Știri
Știri din categoria Analize financiare
FMI avertizează că șocul petrolului riscă să împingă economia globală spre recesiune dacă războiul din Iran se prelungește, iar într-un scenariu sever inflația ar redeveni greu de controlat și ar forța băncile centrale să înăsprească politica monetară. Evaluarea apare în cel mai recent World Economic Outlook, citat de Reuters, pe fondul perturbărilor de transport din Strâmtoarea Hormuz și al scumpirii energiei.
FMI a redus prognoza „de referință” pentru creșterea PIB-ului global în 2026 la 3,1%, presupunând un conflict de scurtă durată și o normalizare a prețurilor petrolului în a doua jumătate a lui 2026. Totuși, economistul-șef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas, a spus că această prognoză ar putea fi deja depășită, întrucât „scenariul advers” devine tot mai probabil pe măsură ce perturbările energetice continuă și nu există o cale clară de încheiere a conflictului.
Instituția a prezentat trei traiectorii posibile pentru economie, în funcție de evoluția războiului, de la o deteriorare moderată până la un scenariu sever. În varianta cea mai benignă („scenariul de referință”), FMI pornește de la un preț mediu al petrolului de 82 de dolari/baril (aprox. 377 lei) în 2026, sub nivelul de circa 96 de dolari/baril (aprox. 442 lei) al cotației Brent menționat în material.
În „scenariul advers”, un conflict mai lung ar menține petrolul în jur de 100 de dolari/baril (aprox. 460 lei) în acest an și 75 de dolari/baril (aprox. 345 lei) în 2027, iar creșterea globală ar coborî la 2,5% în 2026, de la 3,4% în 2025.
„Scenariul sever” presupune un conflict extins și în adâncime, cu dislocări pe piețele financiare și condiții de finanțare mai restrictive, ceea ce ar reduce creșterea globală la 2,0% — nivel pe care FMI îl descrie drept „la limită” pentru o recesiune globală, amintind că o creștere sub acest prag a fost înregistrată doar de patru ori din 1980, inclusiv în 2009 și 2020.
În scenariul sever, FMI vede petrolul la o medie de 110 dolari/baril (aprox. 506 lei) în 2026 și 125 dolari/baril (aprox. 575 lei) în 2027. Gourinchas a avertizat că un astfel de nivel, menținut o perioadă îndelungată, ar putea schimba așteptările privind inflația și ar alimenta creșteri mai largi de prețuri și cereri de majorări salariale.
„Această schimbare a așteptărilor privind inflația va cere băncilor centrale să apese frâna și să încerce să aducă inflația înapoi în jos”, a spus Gourinchas, adăugând că ar putea fi nevoie de „mai multă durere” decât în 2022.
FMI notează, totuși, că băncile centrale ar putea „trece cu vederea” un puseu de prețuri la energie dacă este de scurtă durată și dacă așteptările inflaționiste rămân ancorate, menținând dobânzile neschimbate într-un context de activitate economică mai slabă — ceea ce ar echivala, de facto, cu o relaxare monetară.
În scenariul de referință, FMI a ajustat ușor în jos creșterea SUA la 2,3% pentru acest an (cu 0,1 punct procentual sub estimarea din ianuarie), în timp ce zona euro ar resimți un impact mai mare: prognoza scade cu 0,2 puncte procentuale în ambii ani, la 1,1% în 2026 și 1,2% în 2027, pe fondul sensibilității mai ridicate la energie.
Economiile emergente și în curs de dezvoltare, mai dependente de inputuri petroliere, ar fi lovite mai puternic decât economiile avansate: creșterea pentru 2026 este văzută la 3,9%, cu 0,3 puncte procentuale mai jos. În regiunea Orientului Mijlociu și Asia Centrală, FMI anticipează o scădere a creșterii PIB în 2026 cu două puncte procentuale, până la 1,9%, pe fondul pagubelor de infrastructură și al reducerii exporturilor de energie și materii prime.
Pentru 2026, FMI indică scăderi ale PIB-ului de 6,1% pentru Iran, 8,6% pentru Qatar, 6,8% pentru Irak, 0,6% pentru Kuweit și 0,5% pentru Bahrain. Sub ipoteza unui conflict scurt, regiunea ar reveni rapid, cu o creștere de 4,6% în 2027.
FMI avertizează că guvernele vor fi tentate să atenueze scumpirea energiei prin plafonări de preț, subvenții la combustibili sau reduceri de taxe, însă recomandă prudență în contextul deficitelor bugetare încă ridicate și al datoriei publice în creștere. Gourinchas a spus că protejarea celor vulnerabili este legitimă, dar subvențiile într-o țară pot duce la penurii în altele care nu și le permit.
În esență, mesajul FMI este că riscul macro major nu mai este doar încetinirea creșterii, ci combinația dintre energie scumpă, inflație persistentă și reacția de politică monetară care ar putea urma dacă așteptările inflaționiste se deteriorează.
Recomandate
Plecarea lui Tobias Adrian din conducerea FMI deschide o tranziție într-o zonă-cheie pentru evaluarea riscurilor financiare globale , într-un moment în care instituția își bazează o parte importantă din mesajele către guverne și piețe pe rapoartele de stabilitate financiară . Informația este relatată de Economica , care notează că Adrian va părăsi funcția pe 31 august. Tobias Adrian conduce Departamentul Piețe Monetare al FMI și a coordonat elaborarea rapoartelor de stabilitate financiară ale instituției, axate pe evaluarea riscurilor macrofinanciare (adică riscuri care pot afecta simultan economia reală și sistemul financiar). Potrivit aceleiași surse, el are dublă cetățenie (Germania–SUA) și a ocupat anterior mai multe poziții în cadrul Rezervei Federale din New York. De ce contează pentru piețe și decidenți Rolul departamentului condus de Adrian este relevant deoarece rapoartele și analizele FMI sunt folosite ca reper de guverne, bănci centrale și investitori pentru a înțelege vulnerabilități sistemice și pentru a calibra politici economice. Plecarea sa implică, cel puțin pe termen scurt, o schimbare de leadership într-o zonă care produce analize cu impact asupra percepției de risc. Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a evidențiat contribuția lui Adrian la activitatea instituției: „Comunitatea FMI a beneficiat semnificativ de pe urma poziţiei de conducere a lui Tobias şi a capacităţii sale de a explica clar analize complexe, de a da sfaturi politice aplicabile”. Ce se știe și ce rămâne neclar Din informațiile disponibile în material nu reiese cine îl va înlocui pe Tobias Adrian și nici motivul plecării. Data menționată pentru încetarea mandatului este 31 august. Sursa foto indicată în articol este Flickr . [...]
FMI avertizează că prelungirea războiului din Orientul Mijlociu până în 2027 ar putea împinge economia globală într-un scenariu de inflație mai ridicată și creștere mai slabă , pe fondul unui șoc petrolier care ar duce cotațiile spre 125 de dolari/baril (aprox. 575 lei), potrivit The Jerusalem Post , care citează declarațiile șefei FMI, Kristalina Georgieva , la o conferință a Milken Institute. Georgieva a spus că scenariul de bază al FMI („reference scenario”), construit pe ipoteza unui conflict de scurtă durată, nu mai este realist „cu fiecare zi care trece”. În acest scenariu, FMI estima o încetinire minoră a creșterii globale la 3,1% și o creștere modestă a inflației la 4,4%. În schimb, șefa FMI a indicat că economia globală se află deja în scenariul „advers”, pe fondul continuării războiului, al unui petrol la 100 de dolari/baril sau peste (aprox. 460 lei) și al intensificării presiunilor inflaționiste. Deși a arătat că așteptările inflaționiste pe termen lung rămân „ancorate” (adică nu s-au decuplat de la țintele băncilor centrale), ea a avertizat că situația se poate schimba dacă războiul persistă. Trei scenarii FMI: de la încetinire moderată la „sever” FMI a publicat luna trecută trei traiectorii posibile pentru PIB-ul global în 2026–2027, în condițiile „incertitudinii masive” legate de războiul din Orientul Mijlociu: Scenariul de referință : creștere globală de 3,1% și inflație de 4,4% (menționat de Georgieva ca fiind tot mai puțin plauzibil). Scenariul advers : creștere globală încetinind la 2,5% în 2026 și inflație „headline” (inflația totală) de 5,4% . Scenariul sever : creștere de 2% și inflație „headline” de 5,8% . Georgieva a legat explicit „deznodământul mult mai rău” de ipoteza ca războiul să continue până în 2027, cu petrol în jur de 125 de dolari/baril , ceea ce ar împinge inflația în sus și ar risca „de-ancorarea” așteptărilor inflaționiste. Canalul de transmitere: petrol, Strâmtoarea Hormuz și costuri în lanț Pe același panel, CEO-ul Chevron, Mike Wirth, a spus că ar începe să apară penurii fizice de petrol la nivel global din cauza închiderii Strâmtorii Hormuz , prin care trecea 20% din oferta globală de țiței înainte de război. Wirth a afirmat că economiile ar începe să se contracte, „mai întâi în Asia”, pe măsură ce cererea s-ar ajusta la oferta redusă, cât timp strâmtoarea rămâne închisă în contextul războiului SUA–Israel cu Iran. Georgieva a mai spus că FMI urmărește efectele „cu mișcare lentă” asupra lanțurilor de aprovizionare, indicând deja o scumpire a îngrășămintelor cu 30%–40% , care ar putea împinge prețurile alimentelor cu 3%–6% . Alte industrii ar putea fi afectate, fără a detalia. În mesajul său către factorii de decizie, Georgieva a avertizat că unele politici de amortizare a șocului pentru consumatori și companii mențin cererea de petrol ridicată, deși oferta se restrânge: „Nu aruncați benzină pe foc.” „Dacă oferta se reduce, cererea trebuie să urmeze.” Pentru companii, semnalul central este că riscul macro nu mai este doar volatilitatea pe energie, ci posibilitatea unei combinații mai greu de gestionat: inflație persistentă, costuri mai mari pe inputuri (energie, îngrășăminte, alimente) și o încetinire mai pronunțată a creșterii dacă scenariul de conflict prelungit se materializează. [...]
Republica Moldova este prognozată să aibă cea mai rapidă creștere a PIB-ului pe cap de locuitor din lume în perioada 2026–2030, cu 53% , potrivit unei analize prezentate de Economica , pe baza datelor Fondului Monetar Internațional (FMI) folosite de Visual Capitalist. Miza pentru companii și investitori este că o astfel de dinamică, dacă se materializează, poate schimba rapid dimensiunea pieței locale și profilul de risc al economiei. PIB-ul pe cap de locuitor este unul dintre indicatorii utilizați frecvent pentru a aproxima nivelul de trai, deoarece arată câtă producție economică revine, în medie, fiecărui locuitor. Clasamentul citat urmărește țările care ar urma să înregistreze cele mai rapide creșteri ale acestui indicator între 2026 și 2030 și, separat, economiile care ar urma să adauge cel mai mult în termeni absoluți (dolari) la PIB-ul pe cap de locuitor. Ce spune topul bazat pe date FMI În concluziile sintetizate în material, Moldova apare pe primul loc la creșterea procentuală, cu o estimare de +53% în intervalul 2026–2030. În același timp, clasamentele sunt dominate de economii emergente, cu Moldova, Guyana și Turkmenistan în frunte. Publicația mai notează că Islanda, Guyana și Lituania apar în ambele tipuri de clasamente (creștere procentuală și câștiguri absolute), ceea ce sugerează o combinație mai rară: ritm rapid de creștere și plusuri mari ca valoare în dolari pe cap de locuitor. Context: emergentele cresc mai repede procentual, economiile bogate câștigă mai mult în dolari Materialul indică faptul că multe dintre țările cu cele mai rapide creșteri ale PIB-ului pe cap de locuitor sunt economii emergente, iar explicațiile invocate includ un amestec de reforme structurale, exporturi de mărfuri și industrii în expansiune. Este menționat explicit cazul Guyanei , unde sectorul petrolier în creștere rapidă a contribuit la transformarea țării într-una dintre economiile cu cele mai mari ritmuri de creștere. Pe de altă parte, când indicatorul este privit în termeni absoluți (dolari adăugați pe cap de locuitor), în față apar economii mai bogate, precum Liechtenstein, Islanda, Irlanda și Qatar , despre care se preconizează că vor adăuga „zeci de mii de dolari” în perioada 2026–2030. Unde se vede Europa în clasament În top 25 apar și mai multe economii europene, în special din Europa de Est și de Sud-Est. Sunt enumerate Serbia, Albania, Bulgaria, Polonia, Lituania și Estonia , iar explicația generală este legată de integrarea mai profundă cu Uniunea Europeană, creșterea investițiilor și modernizarea economică. Datele prezentate sunt prognoze pentru 2026–2030 și depind de evoluții economice și politice care pot modifica semnificativ traiectoriile estimate. [...]
Europa de Vest concentrează crearea de noi milionari, iar Europa de Est accelerează ca ritm , arată datele citate de HotNews dintr-un raport UBS: în 2025, Franța a adăugat în medie 95 de noi milionari în dolari pe zi, adică aproximativ unul la fiecare 15 minute, în timp ce țări est-europene conduc la capitolul creștere procentuală. La nivel global, aproape un milion de persoane au devenit milionari în dolari în 2025, echivalentul a peste 2.680 pe zi, 112 pe oră sau aproape doi pe minut, potrivit datelor din Global Wealth Report publicat de banca elvețiană UBS și preluate de Euronews.com . Unde se „fabrică” cei mai mulți milionari: avantajul economiilor mari În termeni absoluți, Statele Unite au avut cea mai mare creștere din lume: 441.078 de noi milionari, adică aproape jumătate din totalul global, ceea ce înseamnă o medie de 1.208 pe zi (47 pe oră). În prezent, peste 40% dintre milionarii în dolari trăiesc în SUA – peste 23,6 milioane de persoane dintr-un total global de aproximativ 57,5 milioane. În Europa, contribuția principală vine din economiile mari, unde baza de persoane cu averi ridicate este deja consistentă: Marea Britanie: peste 43.000 de noi milionari în dolari; în medie 118 pe zi; Franța: 32.000 de noi milionari; în medie 95 pe zi (aprox. unul la 15 minute); Spania: 32.000 de noi milionari. Raportul mai arată că Italia și Germania sunt, de asemenea, în top 10 mondial, fiecare cu peste 24.000 de noi milionari. Tradus în ritm zilnic, Italia a adăugat 67 de persoane pe zi, iar Germania 66 pe zi. În ansamblu, Europa de Vest găzduiește puțin sub 15 milioane de milionari în dolari, adică aproximativ 25% din totalul global. De ce Estul crește mai repede: efectul de „prag” și dinamica locală Dacă numărul total de noi milionari e dominat de economiile mari, ritmul de creștere procentuală este mai ridicat în Europa de Est. Primele cinci locuri din topul global al creșterii (dintr-un clasament de 30 de țări) sunt ocupate de state europene, inclusiv membri UE, țări candidate, membri EFTA și Regatul Unit. Conform datelor citate: Lituania: +8% (921 de noi milionari); Turcia: +6,4% (5.650); Letonia: +5,7% (1.131); Ungaria: +5,3% (1.349); Irlanda: +5,2% (9.491). Polonia a avut o rată de creștere de 4%, iar Grecia de 3,5%. Raportul notează că, „într-o anumită măsură”, creșterea numărului de milionari depinde de cât de aproape de pragul de 1 milion de dolari se aflau noii milionari în anul precedent, ceea ce poate amplifica variațiile de la un an la altul. Ce măsoară raportul și ce nu spune despre economie În metodologia UBS, „averea netă” (bogăția) este definită ca valoarea activelor financiare și imobiliare (în principal locuințe) deținute de persoane fizice, minus datoriile acestora. Raportul avertizează că numărul de milionari dintr-o țară nu reflectă automat dimensiunea economiei, puterea economică sau averea medie pe locuitor, fiind influențat și de factori precum deținerea de locuințe, economiile private pentru pensie și stimulentele fiscale pentru economisire și investiții. România nu apare în topul restrâns al primelor 30 de țări din raport, însă analiza menționează că numărul milionarilor în dolari a crescut „peste tot în lume, mai mult ca niciodată”, iar în eșantionul UBS (56 de piețe) nicio țară nu a încheiat 2025 cu mai puțini milionari decât la începutul anului. [...]
UniCredit reduce din nou prognoza de creștere a României, iar economia ar urma să fie cea mai slabă din regiune , pe fondul consolidării fiscale, potrivit HotNews . Estimarea revizuită vine într-un moment în care ajustarea bugetară ( consolidarea fiscală ) apasă asupra ritmului de creștere, iar banca italiană UniCredit Bank indică faptul că România ar urma să aibă „de departe” cea mai redusă dinamică economică din regiune în acest an. În același timp, UniCredit anticipează că leul se va deprecia anul viitor, ceea ce poate însemna presiuni suplimentare pentru companiile și populația cu cheltuieli sau datorii în valută, dar și costuri mai mari pentru importuri. Informațiile sunt preluate de HotNews dintr-un material publicat de Profit.ro, disponibil aici . [...]
Poluarea cu păcură de pe litoralul bulgăresc riscă să lovească direct sezonul turistic , prin costuri de curățare și posibile restricții pe plaje, în condițiile în care autoritățile spun că nu există o sursă activă în larg, iar organizațiile de mediu cer o investigație extinsă, potrivit Economica . Semnalările privind reziduuri negre și lipicioase pe plaje au apărut în jurul datei de 18 iunie, iar o voluntară, Iva Ianceva, a spus că poluarea a fost extinsă pe plajele Silistar și Veleka, în apropierea localității Sinemoreț, și că reapare chiar și după operațiuni de curățare. „Acum două zile făceam curățenie aici, iar noaptea trecută marea a adus din nou păcură la mal”, a declarat ea. Ministerul Mediului și Apelor din Bulgaria a confirmat că a primit zeci de sesizări, iar inspecțiile au identificat bucăți de păcură și alte reziduuri petroliere pe mai multe plaje. Autoritățile locale și concesionarii plajelor au fost instruiți să curețe zonele afectate, ceea ce mută presiunea operațională și financiară către administrarea locală și operatorii de plajă, chiar în plin sezon. Dispută asupra cauzei: „depuneri vechi” versus deversări ilegale Administrația Maritimă susține că nu există, în prezent, o sursă activă de poluare în larg și că materialul ar proveni din „depuneri vechi de produse petroliere și deșeuri”, ridicate de pe fundul mării de valurile puternice și vânt, apoi aduse la țărm. În această logică, autoritățile afirmă că, dacă poluarea nu este recentă, este „obiectiv imposibil” să fie identificat responsabilul. Organizațiile de mediu contestă însă explicația. Hristo Panchev, reprezentant al Greenpeace Bulgaria , a spus presei bulgare că rămân întrebări esențiale fără răspuns. „Dacă poluarea este veche, când s-a produs și de ce nu a fost identificată la timp?”, a întrebat el. Ce verificări cer experții și de ce contează economic Panchev indică drept posibile surse nave care ar deversa ilegal deșeuri în mare, dar și petroliere din așa-numita „flotă din umbră” a Rusiei. Potrivit aceleiași relatări, experții Greenpeace analizează imagini din satelit cu pete întunecate suspecte în Marea Neagră, inclusiv în apropierea petrolierului sancționat Kairos , aflat încă în largul coastelor Bulgariei după ce ar fi fost abandonat la sfârșitul anului 2025. Totuși, el atrage atenția că imaginile din satelit nu sunt suficiente și cere: analize chimice ale reziduurilor; verificarea navelor care operează în zonă. „Dacă aceste proceduri sunt desfășurate rapid și corespunzător, există șanse ca vinovatul să fie identificat și tras la răspundere”, a spus el. Miza imediată pentru litoralul bulgăresc este dublă: pe termen scurt, costurile și logistica de curățare revin concesionarilor și autorităților locale; pe termen mediu, lipsa unui responsabil identificat poate lăsa fără compensații operatorii afectați și poate prelungi incertitudinea într-o perioadă critică pentru încasările din turism. [...]
