Știri
Știri din categoria Statistici
FMI a tăiat la 0,7% prognoza de creștere a României în 2026, semnalând un an cu avans economic mult mai slab decât se anticipa în toamnă, potrivit Agerpres, care citează cel mai recent raport „World Economic Outlook” (WEO) publicat marți de Fondul Monetar Internațional.
Revizuirea este semnificativă: estimarea pentru 2026 coboară la 0,7%, de la 1,4% cât prognoza FMI în octombrie. Pentru 2027, instituția se așteaptă la o creștere a PIB de 2,5%.
Pe lângă încetinirea creșterii, FMI vede și o inflație mai ridicată în 2026. După o rată a inflației de 7,3% anul trecut, FMI estimează pentru acest an 7,8%, față de 6,7% în prognoza din octombrie. Pentru 2027, inflația ar urma să se reducă la 3,9%.
În privința dezechilibrului extern, FMI estimează că deficitul de cont curent (diferența dintre intrările și ieșirile de valută din economie) se va reduce, dar va rămâne la un nivel înalt:
FMI indică o scădere graduală a ratei șomajului, de la 6,1% în 2025 la 6% în 2026 și 5,9% în 2027. În octombrie, instituția prognoza pentru 2026 un șomaj de 5,8%, ceea ce înseamnă că noua estimare este ușor mai pesimistă.
Previziunile au fost publicate în contextul reuniunilor de primăvară ale FMI și Băncii Mondiale, care au loc săptămâna aceasta la Washington.
Recomandate
BNR pornește în aprilie o anchetă pe circa 12.300 de gospodării pentru a calibra mai bine politica monetară și evaluarea riscurilor la stabilitatea financiară , prin colectarea de date despre averi, venituri, consum, economisire și îndatorare, potrivit Economedia . Cercetarea statistică se numește „Finanțarea și consumul gospodăriilor populației” și va fi realizată de Banca Națională a României în colaborare cu Institutul Național de Statistică (INS). Demersul se desfășoară din 2010, o dată la trei ani, sub coordonarea Băncii Centrale Europene. Miza, potrivit BNR, este ca banca centrală să înțeleagă „cât mai bine” comportamentul financiar al populației – de la consum și venituri până la economisire și nivelul de îndatorare – pentru a fundamenta deciziile de politică monetară și pentru a identifica riscuri la adresa stabilității financiare. Cum se face colectarea și cine intră în eșantion Colectarea datelor de la gospodării ar urma să înceapă în cursul lunii aprilie 2026. Eșantionul pus la dispoziție de INS include aproximativ 12.300 de gospodării, selectate din 1.309 localități, din toate județele. Implementarea în teren va fi făcută cu sprijinul reprezentanților Institutului Român pentru Evaluare și Strategie (IRES). Operatorii de interviu vor merge la gospodăriile din eșantion și vor ajuta respondenții să înțeleagă întrebările și să completeze chestionarul elaborat de BNR. Ce date suplimentare se notează în teren și cât durează interviul Pe lângă informațiile financiare, operatorii vor nota și elemente de context despre locuință și zonă, inclusiv: amplasarea locuinței (de la centru până la rural sau zonă izolată); un „rating” al gospodăriei, după aprecierea operatorului, în funcție de finisaje, suprafață, teren, acces și racordare la utilități; încadrarea ratingului: „lux”, „de mijloc”, „modest”, „venituri foarte scăzute”. Durata medie a interviului este de 45 de minute, iar pentru gospodăriile încadrate la clasa de mijloc sau „lux” poate ajunge la 90 de minute. Confidențialitate și protecția datelor BNR precizează că datele colectate vor fi folosite exclusiv în scopuri statistice și tratate confidențial, în conformitate cu legislația în vigoare. Prelucrarea datelor cu caracter personal se face cu respectarea Regulamentului (UE) 2016/679 (GDPR) . [...]
România rămâne sub media UE la puterea de cumpărare, dar depășește Ungaria și alte patru state , potrivit datelor Eurostat prezentate de economedia.ro . În 2025, PIB-ul pe cap de locuitor exprimat în standarde de putere de cumpărare (PPS – un indicator care ajustează veniturile la diferențele de preț dintre țări) plasează România la un scor de 78 din 100, unde 100 este media Uniunii Europene. Indicatorul arată cât poate cumpăra, în termeni comparabili, un locuitor dintr-o țară față de media UE. La nivel european, diferențele sunt mari: de la 68 în Bulgaria și Grecia până la 239 în Luxemburg, ceea ce înseamnă că Luxemburgul este la circa 3,5 ori peste cele mai jos clasate state, conform datelor Eurostat citate în material. Unde se poziționează România și pe cine depășește Cu scorul 78 (România apare și cu 79 într-un alt pasaj al textului), România este în aceeași zonă cu Croația și peste mai multe economii din regiune. În lista menționată în articol, România depășește: Ungaria (76) Slovacia Letonia Grecia Bulgaria Pentru mediul de afaceri, această poziționare contează deoarece PPS este folosit frecvent în comparații de convergență economică și în evaluări privind piața internă (cerere, consum, costuri relative), fără a fi un indicator direct al salariilor sau al productivității. Extremele din clasament și de ce pot distorsiona comparațiile În vârful clasamentului, Luxemburg și Irlanda se detașează net: 239, respectiv 237 (raportat la media UE = 100). Materialul notează însă că aceste valori sunt influențate de factori specifici: în Luxemburg, un număr mare de lucrători străini contribuie la PIB, dar nu sunt incluși în populația rezidentă; în Irlanda, PIB-ul ridicat este legat parțial de prezența multinaționalelor și de modul în care este contabilizată proprietatea intelectuală, o parte din venituri fiind repatriate către proprietarii din afara țării. Context: media UE în euro, ajustată la PPS În termeni monetari, PIB-ul mediu pe cap de locuitor al UE a fost de aproximativ 41.600 euro în PPS în 2025 (date preliminare), cu un interval în interiorul UE de la 28.300 euro în Bulgaria la 99.300 euro în Luxemburg. În ansamblu, articolul indică o separare persistentă între Est și Vest/Nord: țările din Europa de Est au, în general, cele mai mici niveluri ale PIB-ului pe cap de locuitor în PPS, iar diferențele sunt asociate cu productivitatea muncii și intensitatea ocupării forței de muncă, potrivit explicațiilor Eurostat preluate în analiză. [...]
Rezervele valutare ale României au crescut la peste 67 miliarde euro în martie 2026 , potrivit Băncii Naționale a României , evoluție susținută în principal de intrări consistente de capital, inclusiv din emisiuni de obligațiuni externe ale Ministerului Finanțelor. Creșterea vine după ce, la finalul lunii februarie, nivelul rezervelor era de 65,023 miliarde euro. Datele publicate de BNR arată că, în cursul lunii martie, au fost înregistrate: Intrări totale: 9,424 miliarde euro Ieșiri totale: 7,415 miliarde euro Printre principalele surse ale intrărilor se numără: emisiuni de euroobligațiuni în valoare de 3 miliarde euro obligațiuni în dolari de aproximativ 1,731 miliarde euro modificări ale rezervelor minime obligatorii ale băncilor Pe partea de ieșiri, cele mai importante au fost: plata datoriei publice externe (aproximativ 638 milioane euro ) operațiuni legate de conturile Comisiei Europene și ale sistemului bancar Evoluția rezervelor totale Rezervele internaționale ale României (valute + aur) au ajuns la: 80,278 miliarde euro la 31 martie 2026 față de 79,639 miliarde euro la 28 februarie 2026 Rezerva de aur a rămas constantă la 103,6 tone , însă valoarea acesteia a crescut la 13,246 miliarde euro , pe fondul evoluției prețului aurului pe piețele internaționale. Ce urmează Pentru luna aprilie 2026, statul român are de achitat datorii externe în valoare de aproximativ 365 milioane euro , sumă considerabil mai mică decât intrările recente, ceea ce indică o presiune moderată pe rezerve pe termen scurt. În ansamblu, datele indică o consolidare a poziției externe a României, susținută de finanțarea prin piețele internaționale și de gestionarea fluxurilor valutare de către banca centrală. [...]
Rezervele valutare ale României au crescut la peste 67 miliarde euro în martie 2026 , potrivit Băncii Naționale a României , evoluție susținută în principal de intrări consistente de capital, inclusiv din emisiuni de obligațiuni externe ale Ministerului Finanțelor. Creșterea vine după ce, la finalul lunii februarie, nivelul rezervelor era de 65,023 miliarde euro. Datele publicate de BNR arată că, în cursul lunii martie, au fost înregistrate: Intrări totale: 9,424 miliarde euro Ieșiri totale: 7,415 miliarde euro Printre principalele surse ale intrărilor se numără: emisiuni de euroobligațiuni în valoare de 3 miliarde euro obligațiuni în dolari de aproximativ 1,731 miliarde euro modificări ale rezervelor minime obligatorii ale băncilor Pe partea de ieșiri, cele mai importante au fost: plata datoriei publice externe (aproximativ 638 milioane euro ) operațiuni legate de conturile Comisiei Europene și ale sistemului bancar Evoluția rezervelor totale Rezervele internaționale ale României (valute + aur) au ajuns la: 80,278 miliarde euro la 31 martie 2026 față de 79,639 miliarde euro la 28 februarie 2026 Rezerva de aur a rămas constantă la 103,6 tone , însă valoarea acesteia a crescut la 13,246 miliarde euro , pe fondul evoluției prețului aurului pe piețele internaționale. Ce urmează Pentru luna aprilie 2026, statul român are de achitat datorii externe în valoare de aproximativ 365 milioane euro , sumă considerabil mai mică decât intrările recente, ceea ce indică o presiune moderată pe rezerve pe termen scurt. În ansamblu, datele indică o consolidare a poziției externe a României, susținută de finanțarea prin piețele internaționale și de gestionarea fluxurilor valutare de către banca centrală. [...]
România este pe locul 10 în UE la prețul motorinei , care citează cele mai recente date din Oil Bulletin (serviciul Comisiei Europene de monitorizare a prețurilor la carburanți), valabile pentru 16 martie și publicate pe 19 martie. Pentru motorină, prețul mediu în România, cu taxe incluse, era echivalentul a 1,76 euro/litru. Această poziție plasează România în jumătatea inferioară a clasamentului european al prețurilor și sub media UE, de 1,94 euro/litru. La nivelul Uniunii, cel mai mare preț mediu era în Olanda (2,26 euro/litru), iar cel mai mic în Malta (1,21 euro/litru). În același timp, articolul notează că motorina din România este mai scumpă decât în majoritatea țărilor din regiune. Diferența medie față de Bulgaria este de 33 de eurocenți/litru, echivalentul a aproximativ 1,6 lei/litru, în favoarea Bulgariei. Contextul de consum rămâne relevant: motorina este cel mai utilizat carburant în România, cu 6 din cele 8 milioane de tone de carburanți consumate, iar circa o treime din consum provine din import. La benzină, România se află pe locul 15 în clasamentul european al prețurilor medii, adică în jumătatea mai scumpă a statelor UE, deși nivelul rămâne sub media ponderată a Uniunii. Prețul mediu era de 1,67 euro/litru, față de media UE de 1,837 euro/litru. Cel mai mic preț din UE era în Bulgaria (1,33 euro/litru), iar cel mai mare în Olanda (2,26 euro/litru); potrivit datelor Oil Bulletin, toate țările din zona României aveau prețuri mai mici decât cele din România. Indicator (date Oil Bulletin, 16 martie) România Media UE Minim UE Maxim UE Poziția României în UE Motorină (euro/litru, cu taxe) 1,76 1,94 Malta: 1,21 Olanda: 2,26 10 Benzină (euro/litru, cu taxe) 1,67 1,837 Bulgaria: 1,33 Olanda: 2,26 15 [...]
Deficitul comercial al României a coborât la 2,3 miliarde de euro în ianuarie 2026 , cu aproximativ 425 de milioane de euro mai mic decât în aceeași lună a anului trecut, pe fondul scăderii atât a exporturilor, cât și a importurilor, potrivit datelor prezentate de Biziday . Datele arată că economia României a început anul cu un volum mai redus al schimburilor comerciale. În ianuarie 2026, exporturile au totalizat 6,9 miliarde de euro , în scădere cu 4,7% față de ianuarie 2025, în timp ce importurile au ajuns la 9,2 miliarde de euro , cu 7,7% mai mici comparativ cu perioada similară a anului trecut. Reducerea mai accentuată a importurilor a dus la diminuarea deficitului comercial. Deficitul comercial reprezintă diferența dintre valoarea bunurilor importate și cea a bunurilor exportate. Chiar dacă soldul negativ s-a redus, România continuă să importe mai mult decât exportă. Structura principalelor exporturi ale României Cele mai importante categorii de produse exportate rămân bunurile industriale, în special: mașini și echipamente de transport – peste 45% din totalul exporturilor; produse manufacturate (fier, oțel, metale, cauciuc) – aproximativ 28%; produse textile și alte bunuri industriale . Aceste sectoare reflectă profilul industrial al economiei românești, puternic integrată în lanțurile de producție europene. Ce importă cel mai mult România Structura importurilor este relativ similară cu cea a exporturilor, indicând dependența de componente industriale și produse fabricate în alte state. Principalele categorii sunt: mașini și echipamente de transport – 35,5% din importuri; produse manufacturate – 27,9%; alte bunuri industriale și materii prime. Economiștii urmăresc evoluția deficitului comercial deoarece acesta influențează echilibrul extern al economiei și cursul valutar. O reducere a deficitului poate indica o temperare a consumului sau a activității economice, mai ales atunci când este determinată de scăderea importurilor. [...]
