor subterane monitorizate este mai redusă decât în unele economii vest-europene, potrivit unei analize Economedia , bazată pe indicatori europeni și date citate de Euronews. România are al șaselea cel mai slab scor din Europa la indicatorul „apă potabilă și sanitație” din Environmental Performance Index , cu 56 de puncte, fiind plasată în același grup cu state non-UE din estul continentului. În partea de sus a clasamentului, mai multe țări europene (Finlanda, Islanda, Țările de Jos, Norvegia, Elveția și Regatul Unit) au obținut scorul maxim, 100. De ce contează economic: tratarea apei devine tot mai scumpă Analiza leagă calitatea apei de la robinet de calitatea surselor din care este captată, în special a apelor subterane, care furnizează o parte importantă din apa potabilă a Europei, dar sunt expuse tot mai mult poluării chimice. Agenția Europeană de Mediu arată că peste 20% din apele subterane ale Uniunii Europene se află într-o stare chimică precară, adică depășesc limite pentru substanțe periculoase stabilite prin Directiva-cadru privind apa. Presiunea se traduce în costuri ridicate pentru tratare și pentru servicii de salubritate. Un exemplu citat este eliminarea nitraților (asociați frecvent cu îngrășămintele agricole), care ar costa Uniunea Europeană până la 320 de miliarde de euro pe an (aprox. 1.600 miliarde lei). Limita UE este de 50 mg/l, iar Comisia Europeană indică depășiri în 14% dintre stațiile de monitorizare a apelor subterane din Europa. România: scor slab la „apă și sanitație”, dar presiune chimică mai mică în subteran Pe harta Water Atlas (indice realizat de fundația germană Heinrich Böll, citat în material), România apare cu un scor de 11,1%, interpretat ca ponderea corpurilor de apă subterană monitorizate care nu ating o stare chimică bună, conform standardelor Directivei UE privind apa. Din această perspectivă, România stă mai bine decât mai multe economii vest-europene menționate în analiză, unde ponderea apelor subterane cu probleme chimice este mult mai ridicată: Luxemburg: 79% (în 2025) Cehia: 55% Belgia: 41% Germania: 40% Mesajul implicit este că poziția slabă a României la „apă de la robinet și sanitație” nu poate fi explicată doar prin calitatea apelor subterane, ci indică probleme mai largi de sistem – de la tratare până la servicii și infrastructură. Poluanți urmăriți tot mai atent și monitorizare mai strictă în UE Analiza notează că pesticidele rămân o amenințare majoră, iar Water Atlas indică detectarea acidului trifluoroacetic (TFA) în 94% dintre 36 de probe de apă de la robinet colectate din 11 state membre UE. Sunt menționate și PFAS („chimicale eterne”, substanțe persistente în mediu), detectate în 23.000 de locații din Europa, alături de compuși farmaceutici (peste 175 identificați în apele subterane) și microplastice. Pe zona de reglementare, Uniunea Europeană își extinde supravegherea: în ianuarie 2022 a fost adoptată prima listă de supraveghere pentru apa potabilă, care urmărește nivelurile de beta-estradiol și nonilfenol, compuși cu efect de perturbare endocrină. În practică, combinația dintre monitorizare mai strictă și costuri mari de tratare sugerează presiune suplimentară pe investițiile în apă și sanitație, în special în țările cu scoruri slabe la calitatea apei de la robinet, cum este România. [...]
O comună mică ajunge să aloce 12% din cheltuielile de funcționare pentru consultanță , un nivel pe care Guvernul îl folosește ca exemplu de vulnerabilitate a administrațiilor locale cu personal redus, potrivit HotNews , care citează o analiză guvernamentală publicată vineri. Comuna indicată în raport este Bereni (județul Mureș), unde, pe date valabile pentru anul 2024, 12% din cheltuielile de funcționare ar fi direcționate către servicii de consultanță. Guvernul explică această pondere prin faptul că aparatele administrative ale autorităților locale mici sunt subdimensionate și „le lipsesc specialiștii”, ceea ce le împinge să externalizeze activități legate de investiții sau de accesarea finanțărilor. De ce contează: „cumpărarea” de competență poate ascunde probleme structurale Executivul notează că serviciile de consultanță pot fi un instrument legitim pentru creșterea capacității administrative – de exemplu, pentru documentații tehnice, atragerea de finanțări externe sau reformă instituțională. În același timp, avertizează că utilizarea „extensivă sau nefundamentată” poate ridica semne de întrebare privind oportunitatea, eficiența și transparența deciziilor. În raport, Guvernul formulează și o concluzie mai largă: cheltuielile cu consultanța reflectă capacitatea administrativă locală, iar multe primării mici ajung să „cumpere competență” ca să-și îndeplinească atribuțiile. Riscul, potrivit aceleiași analize, este ca externalizarea excesivă să mascheze probleme structurale, să inducă risipă și să frâneze dezvoltarea competențelor în interiorul administrației. Cum arată distribuția la nivel național Guvernul susține că ponderea cheltuielilor de consultanță scade, în general, pe măsură ce crește populația. Pentru orașe și municipii cu peste 20.000 de locuitori, consultanța ar reprezenta între 1% și 2% din cheltuielile de funcționare. Raportul mai arată că acest tip de cheltuieli este raportat de un număr relativ scăzut de autorități locale și județene, dar apar și excepții: unele comune aflate în dezvoltare rapidă, mai ales în jurul marilor orașe, pot avea cheltuieli mai ridicate, fiind menționate Snagov și Tunari (Ilfov). Consiliile județene: procente mult mai mici La nivel de consilii județene, procentele sunt descrise ca fiind „mult mai mici” decât la primării. Cel mai mare nivel ar fi în Ilfov (0,34–0,62%), urmat de Maramureș (0,21–0,34%), iar cea mai scăzută pondere este indicată în București (0,03%–0,05%). Context local și ce urmează Bereni este condusă de primarul Benedekfi Csaba (UDMR), aflat la al patrulea mandat; în iunie 2024 a câștigat alegerile locale fără contracandidat, potrivit presei locale. Conform datelor recensământului din 2021 publicate pe site-ul primăriei, comuna are 1.188 de locuitori. HotNews precizează că a solicitat Primăriei Bereni un punct de vedere privind cheltuielile cu consultanța și că îl va publica atunci când îl va primi. Sursele citate în material includ presa locală și site-ul primăriei: Zi de Zi și Primăria Bereni . [...]
Republica Moldova va introduce, de la 1 iulie, taxe și impozite pentru agenții economici din regiunea separatistă Transnistria , o schimbare cu impact direct asupra costurilor de operare și a fluxurilor comerciale dintre cele două maluri ale Nistrului, potrivit Profit . Decizia a fost anunțată de vicepremierul moldovean pentru reintegrare, Valeriu Chiveri , într-un interviu. Acesta a precizat că noile taxe colectate de la companiile din stânga Nistrului ar urma să fie folosite pentru susținerea populației din regiune. Ce se schimbă de la 1 iulie Măsura vizează introducerea de taxe și impozite pentru societățile care operează în Transnistria, regiune aflată în afara controlului efectiv al autorităților constituționale de la Chișinău. În practică, asta înseamnă o formalizare fiscală a relației economice cu regiunea și, implicit, o potențială creștere a poverii administrative și financiare pentru firmele vizate. Publicația nu detaliază nivelul taxelor sau mecanismul exact de aplicare. Context: presiune economică și mobilitate a forței de muncă În același interviu, Chiveri vorbește despre influența Rusiei asupra puterii de la Tiraspol și despre faptul că tot mai mulți locuitori din Transnistria își caută locuri de muncă la Chișinău și în marile orașe ale Republicii Moldova. El afirmă că peste 25.000 de persoane trec zilnic așa-numita frontieră dintre Transnistria și Republica Moldova pentru a merge la muncă sau la școală. De ce contează: reintegrarea are costuri, iar finanțarea rămâne o problemă Vicepremierul recunoaște că „reintegrarea costă” și spune că mizează pe identificarea, împreună cu Uniunea Europeană , a unor surse de finanțare care să acopere nevoile legate de realipirea Transnistriei la Republica Moldova. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendarul de implementare și despre modul de colectare, rămâne de urmărit cum vor fi aplicate efectiv taxele și ce reacție vor avea autoritățile de la Tiraspol și mediul de afaceri din regiune. [...]
Consumul din România a scăzut cu 5% față de anul trecut, dar nu „s-a prăbușit” , iar ajustarea era de așteptat după pachetul de austeritate și corecțiile fiscale, susține Dragoș Anastasiu, potrivit Antena 3 . Mesajul central: economia trece printr-o contracție „dureroasă”, însă nu ar fi într-o criză economică, iar revenirea ar depinde în mare măsură de intrarea fondurilor europene, inclusiv din PNRR . De ce contează: consumul încetinește, iar companiile devin prudente Anastasiu afirmă că scăderea consumului era previzibilă după măsurile de austeritate adoptate de Guvernul Bolojan și că mediul de afaceri reacționează prin prudență. În același timp, avertizează că o criză politică ar fi fost un risc suplimentar într-un moment deja complicat. În intervenția sa, el a insistat că diferența dintre comparațiile corecte și cele „din lună în lună” poate distorsiona percepția: scăderea invocată este de 5% „anul ăsta față de anul trecut, aceeași perioadă”, în timp ce comparația ianuarie–decembrie ar arăta variații mult mai mari, pe care le consideră sezoniere. „Contracție”, nu „criză”: argumentele invocate Fostul vicepremier spune că măsurile Guvernului au fost necesare, în contextul deficitului bugetar, care poate duce la finanțare mai scumpă sau chiar la dificultăți de împrumut și la blocaje în accesarea fondurilor europene. În lectura sa, România vine după o perioadă în care „a trăit peste puterile” sale, pe baza banilor împrumutați, iar corecția era inevitabilă. „Noi tot vorbim de criza asta economică, ne-o autoinducem. Eu nu cred că suntem într-o criză economică. Noi suntem într-o contracție economică.” Pe piața muncii, Anastasiu pune scăderea numărului de angajați pe seama prudenței angajatorilor, nu neapărat pe un scenariu de criză, menționând și factori precum automatizarea („inteligența artificială”). Pariul pe fondurile europene și miza PNRR Un element cheie din mesajul său este rolul investițiilor și al fondurilor europene în susținerea creșterii. Anastasiu afirmă că investițiile din acest an sunt „mult mai mari” decât anul trecut și că, pe final de PNRR, „încep să se vadă banii”, după ce efortul ar fi fost dus în mare parte de constructori. El indică sume pe care România ar urma să le încaseze: „10 miliarde” din PNRR; încă „vreo 5 miliarde” din alte fonduri, care „pot” fi încasate în acest an, cu condiția ca România să nu rateze țintele („dacă nu o dăm de gard”, în formularea sa). Negocierile fiscale cu Comisia Europeană : presiunea pe rezultate Anastasiu spune că a participat la negocierile pentru programul fiscal al Guvernului Bolojan cu Comisia Europeană și descrie o presiune puternică pentru măsuri care să fie implementate efectiv, nu doar asumate. În acest context, el afirmă că Guvernul ar fi avut 10 zile pentru a trece prin Parlament un program fiscal „acceptat de investitori” și că o variantă inițială fără creșterea TVA ar fi fost respinsă. „Mai vreți fonduri europene? Dacă mai vreți faceți lucruri care să se și întâmplă.” În ansamblu, mesajul său este că scăderea consumului și prudența companiilor sunt efecte ale unei corecții fiscale inevitabile, iar ieșirea din perioada „dureroasă” depinde de stabilitate și de capacitatea statului de a atrage fondurile europene disponibile. [...]
Proiectul AUR de eliminare a taxei de 25 de lei pe coletele non-UE pune sub semnul întrebării un venit bugetar care a adus 48,9 milioane lei într-o singură lună , potrivit Economedia . Taxa logistică se aplică din 1 ianuarie 2026 coletelor din afara Uniunii Europene cu valoare sub 150 de euro și este colectată prin firmele poștale și de curierat. Inițiativa legislativă a fost depusă la Senat pe 23 aprilie 2026 (B246) și urmărește abrogarea taxei introduse prin legea nr. 239/2025. Proiectul a fost trimis pentru avize la Consiliul Economic și Social, Consiliul Fiscal, Consiliul Legislativ și Guvern, iar Consiliul Legislativ are termen pentru aviz până la 27 mai 2026, conform fișei de parcurs legislativ. Cât a încasat statul și de ce contează pentru buget Datele ANAF , transmise către Curs de Guvernare și citate de Economedia, arată că în ianuarie 2026 au intrat în România 1.956.809 colete extracomunitare sub 150 de euro, iar încasările din taxa logistică au fost de 48.882.275 lei . Peste 90% dintre colete au avut ca țară de proveniență China. În același răspuns, ANAF indică și o scădere a volumelor: comparativ cu ianuarie 2025, numărul coletelor livrate din spațiul extracomunitar s-a diminuat cu aproximativ 15%, iar față de perioada sărbătorilor de iarnă 2025, scăderea a fost de circa 27% (cu mențiunea că finalul de an are, istoric, vânzări mai mari). Calculele sursei citate în articol arată că, dacă ritmul de încasare s-ar menține, taxa ar putea aduce anual venituri de peste 600 de milioane de lei la bugetul de stat, în special dacă consumul își revine pe parcursul anului. Argumentele AUR și implicațiile pentru curieri și comerțul online În expunerea de motive, AUR susține că taxa fixă, aplicată indiferent de valoarea bunurilor, ar încălca principiile proporționalității și echității fiscale și ar scumpi comerțul online transfrontalier, cu impact direct asupra consumatorului final. Partidul mai afirmă că firmele de curierat au fost transformate în colectori ai unei obligații fiscale „atipice”, cu un regim sancționator sever și riscuri juridice, fără ca sarcina administrativă să fie justificată de scopul măsurii. Totodată, inițiatorii invocă posibile efecte asupra fluxurilor logistice, inclusiv redirecționarea unor colete către hub-uri din alte state și un impact asupra comerțului prin Aeroportul Otopeni . Articolul notează însă că, în practică, taxarea se face în țara destinatarului coletului, indiferent de punctul prin care coletul intră în Europa. Context: de ce a fost introdusă taxa și ce urmează la nivel UE Guvernul a justificat introducerea taxei prin costuri economice, fiscale, logistice și de mediu generate de volumul mare de colete extracomunitare, inclusiv prin fragmentarea comenzilor pentru a rămâne sub pragul de 150 de euro și a evita taxele vamale. Un element relevant pentru dezbaterea fiscală este că taxa logistică este venit al bugetului de stat al României, în condițiile în care coletele extracomunitare sub 150 de euro beneficiază încă de scutire de taxe vamale la nivel european. Economedia mai arată că excepția privind taxele vamale pentru coletele mici urmează să fie ridicată de la 1 iulie, iar de la 1 noiembrie o taxă similară celei adoptate de România ar urma să fie aplicată în toate statele membre ale Uniunii Europene. Proiectul depus de AUR poate fi consultat pe site-ul Senatului, la poziția B246. [...]