Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
Spania își consolidează revenirea turistică, cu 26,5 milioane de vizitatori străini în ianuarie–aprilie , un ritm care susține direct veniturile din servicii și presiunea pe infrastructura din marile destinații, potrivit Antena 3 . În primele patru luni ale anului, Spania a înregistrat o creștere anuală de 3,4% a sosirilor internaționale, până la 26,5 milioane de turiști străini, în pofida „incertitudinilor globale generate de războiul din Orientul Mijlociu”, conform VnExpress, citat de Antena 3. Un punct de inflexiune a fost luna aprilie: datele Institutului Național de Statistică al Spaniei arată 9,1 milioane de turiști internaționali, cu 5,2% mai mulți față de aprilie anul trecut. Materialul notează că, după un început de an mai lent, sectorul și-a recăpătat ritmul odată cu sezonul de primăvară, iar aprilie a adus „cea mai puternică creștere anuală din ultimele 12 luni”. Ce explică accelerarea din aprilie Analiștii citați de Euronews pun evoluția pe seama unei combinații de factori: redresarea călătoriilor pe distanțe lungi, în special din continentul american; revenirea călătoriilor de afaceri; interes mai mare pentru destinații percepute drept sigure și stabile, pe fondul incertitudinilor geopolitice. Context: poziția Spaniei în clasamentul global Spania rămâne a doua cea mai vizitată țară din lume, după Franța. Anul trecut, Spania a primit 96,8 milioane de turiști străini, cu 3,2% mai mulți decât în 2024, în timp ce Franța a atras 105 milioane de vizitatori internaționali, potrivit datelor prezentate în articol. [...]
Scăderea consumului și a puterii de cumpărare împinge companiile să frâneze angajările , iar o parte dintre ele își ajustează atât volumele de recrutare, cât și bugetele de salarii, potrivit unui sondaj eJobs citat de Libertatea . 41,3% dintre angajatorii participanți spun că și-au păstrat planurile de recrutare stabilite la începutul anului, în timp ce 20,2% au înghețat complet angajările. Alți 18,3% au redus recrutarea cu 10%-25%, iar 7,7% au redus-o cu peste acest nivel. În același timp, 12,5% afirmă că schimbarea contextului a adus oportunități noi și că recrutează mai mult decât estimaseră. Ce a lovit cel mai mult strategiile de HR În rândul celor care declară un impact negativ asupra strategiei de resurse umane, principalele cauze invocate sunt: scăderea consumului și a puterii de cumpărare (50%); instabilitatea politică internă (45,8%); creșterea costurilor operaționale, inclusiv energie și logistică (43,8%); contextul geopolitic extern, inclusiv conflictul din Orientul Mijlociu și efectul asupra prețurilor (35,4%). CEO-ul eJobs, Bogdan Badea, leagă aceste presiuni de rezultate economice mai slabe și de nevoia companiilor de a-și regândi planurile de dezvoltare, inclusiv din perspectiva angajărilor. Cum se traduce scăderea consumului în decizii de personal Strict pe efectul scăderii consumului, respondenții indică mai ales măsuri de „îngheț” al extinderii, nu concedieri: 54,5% au oprit extinderea echipelor, fără reduceri de personal; 19,3% au redus personalul din departamentele de suport; 8% au redus personalul din departamentele de execuție/producție; 26,1% spun că nu au fost afectați, deoarece cererea pentru produsele sau serviciile lor a rămas stabilă. În privința tensiunilor politice interne, 55,7% spun că impactul a fost moderat (mai multă prudență la cheltuieli, fără blocarea planurilor), 25% afirmă că nu au fost afectați, iar 19,3% au pus pe pauză proiecte majore de expansiune. Recrutare mai mult „de înlocuire” și presiune pe bugetele salariale Aproape jumătate dintre respondenți spun că deschid poziții noi în principal pentru înlocuirea angajaților care pleacă voluntar. Un sfert recrutează pe toate nivelurile, 22,6% doar pentru roluri critice de management și specialiști, iar 19,4% au poziții noi în departamente care generează venituri directe, precum vânzările. Pe partea de compensații, sondajul indică ajustări ale bugetelor salariale, în general în sens pozitiv: 30,8% au acordat creșteri salariale pentru a compensa inflația; 39,6% au rămas la bugetul anual stabilit; 18,7% au tăiat sau plafonat bugetele de majorări; 6,6% au redus sau eliminat beneficii extrasalariale, fără să umble la salarii. Pentru 2026, principala prioritate declarată este retenția angajaților performanți (51,6%). Sondajul a fost realizat în aprilie–mai 2026, pe un eșantion de 150 de companii. [...]
Un angajator din cinci spune că a înghețat angajările , pe fondul deteriorării contextului economic și al creșterii incertitudinii, potrivit unui sondaj eJobs România citat de Economedia . Datele indică o piață a muncii mai prudentă, în care companiile își calibrează recrutarea și bugetele, cu accent tot mai mare pe retenție. Din totalul angajatorilor participanți, 41,3% spun că planurile de recrutare au rămas neschimbate față de începutul anului, în timp ce 20,2% au înghețat complet angajările. Alți 18,3% au redus volumul de recrutare cu 10%–25%, iar 7,7% au redus recrutarea cu peste acest nivel. În același timp, 12,5% afirmă că schimbarea contextului a adus oportunități noi și că recrutează mai mult decât estimaseră inițial. Ce împinge companiile spre prudență în recrutare În rândul celor care declară un impact negativ asupra strategiei de resurse umane, principalele cauze invocate sunt legate de cerere, costuri și incertitudine, conform sondajului: 50% indică scăderea consumului și a puterii de cumpărare; 45,8% menționează instabilitatea politică internă; 43,8% indică creșterea costurilor operaționale (energie, logistică); 35,4% menționează contextul geopolitic extern, inclusiv conflictul din Orientul Mijlociu și efectul asupra prețurilor. „Toate acestea și-au spus cuvântul asupra rezultatelor economice ale companiilor, care, mai departe, au fost nevoite să își regândească planurile de dezvoltare, inclusiv din perspectiva angajărilor”, spune Bogdan Badea , CEO eJobs. Recrutarea se mută spre „înlocuire” și roluri critice Pe fondul scăderii consumului, respondenții spun că, deși nu au făcut reduceri de personal, au oprit extinderea echipelor (54,5%). Totodată, 19,3% au redus personalul din departamentele de suport, iar 8% au redus personalul din departamentele de execuție/producție. Un procent de 26,1% declară că nu au fost afectați, deoarece cererea pentru produsele și serviciile lor a rămas stabilă. În ceea ce privește tensiunile politice interne, 55,7% spun că impactul a fost moderat (mai multă atenție la cheltuieli, fără blocarea planurilor), 25% afirmă că nu au fost afectați, iar 19,3% spun că au pus pe pauză proiecte majore de expansiune. În acest context, aproape jumătate dintre respondenți afirmă că deschid poziții noi în principal pentru înlocuirea plecărilor voluntare. Un sfert spun că recrutarea continuă pe toate nivelurile, 22,6% recrutează doar pentru poziții critice de management și specialiști, iar 19,4% au poziții noi în departamente care generează venituri directe, precum vânzările. Salarii și beneficii: ajustări mai ales pentru a compensa inflația Sondajul arată și revizuiri ale bugetelor salariale, „în cea mai mare parte” în sens pozitiv. 30,8% dintre angajatori spun că au operat creșteri salariale pentru a compensa inflația, 39,6% au rămas la nivelurile stabilite în bugetul anual, iar 18,7% au tăiat sau plafonat bugetele de majorări. Pentru a evita plafonarea creșterilor salariale, 6,6% au ales să ajusteze pachetele extrasalariale, prin eliminarea sau reducerea unor beneficii. Ce urmăresc angajatorii în 2026 Pentru 2026, prioritatea majorității angajatorilor este retenția angajaților performanți (51,6%). La capitolul competențe comportamentale (abilități non-tehnice), cele mai căutate sunt capacitatea de adaptare la schimbări bruște de strategie (44,3%), autonomia (43,2%) și reziliența/lucrul sub stres ridicat (30,7%). 23,9% caută abilități de utilizare a instrumentelor de inteligență artificială. Sondajul eJobs România a fost realizat în perioada aprilie–mai 2026, pe un eșantion de 150 de companii, reprezentate de specialiști în resurse umane, manageri de departament, directori executivi și antreprenori. [...]
Primul sondaj național de gospodării din Ucraina după 2012 indică o rată a fertilității de 1,1 copii/femeie , peste nivelul de 0,9 invocat anterior de oficiali, dar încă în zona celor mai scăzute valori la nivel global, potrivit Kyiv Post . Datele vin dintr-o cercetare derulată în plin război, iar relevanța economică este directă: o natalitate foarte redusă și o populație care îmbătrânește accelerează presiunea pe piața muncii, pe finanțele publice și pe sustenabilitatea sistemelor sociale. Sondajul – Multiple Indicator Cluster Survey (MICS) , lansat de Serviciul de Statistică al Ucrainei cu sprijinul UNICEF – a inclus 16.186 de gospodării din teritorii aflate sub control guvernamental. Comunitățile de pe linia frontului și cele de la graniță au fost excluse, cu excepția orașului Herson. Colectarea datelor a avut loc între octombrie 2025 și martie 2026, în lunile de iarnă, pe fondul loviturilor asupra infrastructurii energetice și al întreruperilor prelungite de curent; rata de răspuns a ajuns la 74%, nivel pe care șeful instituției îl compară favorabil cu standarde europene. Demografie: mai puțini copii, mai multe gospodării cu o singură persoană Rezultatele preliminare arată o schimbare puternică a „piramidei demografice” față de 2012, cu o subțiere pronunțată în grupa de vârstă 20–39 de ani, atribuită pierderilor de război și migrației forțate. În eșantionul sondajului: copiii reprezintă 16% din populația analizată; doar 22% dintre gospodării includ copii, față de 31% în 2012; gospodăriile cu o singură persoană ajung la 39% din total; dintre copii, 62% locuiesc cu ambii părinți, 30% doar cu mama, iar 3% cu niciun părinte biologic. Fertilitate: 1,1 copii/femeie, peste estimările vehiculate, dar departe de înlocuirea generațiilor În timp ce fosta adjunctă a ministrului politicilor sociale, Daria Marchak, declara în martie 2025 că rata fertilității a coborât la un minim istoric de 0,9 copii/femeie (mențiune atribuită în material, cu trimitere la Ukrinform), MICS 2025–2026 plasează indicatorul la 1,1. Oleksandr Hladun, de la Institutul Mykhaylo Ptoukha pentru Demografie și Cercetarea Calității Vieții, a spus că nivelul este „destul de pozitiv” în contextul așteptărilor mai pesimiste și l-a comparat cu valori istorice și internaționale. „Este destul de pozitiv să vedem rata totală a fertilității la 1,1. Mulți experți au prezis 0,8, iar eu însumi am spus 0,9.” Totuși, aceeași intervenție subliniază că Ucraina rămâne în grupul țărilor cu cele mai mici rate ale natalității, chiar dacă nu este „cea mai mică din lume”. Separat, natalitatea la adolescente (15–19 ani) este de 11 nașteri la 1.000, în scădere de la 34 la 1.000 în 2012, indicator prezentat ca un progres de un reprezentant UNICEF în cadrul prezentării. Șocul economic al războiului, reflectat în gospodării Sondajul arată că 59% dintre gospodării au fost afectate direct de invazia la scară largă: circa 12% au fost strămutate, iar 5% au pierdut cel puțin un membru din cauza războiului. Sudul și estul au cele mai ridicate rate de impact (74%, respectiv 70%), comparativ cu 41% în vest. Cea mai frecventă formă de impact raportată este șocul economic (38% dintre gospodării). Dintre acestea, 33% indică pierderea veniturilor; sunt menționate și distrugeri ale locuințelor sau pierderea/furtul de bunuri. Limitări și ce urmează Rezultatele sunt preliminare, iar raportul complet și seturile de date urmează să fie publicate în lunile următoare. În plus, acoperirea se limitează la teritoriile controlate de guvernul ucrainean, excluzând zonele de front, regiunile de la granița cu Rusia și teritoriile ocupate, ceea ce poate influența comparabilitatea cu ansamblul populației. [...]
Președintele a blocat temporar scutirea de accize pentru băuturi tradiționale , trimițând la reexaminare în Parlament legea de aprobare a OG 22/2025 de modificare a Codului fiscal, pe motiv că amendamentul introdus la Camera Deputaților ar încălca principiul bicameralismului și ar putea deschide un nou risc de infringement la nivel european, potrivit Știrile Pro TV . Cererea de reexaminare vizează diferențele majore dintre forma adoptată de Senat și cea votată ulterior de Camera Deputaților. Administrația Prezidențială susține că legea transmisă la promulgare „contravine” prevederilor constituționale privind bicameralismul, deoarece Camera decizională ar fi adăugat o reglementare fiscală nouă, fără legătură cu obiectul inițial al actului. Ce prevedea amendamentul contestat Senatul, ca primă Cameră sesizată, a adoptat legea fără modificări. În schimb, Camera Deputaților a introdus un amendament care stabilește scutirea de la plata accizelor pentru băuturile alcoolice tradiționale produse în gospodării, în limita a 200 de litri pe an , cu condiția ca acestea să nu fie vândute . În cererea de reexaminare se arată că această scutire nu decurge din directivele europene care au stat la baza ordonanței și nu are legătură cu închiderea dosarelor de infringement invocate în expunerea de motive. De ce contează: risc de incompatibilitate cu legislația UE Administrația Prezidențială avertizează că soluția legislativă adoptată de Camera Deputaților „ar putea crea” o problemă de compatibilitate cu Directiva 92/83/CEE , dacă scutirea nu se încadrează în excepțiile permise de actul european. În acest scenariu, România ar „risca un al treilea dosar” de infringement, pe lângă cele două menționate în expunerea de motive (2025/0097 și 2025/0098), deschise pentru netranspunerea la timp a unor reglementări europene. Context: OG 22/2025 și ce urmărea inițial legea Ordonanța aprobată prin lege vizează transpunerea unor acte europene legate de TVA și de regimul special pentru întreprinderile mici, precum și cooperarea administrativă și schimbul de informații pentru monitorizarea aplicării corecte a acestui regim. Președintele argumentează că Senatul a deliberat asupra unui regim special de TVA determinat de obligații europene, în timp ce Camera decizională a adăugat o măsură de politică fiscală internă „autonomă”, fără conexiune cu materia dezbătută în prima Cameră. Ce urmează Prin trimiterea la reexaminare, Parlamentul trebuie să reanalizeze legea. Sursa nu precizează un calendar sau dacă legislativul va păstra, modifica ori elimina scutirea de accize introdusă la Camera Deputaților. [...]
Deși IPC a rămas neschimbat în mai, inflația din Bulgaria continuă să redistribuie costurile între sectoare , cu scumpiri în servicii și utilități și ieftiniri la alimente, un mix care complică bugetarea pentru companii și gospodării, potrivit Mediafax . În mai 2026, indicele prețurilor de consum (IPC) a fost stabil față de aprilie, însă inflația anuală a ajuns la 6,9%, menținând un nivel ridicat, dar relativ stabilizat. Publicația notează că inflația cumulată de la începutul anului (mai 2026 raportat la decembrie 2025) s-a situat la 3,8%, iar inflația medie anuală pentru perioada iunie 2025 – mai 2026 a fost de 5%. Stabilitate „la total”, volatilitate în interiorul coșului Datele arată o temperare față de luna anterioară: în aprilie 2026 , inflația lunară a fost de 1,8%, iar cea anuală de 6,8%. Estimările preliminare indicau valori mai ridicate, însă datele finale au confirmat o ajustare în jos, conform materialului citat. În același timp, evoluția anuală din lunile precedente a fost volatilă, cu oscilații între 3,3% și 4,1% (după 3,5% în ianuarie), ceea ce sugerează o stabilizare graduală, dar cu mișcări încă ample de la o lună la alta. Cine împinge prețurile în sus și unde apar ieftiniri Pe componente, semnalele sunt mixte. În mai, au fost consemnate creșteri de prețuri în mai multe zone, inclusiv: restaurante și hoteluri; băuturi alcoolice și tutun; transporturi și comunicații; sănătate; utilități; bunuri de uz casnic și îmbrăcăminte. În sens opus, scăderi de prețuri au fost observate la: divertisment și activități culturale; produse alimentare și băuturi nealcoolice; produse de îngrijire personală. Prețurile din educație și servicii financiare au rămas stabile, potrivit aceleiași surse. La alimente, dinamica a fost împărțită: cartofii, citricele, cafeaua, zahărul și produsele din carne s-au scumpit, în timp ce legumele proaspete, ouăle, carnea de porc, orezul și unele lactate s-au ieftinit. Presiunea acumulată rămâne mare pe termen lung Chiar dacă luna mai a adus o pauză la nivelul indicelui general, presiunea acumulată rămâne semnificativă: inflația cumulată pe ultimii trei ani a ajuns la 13,4%, iar pe cinci ani la 44,3%, arată datele prezentate. Pentru mediul de afaceri, această „moștenire” a scumpirilor se vede în costuri mai greu de readus la nivelurile anterioare, chiar și atunci când inflația lunară încetinește. [...]
Creșterea costului orar al muncii în România a depășit zona euro și a ajuns ușor peste media UE în primul trimestru din 2026, un semnal de presiune pe costurile companiilor, mai ales în sectoarele cu dinamică ridicată precum construcțiile. Datele Eurostat , citate de Agerpres , sunt prezentate de Economedia . La nivelul Uniunii Europene, costul orar al forței de muncă a crescut cu 3,6% în perioada ianuarie–martie 2026 față de primul trimestru din 2025, iar în zona euro avansul a fost de 3,2%. România a raportat o creștere de 3,8%, peste media zonei euro și ușor peste media UE. România, în grupul țărilor cu creșteri peste medie În clasamentul creșterilor anuale, cele mai mari avansuri au fost în Ungaria (16,4%), Bulgaria (13,2%) și Croația (9,2%). România (3,8%) apare într-un grup de state cu creșteri moderate spre ridicate, alături de Luxemburg (3,9%) și peste țări precum Malta (1,3%) sau Danemarca și Letonia (2,5% fiecare), care au avut cele mai mici creșteri. Ce împinge costurile în sus: diferențe între business și non-business În România, avansul din primul trimestru din 2026 a fost generat de creșterea cu 5,8% a costului orar al forței de muncă în domeniul business, în timp ce în domeniul non-business s-a înregistrat un declin de 2,4%. Eurostat definește costul orar al muncii ca sumă a costurilor salariale și a costurilor non-salariale (de exemplu, contribuțiile sociale plătite de angajatori). La nivelul UE, costurile salariale au crescut cu 3,7%, iar cele non-salariale cu 3,2% în primul trimestru din 2026. Unde se vede cel mai puternic: construcții, industrie, servicii Pe sectoare, România a avut creșteri peste ritmul UE în toate cele trei mari ramuri raportate: Construcții: +7,4% în România, față de +4,2% în UE Servicii: +5,2% în România, față de +3,4% în UE Industrie: +6,2% în România, față de +3,6% în UE Pentru companii, aceste diferențe contează direct în bugete și în competitivitate, mai ales în activitățile unde costul cu personalul are pondere mare și unde ajustarea prețurilor sau a productivității este mai dificilă pe termen scurt. [...]
Ofertele de muncă din Olanda și Germania urcă la 3.100–3.200 euro pe lună (aprox. 15.500–16.000 lei), dar vin cu condiții de efort fizic sau permis auto , potrivit Newsweek . În contextul în care, conform articolului, între 50.000 și 100.000 de români pleacă anual la muncă în străinătate, diferența de venit rămâne principalul motor al migrației de muncă. Olanda: agricultură în seră, până la 3.100 euro Pentru cei fără o meserie, articolul indică joburi în agricultură, în Olanda, cu salarii „între 2.650 și 3.100 euro” (aprox. 13.250–15.500 lei). Munca este descrisă ca fiind în seră, cu activități precum recoltarea și procesarea legumelor (exemplele date: bok choy și salată), curățare și ambalare. Un element operațional important este cerința fizică: se menționează explicit că „lucrezi la genunchi”, deci e nevoie de o condiție fizică bună. Programul de lucru prezentat: 40 de ore pe săptămână, inclusiv sâmbăta dimineața; început devreme dimineața; zile lucrătoare de obicei de 7,5 ore/zi. Germania: livrator cu permis categoria B, până la 3.200 euro În Germania, oferta prezentată este pentru livrator (menționat ca livrator pentru Amazon ), cu salariu „între 2.800 și 3.200 euro” (aprox. 14.000–16.000 lei). Condiția-cheie este permisul de conducere categoria B, alături de cerințe precum flexibilitate, punctualitate, fiabilitate, orientare către clienți, spirit de echipă și rezistență fizică. Și aici programul este similar: 40 de ore pe săptămână, inclusiv sâmbăta dimineața; început devreme dimineața; zile de lucru de regulă de 7,5 ore. Articolul mai notează două elemente cu impact direct în venitul net și costuri: compania ar preciza că bacșișul rămâne la angajat; există opțiunea de cazare pentru 500 euro (aprox. 2.500 lei). Mențiune: Elveția, 3.600 euro, dar cu cerințe de experiență Newsweek mai indică faptul că, pentru un job similar de livrator în Elveția, salariul ar fi de 3.600 euro (aprox. 18.000 lei), pe fondul costurilor mai ridicate din această țară, cu condiția să existe seriozitate și experiență la volan; permisul categoria B ar fi suficient, conform articolului. Pentru context suplimentar, publicația trimite și la materiale despre munca sezonieră în Olanda, inclusiv la cules de lalele și la oferte cu plată săptămânală: Newsweek și Newsweek . [...]
Banca Japoniei a urcat dobânda-cheie la 1% , cel mai ridicat nivel din 1995, într-o mișcare care riscă să se traducă în costuri mai mari de finanțare pentru economie, pe fondul presiunilor inflaționiste alimentate de scumpirea energiei, potrivit Al Jazeera . Banca Japoniei (BOJ) a votat marți, cu 7 la 1, majorarea dobânzii de politică monetară cu un sfert de punct procentual, până la 1%. Decizia era „larg așteptată” și continuă ieșirea treptată din politica monetară ultra-relaxată, menținută timp de decenii pentru a combate stagnarea economică. De ce a crescut BOJ dobânzile: riscul ca inflația să depășească ținta În comunicatul citat de publicație, banca centrală arată că, deși inflația a fost „pe țintă”, scumpirea petrolului a început să se transmită în tranzacțiile dintre companii, ceea ce ar putea împinge în sus prețurile „pe o gamă largă de produse”. BOJ avertizează că, pe fondul creșterii așteptărilor inflaționiste pe termen mediu și lung, există riscul ca inflația de bază măsurată prin indicele prețurilor de consum (CPI) să se abată în sus peste ținta de stabilitate a prețurilor de 2%. Expunerea la șocul petrolului și rolul măsurilor guvernamentale Japonia importa aproximativ 95% din țițeiul său din Orientul Mijlociu înainte de izbucnirea războiului, ceea ce face a patra economie a lumii vulnerabilă la scumpiri bruște ale combustibililor. Guvernul condus de premierul Sanae Takaichi a introdus măsuri pentru a limita creșterea prețurilor la energie, inclusiv utilizarea rezervelor strategice de petrol și subvenții pentru facturile gospodăriilor la gaze și electricitate. În acest context, inflația „core” (fără alimente proaspete) a urcat cu 1,4% în aprilie, anual, nivel pe care BOJ îl pune pe seama măsurilor care au „redus povara” scumpirilor la energie. Context: normalizarea politicii monetare după „deceniile pierdute” Potrivit Al Jazeera, BOJ a început să se îndepărteze de dobânzile ultra-scăzute și negative în 2024, când a renunțat la rata de -0,1% și a operat prima majorare în 17 ani, în martie. Japonia a traversat o perioadă îndelungată de creștere slabă și deflație după spargerea bulei activelor de la începutul anilor 1990, cunoscută drept „deceniile pierdute”. Economia a arătat însă semne de revenire: PIB-ul a crescut cu 2,1% în ritm anualizat în primul trimestru al acestui an, cea mai rapidă expansiune din ultimele șase trimestre. Min Joo Kang, economist-șef pentru Coreea de Sud și Japonia la ING, a declarat pentru Al Jazeera că majorarea dobânzii semnalează „o schimbare pozitivă” și sugerează progrese către creștere susținută și stabilitate a prețurilor, în condițiile în care banca centrală vede ținta de 2% ca fiind „la îndemână”, ceea ce îi susține încrederea într-o normalizare graduală. [...]
Economia Chinei intră într-o fază de creștere „cu două viteze”, cu exporturile și industria în urcare, dar cu cererea internă în scădere , ceea ce crește presiunea pentru noi intervenții ale autorităților în trimestrul al doilea, potrivit unei analize publicate de Economica . Datele oficiale arată că, în mai, consumul a slăbit: vânzările cu amănuntul au scăzut cu 0,6%, după un avans de 0,2% în aprilie, conform Biroului Național de Statistică (NBS). Este primul declin lunar din decembrie 2022, în condițiile în care analiștii intervievați de Reuters se așteptau la stagnare. Cererea internă cedează, iar imobiliarele rămân o frână Fragilitatea este vizibilă și în sectorul auto: vânzările din China au continuat să scadă în mai pentru a opta lună consecutiv, semnalând o cerere mai slabă, iar analiștii estimează că presiunile vor continua în acest an. Pe partea investițiilor, în primele cinci luni ale anului, investițiile în active fixe au scăzut cu 4,1%, după un declin de 1,6% în perioada ianuarie–aprilie, peste așteptările economiștilor (recul de 2%). Investițiile imobiliare și-au adâncit scăderea la 16,2% în ianuarie–mai, de la 13,7% în ianuarie–aprilie, pe fondul problemelor prelungite din sectorul imobiliar. Industria și tehnologia trag în sus, pe fondul cererii externe În contrast, producția industrială a crescut cu 4,5% în ritm anual în mai, după 4,1% în aprilie, peste estimarea analiștilor (4,3%). Un sprijin important vine din tehnologie: producția de înaltă tehnologie a urcat cu 15,1% luna trecută, pe fondul investițiilor globale în inteligență artificială și al cererii pentru tehnologie, potrivit analiștilor citați. Economistul Xu Tianchen (Economist Intelligence Unit) descrie aceste rupturi ca fiind între cererea internă și cea externă, între inteligența artificială și industriile tradiționale, precum și între vânzările cu amănuntul și servicii. Ce urmează: risc de încetinire și posibile măsuri de sprijin Xu Tianchen anticipează o încetinire a creșterii economice în trimestrul al doilea la 4,5%, de la 5% în primele trei luni ale anului. În același timp, el consideră că atingerea țintei anuale de creștere de 4,5%–5% „nu va fi dificilă”, însă slăbirea cererii interne ar putea determina intervenții ale autorităților în trimestrul al doilea. Pe piața muncii, presiunea rămâne ridicată, inclusiv pe fondul numărului mare de absolvenți care intră pe piață în această vară și al temerilor legate de inteligența artificială, deși un studiu la nivel național indică o scădere a ratei șomajului la 5,1% în mai, de la 5,2% în aprilie. Economiștii citați mai arată că exporturile solide ar putea continua să sprijine economia Chinei în acest an. [...]
Avertismentul lui Eugen Rădulescu pune presiune pe dezbaterea fiscală : potrivit Economedia , consilierul guvernatorului BNR susține că introducerea impozitării progresive a salariilor (cu taxe mai mari pentru veniturile de peste 2.000–4.000 de euro) ar „bloca economia”, pe fondul unor dezechilibre bugetare care, în opinia sa, cresc riscul unui scenariu de tip Grecia. Rădulescu a făcut declarațiile într-un interviu acordat Ziarul de Iași , în care argumentează că suprataxarea veniturilor mai mari ar descuraja munca și ar reduce motivația de a câștiga mai mult. De ce contează: impozitarea progresivă, legată de riscul macro și costul finanțării Unghiul principal al intervenției sale este unul de impact economic: schimbarea regimului de impozitare a salariilor ar veni într-un moment în care România are deja o datorie publică „de aproape 60% din PIB”, după ani de cheltuieli publice ridicate, iar efectele dezechilibrelor bugetare se văd, spune el, în inflație, dobânzi mai mari și costuri crescute ale creditelor. În acest context, Rădulescu afirmă că o continuare a politicilor de creștere a cheltuielilor „fără acoperire” ar putea agrava problemele economice. Datoria publică, în creștere rapidă: comparația 2006–2025 Economistul indică o deteriorare accelerată a poziției fiscale în ultimele două decenii: de la „11–12% din PIB” datorie publică în 2006, la „aproape 60% din PIB” în 2025. În interviu, el susține că banii s-ar fi dus preponderent către cheltuieli pe care le consideră ineficiente (exemplele menționate includ proiecte locale și majorări de salarii și pensii în sectorul public). „Scenariul Grecia”: avertisment despre o ajustare forțată Întrebat dacă România riscă un scenariu similar Greciei, Rădulescu spune că riscul este „din ce în ce mai pronunțat” și avertizează că, pe măsură ce politicienii ar subestima gravitatea situației, „ruptura s-ar putea să fie mai brutală”. Ca explicație, el invocă evoluția Greciei: acumularea de dezechilibre pe termen lung, urmată de momentul în care finanțarea nu a mai fost disponibilă și ajustarea s-a făcut prin măsuri dure, inclusiv tăieri nominale de salarii și pensii. „Și cu cât politicienii înțeleg mai puțin cât de grav este riscul în care suntem, cu atât ruptura s-ar putea să fie mai brutală.” Ce urmează Declarațiile vin într-o perioadă în care discuțiile despre impozitarea progresivă reapar periodic în spațiul public. În lectura lui Rădulescu, o astfel de schimbare ar amplifica riscurile economice într-un moment în care datoria și costurile de finanțare sunt deja ridicate, iar ajustările ar putea deveni mai abrupte dacă dezechilibrele persistă. [...]
Venitul median net al românilor a urcat puternic, dar rămâne la 2,8 ori sub media UE , iar această diferență continuă să limiteze convergența reală a nivelului de trai, în pofida celei mai rapide creșteri din Uniune în ultimii 15 ani, potrivit Stirile Pro TV . Datele Eurostat , prelucrate de Monitorul Social (proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România ), arată că în perioada 2010–2025 veniturile reale din România au avansat cu 160%, în timp ce la nivelul Uniunii Europene creșterea mediană a fost, în medie, de 25%. Ce măsoară „venitul median” și de ce contează Indicatorul folosit în analiză este venitul median, nu salariul median. El include mai multe surse de venit, precum salarii, pensii, alocații și alte transferuri sociale, ceea ce îl face relevant pentru o imagine mai completă asupra resurselor unei gospodării. România: recuperare rapidă, dar decalaj încă mare În România, venitul median net anual a crescut de la 2.448 euro în 2016 (de 6,5 ori sub media UE) la 8.187 euro în 2025, echivalentul a aproximativ 3.500 de lei pe lună, conform analizei citate. Deși diferența față de media europeană s-a redus, veniturile românilor rămân de 2,8 ori mai mici decât media UE. În același interval, inflația cumulată din România a fost de 65%, un element care influențează cât din creșterea nominală se vede efectiv în puterea de cumpărare. Inegalități: scădere ușoară, dar peste media UE Analiza indică o reducere modestă a diferențelor dintre veniturile mici și cele mari: pragul maxim al celor mai mici 20% dintre venituri (prima cvintilă) a ajuns în 2025 la 5.046 euro/an (circa 2.100 lei/lună), de patru ori peste nivelul din 2016; pragul minim al celor mai mari 20% dintre venituri (a cincea cvintilă) a urcat la 11.894 euro/an (aprox. 5.000 lei/lună), de aproape trei ori față de 2016. Raportul dintre veniturile mari și cele mici s-a redus de la 3,2 la 1 în 2016 la 2,4 la 1 în 2025, însă rămâne peste media UE (2,2 la 1). Orașe mari vs. rural: decalaj în scădere din 2022 Diferența dintre veniturile din marile orașe și cele din mediul rural a început să se reducă începând din 2022, potrivit datelor prezentate. În 2025, venitul median anual a fost de 10.032 euro în orașele mari (aprox. 4.200 lei/lună) și de 6.543 euro în rural (circa 2.750 lei/lună), ceea ce înseamnă un raport de 1,5 la 1, față de 2 la 1 în 2021. În ansamblu, datele sugerează că România recuperează rapid la nivel de ritm, dar rămâne într-o zonă în care decalajul față de media UE și nivelul inegalităților continuă să fie o constrângere economică majoră. [...]