Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
Deficitul comercial al României a coborât la 2,3 miliarde de euro în ianuarie 2026 , cu aproximativ 425 de milioane de euro mai mic decât în aceeași lună a anului trecut, pe fondul scăderii atât a exporturilor, cât și a importurilor, potrivit datelor prezentate de Biziday . Datele arată că economia României a început anul cu un volum mai redus al schimburilor comerciale. În ianuarie 2026, exporturile au totalizat 6,9 miliarde de euro , în scădere cu 4,7% față de ianuarie 2025, în timp ce importurile au ajuns la 9,2 miliarde de euro , cu 7,7% mai mici comparativ cu perioada similară a anului trecut. Reducerea mai accentuată a importurilor a dus la diminuarea deficitului comercial. Deficitul comercial reprezintă diferența dintre valoarea bunurilor importate și cea a bunurilor exportate. Chiar dacă soldul negativ s-a redus, România continuă să importe mai mult decât exportă. Structura principalelor exporturi ale României Cele mai importante categorii de produse exportate rămân bunurile industriale, în special: mașini și echipamente de transport – peste 45% din totalul exporturilor; produse manufacturate (fier, oțel, metale, cauciuc) – aproximativ 28%; produse textile și alte bunuri industriale . Aceste sectoare reflectă profilul industrial al economiei românești, puternic integrată în lanțurile de producție europene. Ce importă cel mai mult România Structura importurilor este relativ similară cu cea a exporturilor, indicând dependența de componente industriale și produse fabricate în alte state. Principalele categorii sunt: mașini și echipamente de transport – 35,5% din importuri; produse manufacturate – 27,9%; alte bunuri industriale și materii prime. Economiștii urmăresc evoluția deficitului comercial deoarece acesta influențează echilibrul extern al economiei și cursul valutar. O reducere a deficitului poate indica o temperare a consumului sau a activității economice, mai ales atunci când este determinată de scăderea importurilor. [...]
Sindicatul angajaților din aparatul Guvernului contestă proiectul de buget pe 2026 , potrivit Mediafax , care relatează despre un comunicat al Sindicatului Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG) cu critici la adresa construcției bugetare propuse de Cabinetul condus de Ilie-Gavril Bolojan. SAALG susține că proiectul Legii bugetului de stat pentru 2026 „ridică serioase semne de întrebare privind realismul economic și responsabilitatea juridică”, descriind documentul drept „un exercițiu de optimism contabil plătit de populație”. În comunicat, sindicaliștii argumentează că legea bugetului nu este doar un „tabel contabil”, ci instrumentul prin care statul transformă prognozele economice în obligații juridice și limite efective de cheltuire a banilor publici. Din această perspectivă, ei indică drept condiție esențială „realismul” bugetului. Critica principală vizează fundamentarea macroeconomică. SAALG afirmă că Guvernul construiește bugetul pe ipoteza unui PIB nominal de aproximativ 2.045 miliarde lei, o creștere economică reală de 1% și venituri bugetare de circa 736,5 miliarde lei. Sindicatul apreciază că, în contextul în care economia ar fi performat recent sub propriile prognoze oficiale, arhitectura bugetară ar semăna mai degrabă cu un exercițiu de „optimism contabil” decât cu o construcție „responsabilă”. Într-un alt punct, SAALG vorbește despre „cifre cosmetizate statistic” și susține că acestea nu ar rezolva dezechilibrul fiscal. Totodată, sindicaliștii critică diminuarea consumului privat și ceea ce numesc „dependența de fonduri europene”. Potrivit comunicatului citat, sindicaliștii reclamă o contradicție internă: Guvernul ar admite că măsurile de consolidare fiscală (adică reducerea deficitului prin venituri mai mari și/sau cheltuieli mai mici) vor afecta consumul privat, dar ar continua să mizeze pe investiții și exporturi ca motoare ale creșterii. SAALG invocă, în acest context, condițiile actuale din economie, menționând costuri ridicate la energie, presiune asupra mediului de afaceri și o dependență mare de fonduri europene, ceea ce ar face dificilă combinația de politici presupusă de buget. Sindicaliștii mai susțin că bugetul ar paria pe investiții pentru susținerea creșterii economice, fără să demonstreze, în opinia lor, că există finanțarea, capacitatea administrativă și un calendar realist de implementare care să permită atingerea acestor obiective. O altă critică vizează colectarea veniturilor și distribuirea poverii bugetare. SAALG afirmă că ajustarea fiscală ar cădea „disproporționat asupra populației”, prin erodarea veniturilor reale, în timp ce zona facilităților fiscale și a cheltuielilor fiscale nu ar fi reevaluată „cu aceeași severitate”. În comunicat sunt enumerate înghețări la nivelul salariilor bugetare, pensiilor, alocațiilor și salariului minim, iar sindicatul susține că veniturile reale ale românilor ar scădea „pentru al doilea an consecutiv”. În final, SAALG își exprimă nemulțumirea și față de datoria publică în creștere și cheltuielile cu dobânzile, avertizând că, „în forma actuală”, proiectul riscă să devină „un buget al optimismului statistic și al austerității sociale”, construit pe ipoteze pe care le consideră fragile și pe „sacrificiul populației”. [...]
Președintele CFA România estimează risc ridicat de recesiune în 2026 , pe fondul unei scăderi puternice a consumului la început de an, relatează Bursa , citând Agerpres. Avertismentul CFA România: consumul, principalul semnal de alarmă Adrian Codirlaşu, președintele CFA România, spune că România ar putea intra în recesiune în 2026, nu doar într-o recesiune tehnică (două trimestre consecutive de scădere a PIB), invocând datele privind consumul din ianuarie și dinamica probabilă din lunile următoare. „Am fi norocoşi dacă avem o creştere economică de 0,5% anul ăsta. Sunt şanse mari să fie un mic minus pe tot anul şi să avem recesiune, nu doar tehnică.” În evaluarea sa, scăderea consumului din ianuarie este un indicator cu greutate pentru începutul de an, iar primul trimestru ar putea consemna o contracție. Codirlaşu a mai arătat că, din ajustări sezoniere, unele variații trimestriale pot fi „netezite”, însă riscul de a vedea un minus în T1 2026 față de T4 2025 rămâne ridicat. Datele INS: comerțul cu amănuntul a scăzut cu 9,1% în ianuarie Datele Institutului Național de Statistică indică o scădere a volumului cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) în ianuarie 2026 cu 9,1% ca serie brută și cu 6,5% ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, față de ianuarie 2025, potrivit Agerpres, citată de Bursa. Declinul a fost atras de mai multe aspecte: comerțul cu carburanți pentru autovehicule în magazine specializate (-13,8%), vânzările de produse nealimentare (-11,3%) și vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun (-3,9%), conform aceleiași surse. Codirlaşu anticipează că scăderea consumului ar putea continua, invocând creșterea prețului combustibililor și o aversiune mai ridicată la risc din partea populației, care ar putea duce la prudență în cheltuieli. În acest context, el indică drept prim reper pentru confirmarea direcției economiei datele de PIB pentru trimestrul I, care ar putea oferi primele indicii privind intrarea în recesiune. În paralel, la elaborarea proiectului de buget pentru 2026, Guvernul a luat în calcul o creștere economică de aproximativ 1%, potrivit Agerpres. [...]
Consumul din România a scăzut cu peste 25% la începutul anului 2026 , potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică și citate de organizația IMM România, care avertizează că evoluția reprezintă un semnal de alarmă pentru economia reală. Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut cu 25,3% în ianuarie 2026 față de decembrie 2025 . Datele arată o scădere generalizată în toate segmentele principale ale comerțului. Cele mai mari reduceri au fost înregistrate în zona produselor nealimentare, dar declinul s-a resimțit și în sectorul carburanților și al produselor alimentare. Principalele evoluții indicate de statistică: Produse nealimentare: scădere de 27,7% Carburanți pentru autovehicule: scădere de 26,6% Produse alimentare, băuturi și tutun: scădere de 21,5% Reprezentanții mediului de afaceri spun că aceste date reflectă o temperare a cererii în economie. Florin Jianu, președintele IMM România , a declarat că evoluția consumului este un indicator esențial pentru dinamica economică, iar o scădere de asemenea amploare poate afecta direct activitatea companiilor. Potrivit acestuia, reducerea consumului poate avea efecte asupra investițiilor, planurilor de dezvoltare ale firmelor și pieței muncii , deoarece companiile din comerț, producție, logistică și servicii depind direct de nivelul cererii. Organizația antreprenorilor subliniază că mediul de afaceri resimte deja presiuni cauzate de costurile operaționale ridicate, incertitudinile economice și scăderea puterii de cumpărare . În acest context, IMM România solicită autorităților menținerea unui cadru economic predictibil și evitarea unor măsuri fiscale care ar putea reduce și mai mult consumul. Reprezentanții organizației consideră că stimularea investițiilor și stabilitatea politicilor economice sunt esențiale pentru ca activitatea economică să își revină în lunile următoare. [...]
Banca Centrală Europeană va face „tot ce este necesar” pentru a menține inflația sub control , în contextul tensiunilor generate de războiul din Orientul Mijlociu. Declarația a fost făcută de președinta instituției, Christine Lagarde , care citează informații transmise de AFP. Lagarde a subliniat că banca centrală este pregătită să acționeze pentru a preveni o nouă spirală a inflației, similară celei declanșate în anii 2022–2023 după invazia Rusiei în Ucraina. Oficialul a afirmat că obiectivul BCE este ca europenii să nu se confrunte din nou cu creșteri accelerate ale prețurilor. Incertitudini generate de conflict Președinta BCE a evitat să spună dacă instituția va majora dobânzile, însă a recunoscut că evoluțiile din Orientul Mijlociu creează un nivel ridicat de incertitudine și volatilitate pe piețele internaționale. Următoarea ședință de politică monetară a BCE este programată pentru 19 martie 2026 , la o zi după reuniunea Rezervei Federale a SUA (Fed). Lagarde a precizat că situația actuală diferă de criza inflaționistă din urmă cu câțiva ani, deoarece inflația din zona euro este în prezent sub control, iar economia europeană se dovedește relativ rezistentă. Evoluția inflației în zona euro Datele publicate de Eurostat indică o scădere a inflației în zona euro: inflația anuală: 1,7% în ianuarie 2026, față de 2% în decembrie 2025 inflația de bază: 2,2%, în scădere de la 2,3% Inflația de bază, care exclude prețurile volatile ale energiei și alimentelor, este indicatorul urmărit atent de BCE atunci când decide politica monetară. Volatilitate pe piața petrolului Declarațiile vin într-un moment în care piața petrolului este puternic afectată de tensiunile geopolitice. Prețul petrolului Brent a crescut recent cu aproape 30% , apropiindu-se de 120 de dolari pe baril , înainte de a coborî din nou spre aproximativ 87,8 dolari . Fluctuațiile accentuate ale cotațiilor energetice sunt unul dintre principalele riscuri pentru evoluția inflației în Europa. [...]
Tensiunile din Orientul Mijlociu pot alimenta o nouă creștere a inflației , iar reducerea deficitului bugetar al României nu mai poate fi amânată, avertizează viceguvernatorul Băncii Naționale, Cosmin Marinescu . Potrivit Digi24 , o scumpire permanentă cu 10% a petrolului ar putea adăuga aproximativ 0,3 puncte procentuale la rata inflației. Oficialul BNR explică faptul că escaladarea conflictelor din Orientul Mijlociu crește incertitudinea globală și provoacă volatilitate pe piețele energetice și financiare. În special piața petrolului reacționează rapid la astfel de tensiuni, iar majorarea prețurilor la energie se transmite ulterior în economie prin costuri mai mari pentru transport, producție și bunuri de consum. Impactul petrolului asupra economiei Deși România este mai puțin dependentă de importurile de petrol decât alte state europene, economia rămâne expusă indirect la scumpirile internaționale. Potrivit estimărilor BNR, dependența netă de importuri energetice de petrol a fost în medie de aproximativ 1,5% din PIB în perioada 2022–2024 , iar nivelul ar putea coborî spre aproximativ 1% din PIB în 2025 . Chiar și în aceste condiții, creșterea prețului petrolului poate genera presiuni inflaționiste. În cazul unui conflict prelungit în zona Golfului, efectele asupra economiei globale și asupra prețurilor ar putea deveni mai persistente. Deficitul bugetar, problemă urgentă Cosmin Marinescu a subliniat că reducerea deficitului bugetar este esențială pentru stabilitatea economică și credibilitatea politicilor publice . România continuă să se confrunte cu dezechilibre macroeconomice, inclusiv un deficit de cont curent ridicat. Potrivit estimărilor, deficitul de cont curent s-a redus doar marginal, de la 8,2% din PIB în 2024 la aproximativ 7,95% din PIB în 2025 , nivel considerat încă ridicat. O schimbare în modelul de creștere economică Viceguvernatorul BNR a remarcat totuși o evoluție pozitivă în structura economiei. Datele Institutului Național de Statistică arată că în 2025 investițiile au contribuit mai mult la creșterea economică decât consumul . Contribuția principalelor componente la creșterea economică: investiții: 1 punct procentual consum privat: 0,4 puncte procentuale Această schimbare indică o trecere graduală de la un model bazat pe consum către unul orientat spre investiții și producție. Fondurile europene, motorul dezvoltării În opinia oficialului BNR, fondurile europene rămân un element crucial pentru dezvoltarea României. De la aderarea la Uniunea Europeană, aproape 100 de miliarde de euro au intrat în economia românească, finanțând proiecte de infrastructură și investiții publice. În acest context, anul 2026 ar trebui să fie unul decisiv pentru absorbția fondurilor europene și pentru accelerarea proiectelor din Planul Național de Redresare și Reziliență ( PNRR ), înainte de expirarea termenelor de implementare. [...]
Guvernul pregătește bugetul pentru 2026 cu obiectivul de a reduce deficitul și de a menține investițiile la un nivel ridicat , într-un context economic complicat marcat de presiunea datoriei publice și de nevoia reformării administrației, a transmis premierul Ilie Bolojan într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook . Proiectul de buget a fost publicat de Ministerul Finanțelor și ar urma să fie aprobat de Guvern până la finalul săptămânii, apoi trimis Parlamentului pentru adoptare. Potrivit premierului, bugetul este construit în jurul a cinci mari provocări economice care vor influența stabilitatea financiară a României în perioada următoare. Reducerea deficitului bugetar Prima prioritate este scăderea deficitului bugetar. Guvernul vizează reducerea deficitului cash de la aproximativ 7,7% din PIB în 2025 (146 miliarde lei) la 6,2% din PIB în 2026 (127,3 miliarde lei) . Ajustarea necesară este de aproximativ 18,7 miliarde de lei , ceea ce presupune măsuri de limitare a cheltuielilor și prioritizarea programelor publice. Potrivit lui Ilie Bolojan, reducerea deficitului nu este doar un obiectiv guvernamental, ci un efort al întregii economii , care presupune apropierea dintre veniturile statului și cheltuielile publice. Investiții publice de peste 160 miliarde de lei În paralel cu reducerea deficitului, Executivul își propune să mențină un nivel ridicat al investițiilor publice. Proiectul de buget prevede investiții de peste 160 de miliarde de lei , echivalentul a aproximativ 8% din PIB . România are în derulare peste 20.000 de proiecte de investiții în diverse faze de execuție. O parte importantă a acestora este legată de fondurile europene și de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . Termenul limită pentru finalizarea absorbției fondurilor din PNRR este sfârșitul lunii august 2026 , iar România mai are de atras peste 10 miliarde de euro , la care se adaugă cofinanțarea din bugetul de stat. Presiunea dobânzilor la datoria publică O altă problemă majoră pentru buget este costul ridicat al dobânzilor la datoria publică. În 2026, statul român ar urma să plătească aproximativ 60 de miliarde de lei pe dobânzi , echivalentul a aproape 12 miliarde de euro , adică aproximativ 3% din PIB . Premierul a comparat această sumă cu valoarea programului Anghel Saligny pentru cinci ani sau cu costul estimat al construcției autostrăzii București–Pașcani . Reducerea cheltuielilor din sectorul public Pentru a crea spațiu bugetar, Guvernul propune și reducerea cheltuielilor de personal din sectorul public . Ministerele și instituțiile statului vor trebui să își reorganizeze structurile și să facă economii. În același timp, bugetul pentru asistență socială rămâne la aproximativ 250 de miliarde de lei , autoritățile susținând că sprijinul pentru categoriile vulnerabile nu va fi afectat. Obiectivul: o economie mai competitivă Pe termen lung, Guvernul urmărește consolidarea economiei prin creșterea numărului de persoane active pe piața muncii, stimularea producției și a exporturilor, dar și prin atragerea investițiilor private. Executivul consideră că modul în care vor fi gestionate aceste provocări va influența stabilitatea financiară a României și ritmul dezvoltării economice în anii următori . [...]
Elon Musk conduce detașat topul miliardarilor lumii, cu o avere estimată la 839 de miliarde de dolari , de aproape trei ori mai mare decât averea cumulată a următorilor doi oameni din clasament, potrivit datelor publicate de revista Forbes . Creșterea spectaculoasă vine pe fondul avansului companiilor pe care le controlează, precum Tesla, SpaceX, rețeaua socială X și firma de inteligență artificială xAI. Potrivit clasamentului, averea lui Musk a crescut masiv într-un singur an, de la aproximativ 342 de miliarde de dolari la 839 de miliarde de dolari , consolidându-i poziția de lider al celor mai bogați oameni din lume. În spatele său se află cofondatorii Google: Loc Nume Avere estimată 1 Elon Musk 839 miliarde dolari 2 Larry Page 257 miliarde dolari 3 Sergey Brin 237 miliarde dolari 4 Jeff Bezos 224 miliarde dolari 5 Mark Zuckerberg 222 miliarde dolari Diferența este uriașă: averea lui Musk este de peste trei ori mai mare decât cea a următorilor doi miliardari la un loc , potrivit datelor prezentate în clasamentul anual. Dominanța miliardarilor americani Clasamentul arată și o dominație clară a Statelor Unite în rândul celor mai bogați oameni ai planetei. Opt dintre primii zece miliardari sunt americani. Printre excepții se numără: Bernard Arnault , șeful grupului francez LVMH – aproximativ 171 de miliarde de dolari Amancio Ortega , fondatorul gigantului Inditex (Zara) – aproximativ 148 de miliarde de dolari La nivel global, numărul miliardarilor a crescut semnificativ. Forbes estimează că în prezent există 3.428 de miliardari , cu aproape 400 mai mulți decât în urmă cu un an. Averea lor cumulată a ajuns la 20.100 de miliarde de dolari , față de 16.100 de miliarde de dolari în anul precedent. Potrivit jurnaliștilor Forbes, creșterea este alimentată în special de boom-ul pieței bursiere și de dezvoltarea accelerată a sectorului inteligenței artificiale. Recorduri în lumea miliardarilor Un alt record remarcat de publicație este numărul persoanelor cu averi de peste 100 de miliarde de dolari . În prezent există 20 de astfel de miliardari , o situație fără precedent. Spre comparație, în anul 2017 nu exista nicio persoană care să depășească acest prag. Printre cei care au înregistrat creșteri spectaculoase se numără și Changpeng Zhao , fostul director al platformei de criptomonede Binance. Averea sa ar fi urcat de la 47 de miliarde de dolari la aproximativ 110 miliarde de dolari într-un singur an . În același timp, clasamentul arată că Statele Unite au cei mai mulți miliardari din lume – 989 , urmate de China (539, fără Hong Kong) și India (229), confirmând concentrarea masivă a averilor în aceste mari economii. [...]
Miniștrii PSD au primit mandat să avizeze proiectul de buget pentru adoptarea în Guvern , însă decizia finală privind votul în Parlament va fi luată abia duminică, în cadrul Consiliului Politic Național al partidului. Liderul social-democraților, Sorin Grindeanu , le-ar fi cerut miniștrilor PSD să dea avizul necesar pentru ca proiectul bugetului de stat să poată fi adoptat în Guvern , dar negocierile din coaliție continuă, iar partidul nu a decis încă dacă va susține forma finală a bugetului în Parlament. Potrivit surselor politice citate, social-democrații insistă asupra includerii în buget a unui pachet social de aproximativ 3,4 miliarde de lei , destinat sprijinirii categoriilor vulnerabile. PSD respinge varianta redusă propusă în discuțiile din coaliție, care ar înjumătăți suma la aproximativ 1,7 miliarde de lei. În cazul în care solicitarea nu va fi acceptată în proiectul final, partidul ar urma să depună amendamente în Parlament. Discuțiile sunt complicate și de situația financiară dificilă a unor administrații locale, invocată de Sorin Grindeanu. Printre exemplele menționate se numără orașe cu datorii semnificative pentru sistemele de încălzire centralizată, precum Craiova, nu doar Bucureștiul. Blocajul actual are legătură și cu întârzierea adoptării bugetului pentru 2026, care ar fi trebuit aprobat încă de la finalul anului trecut. Negocierile dintre partidele din coaliție au fost prelungite din cauza reformei administrative, ce prevede reducerea cu 10% a cheltuielilor din administrația publică , în paralel cu implementarea unui pachet de măsuri pentru relansarea economică. Guvernul a adoptat cele două pachete prin ordonanțe de urgență la finalul lunii februarie. În plan bugetar, acestea ar trebui să se compenseze reciproc: Măsură Impact estimat Reduceri de cheltuieli prin reforma administrativă aproximativ 2,2 miliarde lei economii Măsuri de relansare economică aproximativ 2,2 miliarde lei costuri Situația s-a complicat însă după ce Avocatul Poporului, Renate Weber, a atacat la Curtea Constituțională reforma administrativă , ceea ce pune sub semnul întrebării economiile estimate. Până la o decizie a Curții Constituționale, Guvernul nu are garanția că aceste reduceri vor putea fi aplicate, ceea ce creează incertitudine în construcția bugetară. În lipsa acestor economii de aproximativ 2,2 miliarde de lei, executivul ar trebui să identifice alte surse de finanțare pentru măsurile economice deja aprobate. În același timp, presiunea suplimentară vine din solicitarea PSD pentru finanțarea integrală a pachetului social, pentru care, deocamdată, nu a fost indicată o sursă clară de bani. Decizia politică finală privind susținerea bugetului în Parlament ar urma să fie luată duminică , când conducerea PSD se reunește în Consiliul Politic Național pentru a stabili poziția oficială a partidului. [...]
Dobânzile la datoria publică vor costa România 60,8 miliarde de lei în 2026 , aproape dublu față de nivelul plătit în 2023, potrivit informațiilor publicate de Profit.ro . Creșterea costurilor reflectă nivelul ridicat al împrumuturilor contractate de stat în ultimii ani și condițiile financiare mai stricte de pe piețele internaționale. La finalul lunii decembrie 2025, datoria guvernamentală a României a coborât ușor sub pragul de 60% din produsul intern brut, după ce depășise acest nivel în lunile octombrie și noiembrie. Conform datelor oficiale, îndatorarea statului era de 59,6% din PIB , structurată aproape egal între datoria internă și cea externă. Structura datoriei guvernamentale era următoarea: 29,8% din PIB – datorie internă 29,8% din PIB – datorie externă aproximativ 0,11% din PIB – datorii ale companiilor reclasificate în sectorul administrației publice Ministerul Finanțelor avertizează însă că nivelul datoriei ar putea continua să crească în următorii ani. Pe baza prognozelor actuale privind deficitul bugetar și evoluția economiei, instituția estimează că datoria guvernamentală brută ar putea ajunge la circa 61,8% din PIB până la finalul anului 2026 . Dacă sunt luate în calcul și activele financiare lichide ale statului, indicatorul datoriei guvernamentale nete ar urma să fie mai redus, situându-se în jurul 51,5% din PIB . Autoritățile consideră că fondurile europene, în special componenta de împrumut din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pot contribui la reducerea presiunii asupra finanțelor publice. Împrumuturile contractate prin mecanismele Uniunii Europene au, de regulă, costuri mai mici decât cele obținute direct de pe piețele financiare, ceea ce ar putea tempera pe termen mediu cheltuielile cu dobânzile și impactul asupra deficitului bugetar. În contextul actual, marcat de inflație ridicată și politici monetare restrictive, costul finanțării statului rămâne una dintre principalele presiuni asupra bugetului României. [...]
ANAF pregătește o schimbare semnificativă a modului în care efectuează controalele fiscale, organizând inspecțiile pe domenii de activitate și anunțându-le în prealabil , potrivit Digi24 . În anumite cazuri, inspectorii vor verifica simultan atât compania, cât și persoana fizică din spatele acesteia, conform declarațiilor președintelui ANAF, Adrian Nica , la Conferința Anuală de Taxe PwC 2026 . Reforma face parte dintr-un plan mai amplu al administrației fiscale, care implică trecerea de la controale extinse la verificări țintite, bazate pe analiza de risc și datele colectate prin sistemele digitale ale ANAF. Aceste măsuri vizează creșterea conformării voluntare și direcționarea controalelor către firmele cu risc fiscal ridicat. Controale organizate pe domenii de activitate ANAF va organiza inspecțiile fiscale pe domenii de activitate, anunțând public criteriile de selecție a contribuabililor înainte de declanșarea verificărilor. Scopul este de a identifica și controla firmele care prezintă un risc fiscal ridicat. „Nu ne interesează să mergem în control la un contribuabil care, în raport cu concurenții din domeniul lui de activitate, plătește cele mai mari taxe. Ne interesează contribuabilii din josul listei”, a explicat Adrian Nica. Noua abordare permite desfășurarea unor controale simultane la companie și la persoana fizică asociată acesteia, vizând situațiile în care veniturile sau activele sunt transferate între firmă și persoana fizică pentru a evita plata taxelor. Domeniile cu verificări intensificate ANAF va intensifica controalele în sectoare economice considerate cu risc fiscal ridicat, precum: HoReCa Transportul alternativ Serviciile de pază Casele de amanet În sectorul HoReCa, autoritățile au observat o creștere de 27% a conformării voluntare în cazul saloanelor de evenimente, ca urmare a controalelor derulate în 2025. De asemenea, fiscul va acorda o atenție specială firmelor aflate în insolvență sau concordat preventiv, mecanisme uneori folosite pentru a evita plata taxelor. Controale bazate pe date și digitalizare Strategia ANAF este strâns legată de procesul de digitalizare al administrației fiscale. Datele colectate prin sisteme precum e-Factura, SAF-T sau e-Transport vor fi utilizate pentru analiza de risc și selectarea contribuabililor care urmează să fie verificați. Aceste schimbări sunt parte a Planului Strategic ANAF 2025-2028, care prevede un model de control fiscal bazat pe analiză de risc și utilizarea sistematică a datelor colectate de instituție. [...]
Guvernul a publicat proiectul bugetului de stat pentru 2026, care prevede înghețarea pensiilor și a salariilor bugetarilor , într-un context economic marcat de creștere redusă și presiuni pentru reducerea deficitului bugetar. Potrivit Digi24 , proiectul a fost pus în dezbatere publică de Ministerul Finanțelor și urmează să fie adoptat de Guvern și trimis ulterior Parlamentului pentru dezbatere și vot. Dimensiunea bugetului pentru 2026 Documentul indică venituri totale de aproximativ 391,7 miliarde de lei , în timp ce cheltuielile estimate ajung la 527,4 miliarde de lei . Diferența reflectă un deficit bugetar semnificativ, estimat la 6,2% din PIB în metodologie cash, în timp ce deficitul calculat după metodologia europeană ESA este prognozat la 6% din PIB . Guvernul estimează pentru 2026 o creștere economică de doar 1% , argumentând că măsurile de reducere a deficitului și inflația ridicată din prima parte a anului vor afecta puterea de cumpărare a populației. Pensiile și salariile rămân la nivelul din 2025 Proiectul de buget prevede menținerea pensiilor din sistemul public și din sistemul special la nivelul lunii decembrie 2025 , fără indexări în 2026. În același timp, documentul stabilește: menținerea salariilor de bază pentru personalul plătit din fonduri publice la nivelul din decembrie 2025; păstrarea sporurilor și indemnizațiilor la același nivel; neacordarea de prime, bonusuri sau alte beneficii similare în 2026; neplata în bani a concediilor neefectuate pentru anul 2026. Aceste măsuri fac parte din strategia de limitare a cheltuielilor publice și de stabilizare a finanțelor statului. Cum se împart banii între ministere Conform proiectului de buget, cele mai mari alocări bugetare sunt destinate unor ministere cheie. Minister Credite bugetare Ministerul Muncii 91,8 miliarde lei Ministerul Educației 64,7 miliarde lei Ministerul Apărării 49,3 miliarde lei Ministerul Transporturilor 42 miliarde lei Ministerul Afacerilor Interne 35,7 miliarde lei Alte alocări importante sunt prevăzute pentru Ministerul Agriculturii, Dezvoltării și Sănătății. Finanțarea autorităților locale O parte semnificativă a veniturilor din TVA, aproximativ 27,7 miliarde de lei , va fi transferată către autoritățile locale pentru finanțarea serviciilor sociale, a transportului elevilor și a unor programe educaționale. Veniturile din impozitul pe venit sunt distribuite astfel: 63% către comune, orașe și municipii; 15% către consiliile județene; 6% către fonduri gestionate de consiliile județene; 14% într-un mecanism național de solidaritate; 2% pentru instituții de cultură. Datoria publică estimată Ministerul Finanțelor estimează că datoria guvernamentală brută va ajunge la 61,8% din PIB la finalul anului 2026 , în timp ce datoria netă ar urma să se situeze în jurul valorii de 51,5% din PIB , după scăderea activelor financiare lichide. Potrivit calculelor din Coaliția de guvernare, proiectul bugetului ar putea fi adoptat de Guvern în ședința de joi și trimis imediat Parlamentului, unde vor urma amendamentele și dezbaterile în comisiile de specialitate. [...]