Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
Comisia Europeană permite producătorilor auto să limiteze voluntar importurile de vehicule electrice din China pentru a evita tarifele de până la 35% , conform The New York Times , într-un acord care ar putea favoriza direct Volkswagen și modelul său electric Cupra Tavascan fabricat în China. Luni, 12 ianuarie 2026, Comisia Europeană și Ministerul Comerțului din China au anunțat un cadru de colaborare menit să dezamorseze tensiunile comerciale privind subvenționarea producției de vehicule electrice. Inițiativa vizează o alternativă la tarifele punitive impuse de Uniunea Europeană la finalul lui 2024, prin care se permite constructorilor să limiteze voluntar volumul de vehicule importate din China și să stabilească prețuri minime de vânzare pentru acestea. În schimbul acestui angajament, aceștia ar putea fi scutiți de tarifele de până la 35% aplicate anterior. Volkswagen este unul dintre principalii beneficiari ai acestui cadru, având în vedere că modelul său Cupra Tavascan este produs în China pentru piața europeană. Astfel, compania ar putea evita noile bariere vamale dacă acceptă condițiile impuse: plafonarea volumului de export și fixarea unor prețuri minime care să reflecte costuri reale, fără ajutor guvernamental ascuns. Această mișcare vine pe fondul presiunilor crescânde asupra UE de a menține deschis comerțul cu China, dar și de a proteja industria auto europeană de concurența neloială a modelelor subvenționate masiv de statul chinez. Bruxelles-ul speră că acest aranjament voluntar va reduce tensiunile comerciale fără a declanșa represalii tarifare sau un război comercial mai larg. În paralel, Comisia Europeană urmează să monitorizeze îndeaproape respectarea angajamentelor asumate de producători, iar eventualele abateri ar putea reactiva automat impunerea de tarife. Totodată, cadrul rămâne deschis și altor producători care vor să evite taxele, inclusiv companiilor chineze care colaborează cu mărci europene. Acest pas este văzut ca o soluție temporară, în așteptarea unei reglementări mai clare privind relațiile comerciale UE-China în sectorul mobilității electrice. [...]
Impozitele pe locuințe ar putea crește semnificativ începând cu anul 2026, dacă va fi aplicată măsura prin care taxarea se va face la valoarea de piață a proprietăților , informează Antena 3 . Potrivit sursei, autoritățile iau în calcul modificarea sistemului de impozitare pentru a crește veniturile locale și a corela nivelul taxelor cu realitatea din piața imobiliară. În prezent, impozitele sunt calculate pe baza valorii impozabile stabilite prin grilele notariale sau prin formule rigide, care nu reflectă întotdeauna valoarea actuală de piață. Noua abordare ar urma să aducă o schimbare radicală: evaluarea periodică a proprietăților și ajustarea impozitelor în funcție de prețul real al locuințelor, așa cum se practică deja în alte state europene. Măsura este încă în stadiu de analiză, dar ar putea fi inclusă într-un pachet legislativ mai amplu de reformare fiscală, menit să crească gradul de colectare și să reducă discrepanțele între contribuabili. De asemenea, această modificare ar putea avea un impact considerabil asupra proprietarilor din marile orașe, unde prețurile imobiliarelor au crescut accelerat în ultimii ani. Nu este exclus ca această reformă să fie dublată de introducerea unor plafoane sau deduceri pentru anumite categorii sociale, cum ar fi pensionarii sau persoanele cu venituri reduse, pentru a diminua impactul asupra celor vulnerabili. Autoritățile locale și centrale urmează să stabilească metodologia exactă și ritmul de implementare, însă aplicarea măsurii ar putea începe din 1 ianuarie 2026, cu o perioadă de tranziție pentru adaptarea contribuabililor la noul sistem. [...]
Guvernul estimează venituri bugetare mai mari cu 3,7 miliarde de lei în urma majorării impozitelor locale , scrie Profit.ro . Această creștere este rezultatul ajustării impozitelor pe locuințe, terenuri și mijloace de transport, care ar aduce o creștere a veniturilor cu 30% comparativ cu anul trecut. Executivul a explicat că noile cuantumuri ale impozitelor vor rămâne la bugetele locale, având în vedere că, din cauza deficitului bugetar, Guvernul nu mai poate transfera sume către acestea. Majorarea medie a impozitelor pe proprietate este estimată la 70%-80%, dar în anumite cazuri pot apărea diferențe semnificative. Principalele contribuții la creșterea veniturilor sunt: Clădiri: +1,42 miliarde lei Terenuri: +1,09 miliarde lei Autoturisme și mijloace de transport: +1,18 miliarde lei Guvernul subliniază că măsurile sunt tranzitorii, până la implementarea completă a impozitării la valoarea de piață, preconizată să înceapă de la 1 ianuarie 2027. Până atunci, baza de impozitare pentru clădiri și terenuri va fi recalibrată pentru a elimina valorile istorice care nu mai reflectă realitatea economică. Creșterea bazei de impozitare este de aproximativ 70%, ajungând la 2.677 lei/mp, o valoare considerată realistă pentru construirea unei locuințe cu finisaje standard. Aceasta va servi ca referință tehnică până la trecerea la impozitarea la valoarea de piață. [...]
Eugen Rădulescu, consilier la Banca Națională a României, a criticat măsurile de reducere a cheltuielilor administrative cu 10% , considerându-le insuficiente, potrivit Digi24 . El a subliniat că problema majoră este lipsa modernizării și că România rămâne blocată în structura administrativă din anii '60. Rădulescu a explicat că măsurile actuale sunt doar soluții temporare și că nu abordează problema fundamentală a cheltuielilor bugetare mari. El a evidențiat risipa colosală generată de existența a 41 de județe și 3.200 de localități, sugerând că reorganizarea administrativ-teritorială este esențială. Cu toate acestea, oficialul a menționat că subiectul pare „înmormântat” și că nu există mișcări concrete în această direcție. În ceea ce privește reforma administrativă, Rădulescu a afirmat că nu este sigur că ar necesita modificarea Constituției, subliniind că numărul județelor nu este specificat constituțional. Deși șansele unei astfel de reforme sunt scăzute, el a subliniat importanța și necesitatea acesteia pentru modernizarea României. [...]
Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, va solicita statelor G7 și altor economii cheie să accelereze eforturile de reducere a dependenței de China pentru mineralele esențiale , în contextul unei întâlniri internaționale ce va avea loc luni, 15 ianuarie 2026, la Washington, informează Reuters . Întâlnirea debutează duminică seară cu o cină de lucru și reunește miniștri de finanțe sau membri ai cabinetului din țările G7, Uniunea Europeană, Australia, India, Coreea de Sud și Mexic – un grup care cumulează 60% din cererea globală de minerale critice. În centrul agendei se află preocupările privind dominația Chinei în lanțurile de aprovizionare cu minerale esențiale, utilizate în tehnologia militară, semiconductori, baterii și energie regenerabilă. Conform Agenției Internaționale pentru Energie, China controlează între 47% și 87% din procesarea globală de cupru, litiu, cobalt, grafit și pământuri rare. Scott Bessent a insistat pentru organizarea acestei reuniuni încă din iunie 2025, după ce a prezentat un raport pe tema mineralelor rare la summitul liderilor G7 din Canada. Deși atunci s-a convenit un plan de acțiune pentru diversificarea surselor și întărirea lanțurilor de aprovizionare, Bessent s-a declarat nemulțumit de ritmul lent al implementării. Oficialii americani susțin că doar Japonia a reacționat prompt, învățând lecția blocadei impuse de China în 2010. Oficialul american a subliniat că SUA sunt pregătite să coopereze „cu cei care simt aceeași urgență” și să împărtășească experiența proprie. Administrația Trump promovează acorduri cu parteneri strategici precum Australia și Ucraina, pentru a stimula producția internă. Acordul semnat cu Australia în octombrie 2025 prevede o investiție de 8,5 miliarde de dolari într-un lanț de aprovizionare alternativ, inclusiv o rezervă strategică de pământuri rare și litiu. China a început recent să limiteze exporturile de pământuri rare și magneți speciali către companii japoneze și a interzis livrările de produse cu dublă utilizare către armata Japoniei , însă oficialii americani spun că întâlnirea de la Washington fusese planificată înaintea acestor evoluții. Deși nu este așteptat un anunț comun concret, SUA intenționează să emită o declarație oficială la finalul discuțiilor. Bessent și administrația americană consideră că dependența de China în sectorul mineralelor critice este o vulnerabilitate majoră, iar lipsa de acțiune rapidă din partea aliaților riscă să lase economiile dezvoltate în fața unui risc strategic major în anii următori. [...]
Valoarea aurului a crescut de peste 13 ori în ultimii 21 de ani, devenind unul dintre cele mai profitabile plasamente accesibile publicului larg , potrivit unei analize realizate de redacția noastră pe baza datelor oficiale publicate de Banca Națională a României. Dacă în ianuarie 2005 prețul unui gram de aur era în jur de 40–50 de lei, la data de 9 ianuarie 2026 acesta a atins un nou maxim istoric: 627,89 lei/gram . Această evoluție înseamnă un randament cuprins între +1.156% și +1.470% , echivalentul unei multiplicări de peste 13 ori a sumei investite, în funcție de momentul exact al achiziției. Practic, cine a cumpărat aur în urmă cu două decenii și a păstrat investiția, ar fi obținut următoarele rezultate: Sumă investită în 2005 Valoare estimativă în 2026 Randament aproximativ 5.000 lei ~70.000 lei +1.300% 10.000 lei ~140.000 lei +1.300% 50.000 lei ~700.000 lei +1.300% În paralel, leul s-a depreciat față de euro în aceeași perioadă într-un ritm semnificativ mai lent: cursul valutar a trecut de la aproximativ 3,8 lei/euro în 2005 la 5,08 lei/euro în 2026, ceea ce reprezintă un avans de +33,7% . Diferența de randament este uriașă, iar aurul se dovedește a fi nu doar o formă de conservare a valorii, ci și o investiție remarcabilă în sine. Creșterea prețului aurului a fost determinată de o serie de factori globali, printre care inflația persistentă, crizele financiare succesive, incertitudinile geopolitice și scăderea încrederii în monedele fiat. În plus, dobânzile reale negative și achizițiile masive de aur realizate de băncile centrale au susținut cotațiile pe termen lung. Această analiză nu este un îndemn la speculație, ci o invitație la reflecție: Ce am fi făcut altfel dacă am fi privit banii dintr-o perspectivă pe termen lung? Cât valorează astăzi o decizie aparent banală luată în urmă cu 20 de ani? [...]
Creșterile de taxe și impozite locale aplicate începând cu 2026 au fost motivate de Guvern prin presiuni bugetare și angajamente asumate prin PNRR și s-au concretizat în scumpiri substanțiale în toate marile orașe din țară, potrivit unui comunicat oficial, citat de Digi24 . Conform Guvernului, modificările au vizat o aliniere la media europeană a veniturilor din impozitarea proprietății, România având anterior o pondere de doar 0,55% din PIB, față de 1,85% media UE. Executivul estimează că aceste măsuri vor aduce 3,7 miliarde lei în plus la bugetele locale în anul 2026, însă recunoaște că procesul de implementare a fost grăbit și imperfect, generând probleme administrative și nemulțumiri generalizate. Decizia de reformare a sistemului de impozitare a fost asumată încă din perioada 2021–2022, dar a fost amânată repetat de diverse guvernări. Codul Fiscal modificat în decembrie 2025 a impus actualizarea valorii impozabile a clădirilor și a terenurilor, dar și schimbarea modului de calcul al impozitelor auto, în funcție de norma de poluare și capacitatea cilindrică. În București, de exemplu, pentru o locuință obișnuită, valoarea impozabilă pe metru pătrat a crescut de la 1.492 lei la 2.677 lei, ceea ce a dus la majorări de peste 70% ale sumelor de plată, conform unei analize realizate de Știrile Pro TV . Impactul asupra populației variază în funcție de oraș și de deciziile luate la nivel local. În Cluj-Napoca și Iași, autoritățile au susținut că nu au majorat cotele de impozitare, ci doar au aplicat valorile minime prevăzute în Codul Fiscal. În schimb, în orașe precum Vaslui sau Zalău, scumpirile au fost semnificative, unele ajungând la peste 90% pentru anumite tipuri de imobile. În Vaslui, de exemplu, pentru clădirile rezidențiale deținute de persoane fizice, impozitul a crescut cu 90%, potrivit Antena 3 CNN . Modificările au vizat nu doar clădirile, ci și terenurile și autoturismele. În tabelul de mai jos sunt prezentate, pe scurt, principalele creșteri pentru cele mai populare bunuri impozabile: Tip impozit 2025 (lei) 2026 (lei) Diferență (%) Locuință din beton, 55 mp 300–350 500–550 +60% până la +80% Teren arabil intravilan (zona A) 42/ha 75/ha +78% Autoturism Euro 6, 1 litru 41 82 +100% Autoturism Euro 3, 1.6 litri 129 312 +142% Autoturism electric 0 40–100 +100% În ciuda argumentelor tehnice și a obligațiilor asumate prin PNRR, multe dintre administrațiile locale au fost luate prin surprindere de ritmul rapid al implementării. Unele platforme informatice, cum este ghișeul.ro, nu au fost pregătite să proceseze noile calcule, ceea ce a generat erori și confuzii în rândul contribuabililor. În plus, într-o serie de localități, contribuabilii vulnerabili – cum ar fi persoanele cu dizabilități – au pierdut reducerile de care beneficiau, măsură percepută de mulți ca fiind inechitabilă. O categorie de contribuabili afectată direct sunt șoferii. Impozitul auto nu mai ține cont doar de capacitatea cilindrică, ci și de norma de poluare. Astfel, autovehiculele cu norme Euro 4 sau mai vechi sunt penalizate suplimentar, în spiritul principiului „poluatorul plătește”. În unele cazuri, diferențele sunt semnificative: o mașină Euro 3 cu motor de 1,6 litri are un impozit majorat de la 129 lei la peste 300 lei. Pentru mașinile electrice, anterior scutite, s-a introdus un impozit de 40–100 lei pe an. Guvernul susține că toate aceste măsuri sunt necesare pentru a reduce deficitul bugetar, dar recunoaște că aplicarea a fost dificilă. Deși Executivul a argumentat că banii colectați rămân la bugetele locale, multe administrații nu au avut timp să se adapteze. Reforma a fost realizată cu întârziere, în condiții de presiune externă și internă, și riscă să se transforme într-un caz de reformă necesară, dar aplicată prost. [...]
Aproape un milion de tineri din Marea Britanie sunt șomeri, iar Generația Z este considerată nepregătită pentru muncă , potrivit unui raport al Office for National Statistics (ONS), citat de News.ro . Datele arată că între 16 și 24 de ani, mulți tineri nu sunt angajați, nu urmează studii și nu participă la programe de formare profesională. Guvernul britanic a inițiat o analiză independentă a fenomenului NEET, coordonată de fostul ministru al sănătății, Alan Milburn. Un aspect îngrijorător este că aproape 600.000 dintre acești tineri nu caută activ un loc de muncă. Obstacolele principale sunt reducerea locurilor de muncă entry-level din cauza inteligenței artificiale și concurența crescută pentru joburi. Conform Institute for Student Employers , anul trecut au fost depuse peste 1,2 milioane de aplicații pentru doar 17.000 de posturi destinate absolvenților, în timp ce numărul posturilor vacante a scăzut cu aproape 10%. Această situație a dus la un raport de 2,5 persoane șomere pentru fiecare loc de muncă disponibil, față de 1,8 în anul precedent. Experții și angajatorii subliniază că mulți tineri nu sunt suficient de bine pregătiți pentru piața muncii. Lipsa experienței profesionale și neconcordanța dintre educația școlară și cerințele pieței sunt probleme structurale. Pandemia a accentuat aceste deficiențe, afectând dezvoltarea socială a Generației Z. Organizația Shaw Trust evidențiază că izolarea și învățarea online au creat un deficit de socializare și competențe esențiale pentru muncă, cum ar fi lucrul în echipă și comunicarea. Dispariția joburilor de weekend și a altor activități ocazionale a redus oportunitățile de a dobândi experiență practică. Companii mari, precum KPMG și PwC, au observat dificultăți în rândul tinerilor angajați legate de eticheta profesională și colaborare. Aceste firme au introdus programe de formare pentru a îmbunătăți abilitățile soft ale noilor absolvenți. Experții recomandă tinerilor să adopte metode mai directe de căutare a unui loc de muncă, cum ar fi prezentarea personală cu CV-ul la potențiali angajatori, în special în afaceri locale, unde interacțiunea față în față poate fi mai eficientă decât aplicațiile online. [...]
Consultantul economic Andrei Caramitru atrage atenția asupra sustenabilității financiare a localităților din România , nu asupra noilor taxe pe proprietate, care au fost introduse ca parte a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Potrivit Digi24 , Caramitru a subliniat că 70% dintre localitățile din țară nu sunt sustenabile financiar, taxele colectate nefiind suficiente nici măcar pentru a acoperi salariile angajaților locali. În cadrul emisiunii „În Fața Ta”, Caramitru a explicat că măsura de majorare a taxelor pe proprietate era prevăzută de mai mult timp și trebuia implementată, dar problema reală rezidă în structura fiscală a statului. El a comparat două modele fiscale: cel anglo-saxon, cu taxe mari pe proprietate și mici pe muncă, și cel germano-francez, cu taxe mari pe muncă și mici pe proprietate. România nu se încadrează complet în niciunul dintre aceste modele, ceea ce duce la o lipsă de coerență fiscală. Caramitru a mai criticat taxele mari pe muncă, în special pe salariile mici, care sunt cele mai ridicate din Uniunea Europeană, contribuind la emigrarea masivă și la lipsa de activitate economică în zonele mai sărace. De asemenea, el a evidențiat subfinanțarea sistemelor de sănătate și pensii, în ciuda contribuțiilor mari. Consultantul economic a menționat că, la nivel central, 85% din taxe sunt alocate salariilor și pensiilor, lăsând doar 15% pentru alte cheltuieli, ceea ce explică dependența de fondurile europene pentru proiecte de infrastructură. La nivel local, multe localități mici nu reușesc să-și acopere cheltuielile din taxele colectate, depinzând de transferuri de la bugetul central. Caramitru a concluzionat că frustrarea socială este cauzată de incapacitatea sistemului de a se adapta la nevoile reale și de lipsa de acțiune în fața problemelor evidente. El a avertizat că, fără o regândire a sistemului fiscal și administrativ, România riscă să rămână blocată într-o stare de ineficiență și insatisfacție publică. [...]
Pentru prima dată în ultimii ani, România a început noul an fără un buget aprobat , informează Euronews.ro . Negocierile politice pentru stabilirea alocărilor bugetare urmează să înceapă abia săptămâna viitoare, în condițiile în care neadoptarea bugetului la timp riscă să blocheze proiecte, investiții și cheltuieli esențiale în primele luni din 2026. Situația este cu atât mai delicată cu cât anul 2026 a debutat într-un climat economic incert, cu presiuni legate de deficitul bugetar, măsuri fiscale noi și un grad crescut de nemulțumire în rândul mediului privat și al administrațiilor locale, care nu cunosc încă ce resurse vor avea la dispoziție. În lipsa unei legi a bugetului, statul funcționează prin prelungirea bugetului anterior, dar această soluție este temporară și afectează capacitatea de planificare. Potrivit procedurii, Guvernul ar fi trebuit să trimită Parlamentului proiectul de buget cel târziu până la finalul anului 2025. Amânarea a fost justificată prin nevoia unor noi calcule în urma modificărilor fiscale și a proiecțiilor economice revizuite. Surse politice vorbesc însă despre tensiuni în coaliția de guvernare în ceea ce privește prioritățile de finanțare pentru 2026. Principalele puncte de fricțiune vizează: Alocările pentru pensii și salarii în sectorul bugetar; Bugetul destinat investițiilor în infrastructură; Sumele alocate autorităților locale; Fondurile pentru sănătate și educație; Contribuția la PNRR și proiectele europene în curs. Lipsa unui buget în vigoare la început de an afectează predictibilitatea economică și poate influența negativ ratingul de țară și încrederea investitorilor. Mai mult, întârzierea pune presiune pe instituțiile care au nevoie de fonduri pentru a derula contracte, licitații sau proiecte multianuale. Este de așteptat ca dezbaterile să fie accelerate în a doua jumătate a lunii ianuarie, pentru ca legea bugetului pe 2026 să poată fi adoptată până cel târziu în luna februarie. [...]
Fostul președinte Traian Băsescu susține că majorările de taxe adoptate recent nu erau necesare și că principala soluție pentru reducerea deficitului bugetar era scăderea cheltuielilor publice , în special în zonele care au generat dezechilibrele – salariile, pensiile și sporurile bugetarilor. Într-o declarație citată de Știrile Pro TV , Băsescu afirmă că actuala strategie fiscală a afectat nejustificat populația și mediul privat. Băsescu compară situația actuală cu criza din 2010, menționând că, deși nu i-a făcut plăcere să ia măsuri atunci, a fost vizată „zona care a generat deficitul” , nu întreaga economie. Criticile sale vizează guvernul actual, acuzat că a aplicat o creștere generalizată a fiscalității fără a reduce în paralel cheltuielile publice excesive. „Sunt 17 taxe și accize, accizele au fost mărite, la fel unele taxe. Nu-s multe taxe noi, dar peste tot a crescut fiscalitatea”, a declarat fostul președinte. El a dat ca exemplu impactul asupra pensionarilor cu venituri modeste, care se confruntă cu taxe pe locuințe, autoturisme și dividende crescute, ceea ce afectează direct traiul de zi cu zi. Băsescu subliniază trei idei centrale: Populația și sectorul privat nu sunt responsabili pentru deficit , deci nu ar fi trebuit penalizați; Creșterea cheltuielilor publice este cauza principală a dezechilibrului bugetar, în special prin salarii și sporuri; Tăierile bugetare punctuale ar fi fost mai echitabile decât o fiscalitate generalizată. Fostul șef al statului consideră că fondurile din rezerva bugetară au fost utilizate greșit pentru a susține sporuri și salarii în sectorul public, în scop electoral, și că ajustările necesare ar fi trebuit să fie aplicate exclusiv acolo. „De ce pui toată economia, tot sectorul privat, să fie părtaș la recuperarea unor bani care s-au dat nesăbuit?”, întreabă retoric Băsescu. El atrage atenția că măsurile ar fi putut fi implementate gradual, fără a împinge populația în dificultate, și reiterează că experiența sa din perioada de criză îi oferă o perspectivă validă asupra politicilor fiscale eficiente. [...]
Conform ObservatorNews , economia României a înregistrat o creștere de 1,5% în termeni reali în primele nouă luni ale anului 2025 , peste estimările anterioare ale Institutului Național de Statistică (INS). Deși trimestrul al III-lea a consemnat o contracție ușoară de 0,2% față de trimestrul precedent, datele revizuite indică o accelerare a activității în sectoare esențiale, care au compensat încetinirea generală. În perioada ianuarie-septembrie 2025, PIB-ul României a ajuns la 1.416 miliarde de lei (ajustat sezonier) , în creștere cu 1,5% față de aceeași perioadă din 2024. Față de estimarea provizorie anterioară, INS a revizuit în sus contribuțiile mai multor sectoare, semnalând o reziliență economică mai mare decât se anticipa . Ce sectoare au depășit așteptările: Agricultură , silvicultură și pescuit : contribuție revizuită de la +0,5% la +0,6%, cu o activitate constantă la 109,2% din nivelul anterior; Construcții : contribuție constantă (+0,8%), dar cu o ușoară creștere a volumului activității; Comerț, transport, hoteluri și restaurante : contribuția a crescut de la +0,1% la +0,2%, cu o creștere semnificativă a activității (+0,5 puncte procentuale); Industria : volum al activității în ușoară creștere (+0,1 pp), dar cu o contribuție constantă la PIB (+0,2%). Evoluția cererii interne: Pe partea de utilizare a PIB, cea mai semnificativă îmbunătățire a fost înregistrată de consumul final al populației , care a crescut cu 0,6 puncte procentuale față de estimarea anterioară, ducând contribuția sa de la +0,1% la +0,5%. De asemenea, cheltuielile individuale ale administrației publice au fost majorate, în timp ce formarea brută de capital fix , adică investițiile, a fost revizuită negativ, cu o contribuție redusă de la +2,7% la +1,6%. Un aspect notabil este scăderea abruptă a consumului colectiv al administrațiilor publice , a cărui contribuție la PIB a trecut în negativ (-0,4%), pe fondul reducerii volumului cu 7,1 puncte procentuale. Concluzii În ansamblu, deși economia a dat semne de stagnare în trimestrul al treilea, performanțele unor sectoare cheie și revizuirea în sus a consumului privat indică un grad crescut de adaptabilitate în fața provocărilor macroeconomice . Agricultura și construcțiile continuă să fie motoare importante, în timp ce revenirea consumului sugerează o încredere sporită a populației. Totuși, scăderea investițiilor rămâne un semnal de avertizare privind dinamica economică din 2026. [...]