Știri
Știri din categoria Analize financiare
FMI avertizează că șocul petrolului riscă să împingă economia globală spre recesiune dacă războiul din Iran se prelungește, iar într-un scenariu sever inflația ar redeveni greu de controlat și ar forța băncile centrale să înăsprească politica monetară. Evaluarea apare în cel mai recent World Economic Outlook, citat de Reuters, pe fondul perturbărilor de transport din Strâmtoarea Hormuz și al scumpirii energiei.
FMI a redus prognoza „de referință” pentru creșterea PIB-ului global în 2026 la 3,1%, presupunând un conflict de scurtă durată și o normalizare a prețurilor petrolului în a doua jumătate a lui 2026. Totuși, economistul-șef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas, a spus că această prognoză ar putea fi deja depășită, întrucât „scenariul advers” devine tot mai probabil pe măsură ce perturbările energetice continuă și nu există o cale clară de încheiere a conflictului.
Instituția a prezentat trei traiectorii posibile pentru economie, în funcție de evoluția războiului, de la o deteriorare moderată până la un scenariu sever. În varianta cea mai benignă („scenariul de referință”), FMI pornește de la un preț mediu al petrolului de 82 de dolari/baril (aprox. 377 lei) în 2026, sub nivelul de circa 96 de dolari/baril (aprox. 442 lei) al cotației Brent menționat în material.
În „scenariul advers”, un conflict mai lung ar menține petrolul în jur de 100 de dolari/baril (aprox. 460 lei) în acest an și 75 de dolari/baril (aprox. 345 lei) în 2027, iar creșterea globală ar coborî la 2,5% în 2026, de la 3,4% în 2025.
„Scenariul sever” presupune un conflict extins și în adâncime, cu dislocări pe piețele financiare și condiții de finanțare mai restrictive, ceea ce ar reduce creșterea globală la 2,0% — nivel pe care FMI îl descrie drept „la limită” pentru o recesiune globală, amintind că o creștere sub acest prag a fost înregistrată doar de patru ori din 1980, inclusiv în 2009 și 2020.
În scenariul sever, FMI vede petrolul la o medie de 110 dolari/baril (aprox. 506 lei) în 2026 și 125 dolari/baril (aprox. 575 lei) în 2027. Gourinchas a avertizat că un astfel de nivel, menținut o perioadă îndelungată, ar putea schimba așteptările privind inflația și ar alimenta creșteri mai largi de prețuri și cereri de majorări salariale.
„Această schimbare a așteptărilor privind inflația va cere băncilor centrale să apese frâna și să încerce să aducă inflația înapoi în jos”, a spus Gourinchas, adăugând că ar putea fi nevoie de „mai multă durere” decât în 2022.
FMI notează, totuși, că băncile centrale ar putea „trece cu vederea” un puseu de prețuri la energie dacă este de scurtă durată și dacă așteptările inflaționiste rămân ancorate, menținând dobânzile neschimbate într-un context de activitate economică mai slabă — ceea ce ar echivala, de facto, cu o relaxare monetară.
În scenariul de referință, FMI a ajustat ușor în jos creșterea SUA la 2,3% pentru acest an (cu 0,1 punct procentual sub estimarea din ianuarie), în timp ce zona euro ar resimți un impact mai mare: prognoza scade cu 0,2 puncte procentuale în ambii ani, la 1,1% în 2026 și 1,2% în 2027, pe fondul sensibilității mai ridicate la energie.
Economiile emergente și în curs de dezvoltare, mai dependente de inputuri petroliere, ar fi lovite mai puternic decât economiile avansate: creșterea pentru 2026 este văzută la 3,9%, cu 0,3 puncte procentuale mai jos. În regiunea Orientului Mijlociu și Asia Centrală, FMI anticipează o scădere a creșterii PIB în 2026 cu două puncte procentuale, până la 1,9%, pe fondul pagubelor de infrastructură și al reducerii exporturilor de energie și materii prime.
Pentru 2026, FMI indică scăderi ale PIB-ului de 6,1% pentru Iran, 8,6% pentru Qatar, 6,8% pentru Irak, 0,6% pentru Kuweit și 0,5% pentru Bahrain. Sub ipoteza unui conflict scurt, regiunea ar reveni rapid, cu o creștere de 4,6% în 2027.
FMI avertizează că guvernele vor fi tentate să atenueze scumpirea energiei prin plafonări de preț, subvenții la combustibili sau reduceri de taxe, însă recomandă prudență în contextul deficitelor bugetare încă ridicate și al datoriei publice în creștere. Gourinchas a spus că protejarea celor vulnerabili este legitimă, dar subvențiile într-o țară pot duce la penurii în altele care nu și le permit.
În esență, mesajul FMI este că riscul macro major nu mai este doar încetinirea creșterii, ci combinația dintre energie scumpă, inflație persistentă și reacția de politică monetară care ar putea urma dacă așteptările inflaționiste se deteriorează.
Recomandate
Plecarea lui Tobias Adrian din conducerea FMI deschide o tranziție într-o zonă-cheie pentru evaluarea riscurilor financiare globale , într-un moment în care instituția își bazează o parte importantă din mesajele către guverne și piețe pe rapoartele de stabilitate financiară . Informația este relatată de Economica , care notează că Adrian va părăsi funcția pe 31 august. Tobias Adrian conduce Departamentul Piețe Monetare al FMI și a coordonat elaborarea rapoartelor de stabilitate financiară ale instituției, axate pe evaluarea riscurilor macrofinanciare (adică riscuri care pot afecta simultan economia reală și sistemul financiar). Potrivit aceleiași surse, el are dublă cetățenie (Germania–SUA) și a ocupat anterior mai multe poziții în cadrul Rezervei Federale din New York. De ce contează pentru piețe și decidenți Rolul departamentului condus de Adrian este relevant deoarece rapoartele și analizele FMI sunt folosite ca reper de guverne, bănci centrale și investitori pentru a înțelege vulnerabilități sistemice și pentru a calibra politici economice. Plecarea sa implică, cel puțin pe termen scurt, o schimbare de leadership într-o zonă care produce analize cu impact asupra percepției de risc. Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a evidențiat contribuția lui Adrian la activitatea instituției: „Comunitatea FMI a beneficiat semnificativ de pe urma poziţiei de conducere a lui Tobias şi a capacităţii sale de a explica clar analize complexe, de a da sfaturi politice aplicabile”. Ce se știe și ce rămâne neclar Din informațiile disponibile în material nu reiese cine îl va înlocui pe Tobias Adrian și nici motivul plecării. Data menționată pentru încetarea mandatului este 31 august. Sursa foto indicată în articol este Flickr . [...]
FMI avertizează că prelungirea războiului din Orientul Mijlociu până în 2027 ar putea împinge economia globală într-un scenariu de inflație mai ridicată și creștere mai slabă , pe fondul unui șoc petrolier care ar duce cotațiile spre 125 de dolari/baril (aprox. 575 lei), potrivit The Jerusalem Post , care citează declarațiile șefei FMI, Kristalina Georgieva , la o conferință a Milken Institute. Georgieva a spus că scenariul de bază al FMI („reference scenario”), construit pe ipoteza unui conflict de scurtă durată, nu mai este realist „cu fiecare zi care trece”. În acest scenariu, FMI estima o încetinire minoră a creșterii globale la 3,1% și o creștere modestă a inflației la 4,4%. În schimb, șefa FMI a indicat că economia globală se află deja în scenariul „advers”, pe fondul continuării războiului, al unui petrol la 100 de dolari/baril sau peste (aprox. 460 lei) și al intensificării presiunilor inflaționiste. Deși a arătat că așteptările inflaționiste pe termen lung rămân „ancorate” (adică nu s-au decuplat de la țintele băncilor centrale), ea a avertizat că situația se poate schimba dacă războiul persistă. Trei scenarii FMI: de la încetinire moderată la „sever” FMI a publicat luna trecută trei traiectorii posibile pentru PIB-ul global în 2026–2027, în condițiile „incertitudinii masive” legate de războiul din Orientul Mijlociu: Scenariul de referință : creștere globală de 3,1% și inflație de 4,4% (menționat de Georgieva ca fiind tot mai puțin plauzibil). Scenariul advers : creștere globală încetinind la 2,5% în 2026 și inflație „headline” (inflația totală) de 5,4% . Scenariul sever : creștere de 2% și inflație „headline” de 5,8% . Georgieva a legat explicit „deznodământul mult mai rău” de ipoteza ca războiul să continue până în 2027, cu petrol în jur de 125 de dolari/baril , ceea ce ar împinge inflația în sus și ar risca „de-ancorarea” așteptărilor inflaționiste. Canalul de transmitere: petrol, Strâmtoarea Hormuz și costuri în lanț Pe același panel, CEO-ul Chevron, Mike Wirth, a spus că ar începe să apară penurii fizice de petrol la nivel global din cauza închiderii Strâmtorii Hormuz , prin care trecea 20% din oferta globală de țiței înainte de război. Wirth a afirmat că economiile ar începe să se contracte, „mai întâi în Asia”, pe măsură ce cererea s-ar ajusta la oferta redusă, cât timp strâmtoarea rămâne închisă în contextul războiului SUA–Israel cu Iran. Georgieva a mai spus că FMI urmărește efectele „cu mișcare lentă” asupra lanțurilor de aprovizionare, indicând deja o scumpire a îngrășămintelor cu 30%–40% , care ar putea împinge prețurile alimentelor cu 3%–6% . Alte industrii ar putea fi afectate, fără a detalia. În mesajul său către factorii de decizie, Georgieva a avertizat că unele politici de amortizare a șocului pentru consumatori și companii mențin cererea de petrol ridicată, deși oferta se restrânge: „Nu aruncați benzină pe foc.” „Dacă oferta se reduce, cererea trebuie să urmeze.” Pentru companii, semnalul central este că riscul macro nu mai este doar volatilitatea pe energie, ci posibilitatea unei combinații mai greu de gestionat: inflație persistentă, costuri mai mari pe inputuri (energie, îngrășăminte, alimente) și o încetinire mai pronunțată a creșterii dacă scenariul de conflict prelungit se materializează. [...]
Republica Moldova este prognozată să aibă cea mai rapidă creștere a PIB-ului pe cap de locuitor din lume în perioada 2026–2030, cu 53% , potrivit unei analize prezentate de Economica , pe baza datelor Fondului Monetar Internațional (FMI) folosite de Visual Capitalist. Miza pentru companii și investitori este că o astfel de dinamică, dacă se materializează, poate schimba rapid dimensiunea pieței locale și profilul de risc al economiei. PIB-ul pe cap de locuitor este unul dintre indicatorii utilizați frecvent pentru a aproxima nivelul de trai, deoarece arată câtă producție economică revine, în medie, fiecărui locuitor. Clasamentul citat urmărește țările care ar urma să înregistreze cele mai rapide creșteri ale acestui indicator între 2026 și 2030 și, separat, economiile care ar urma să adauge cel mai mult în termeni absoluți (dolari) la PIB-ul pe cap de locuitor. Ce spune topul bazat pe date FMI În concluziile sintetizate în material, Moldova apare pe primul loc la creșterea procentuală, cu o estimare de +53% în intervalul 2026–2030. În același timp, clasamentele sunt dominate de economii emergente, cu Moldova, Guyana și Turkmenistan în frunte. Publicația mai notează că Islanda, Guyana și Lituania apar în ambele tipuri de clasamente (creștere procentuală și câștiguri absolute), ceea ce sugerează o combinație mai rară: ritm rapid de creștere și plusuri mari ca valoare în dolari pe cap de locuitor. Context: emergentele cresc mai repede procentual, economiile bogate câștigă mai mult în dolari Materialul indică faptul că multe dintre țările cu cele mai rapide creșteri ale PIB-ului pe cap de locuitor sunt economii emergente, iar explicațiile invocate includ un amestec de reforme structurale, exporturi de mărfuri și industrii în expansiune. Este menționat explicit cazul Guyanei , unde sectorul petrolier în creștere rapidă a contribuit la transformarea țării într-una dintre economiile cu cele mai mari ritmuri de creștere. Pe de altă parte, când indicatorul este privit în termeni absoluți (dolari adăugați pe cap de locuitor), în față apar economii mai bogate, precum Liechtenstein, Islanda, Irlanda și Qatar , despre care se preconizează că vor adăuga „zeci de mii de dolari” în perioada 2026–2030. Unde se vede Europa în clasament În top 25 apar și mai multe economii europene, în special din Europa de Est și de Sud-Est. Sunt enumerate Serbia, Albania, Bulgaria, Polonia, Lituania și Estonia , iar explicația generală este legată de integrarea mai profundă cu Uniunea Europeană, creșterea investițiilor și modernizarea economică. Datele prezentate sunt prognoze pentru 2026–2030 și depind de evoluții economice și politice care pot modifica semnificativ traiectoriile estimate. [...]
Decizia Curții Supreme din SUA obligă la rambursări de taxe vamale, dar câștigul companiilor germane depinde de cine a plătit efectiv. Potrivit Focus , SUA trebuie să returneze miliarde de dolari după ce instanța a declarat nelegale o parte dintre tarifele impuse de președintele Donald Trump, iar efectul pentru grupuri precum DHL, Siemens Healthineers și Daimler Truck variază de la un plus temporar de numerar până la revizuiri în sus ale prognozelor. Miza financiară: rambursări mari, impact inegal în profit În total, ar urma să fie returnate 166 miliarde de dolari (aprox. 763 miliarde lei) din încasări vamale afectate. Publicația notează că autoritatea vamală americană (CBP) a acceptat deja spre procesare cereri de rambursare de 129 miliarde de dolari (aprox. 594 miliarde lei), în special pentru tarife impuse în baza International Emergency Economic Powers Act. Pentru companiile germane, rambursarea nu înseamnă automat profit mai mare. Elementul decisiv este cine a virat taxa către statul american: producătorul, importatorul, comerciantul sau un intermediar logistic. Dacă firma a plătit „în numele” clientului și a refacturat costul, banii se întorc, dar trebuie mai departe restituiți. Cine câștigă și cine doar „încasează și pasează” banii Cazurile prezentate arată diferențe clare între efectul în numerar și efectul în rezultate: DHL a înregistrat în trimestrul al doilea rambursări de 416 milioane euro , însă o parte importantă trebuie returnată clienților , deoarece compania achitase taxele pentru expedieri în numele acestora și le refacturase. Consecința: impact redus asupra profitului , chiar dacă fluxul de numerar crește temporar. Siemens Healthineers a primit peste 200 milioane euro net în actualul an financiar și a majorat prognoza de câștig cu 15 cenți pe acțiune , semn că aici rambursarea se vede direct în perspectivă de profit. Daimler Truck și-a îmbunătățit, la rândul său, estimările: EBIT-ul ajustat pentru 2026 este acum anticipat între 3,6 și 4,1 miliarde euro , iar mijlocul intervalului urcă cu 400 milioane euro . Compania invocă atât vânzări mai mari așteptate în America de Nord, cât și o povară vamală mai mică ; potrivit informațiilor citate de publicație din Handelsblatt, o parte semnificativă a revizuirii ar veni din relaxarea efectelor tarifare. Riscul rămâne: nu toate tarifele sunt acoperite de hotărâre Rambursările nu închid problema barierelor comerciale. Focus arată că tarifele pe oțel, aluminiu, automobile și anumite piese auto se bazează pe alte temeiuri legale, în special Section 232 din Trade Expansion Act, și nu sunt automat atinse de decizia Curții Supreme. În acest context, pentru Mercedes-Benz , Handelsblatt estimează că tarifele ar putea reduce profitul din 2026 cu aproape 1,5 miliarde euro , chiar dacă ar exista și rambursări pe alte componente. Context: un nou conflict tarifar poate escalada rapid Articolul indică și un semnal de risc operațional pentru companii: volatilitatea deciziilor politice. După eșecul discuțiilor Washington–Ottawa, SUA au introdus din 22 august tarife de 50% pentru bunuri canadiene de circa 20 miliarde dolari (aprox. 92 miliarde lei). Canada a anunțat pe 25 august contramăsuri echivalente, cu aplicare de la 8 septembrie , vizând, potrivit Reuters, inclusiv oțel, aluminiu, utilaje și bunuri de consum. Concluzia pentru companii este că, dincolo de rambursările punctuale, planificarea financiară rămâne expusă la schimbări bruște de politică comercială, iar efectul în profit depinde mai puțin de suma „recuperată” și mai mult de cine a suportat costul inițial al tarifelor . [...]
Menținerea ratingului de investiții ține costurile de finanțare sub control, dar România intră rapid într-un nou test, cu S&P în septembrie , iar miza rămâne reducerea deficitului și stabilitatea politică, potrivit HotNews . Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , spune că este „o chestiune vitală” ca România să își propună creșterea ratingului de țară, iar „prima treaptă de evoluție” ar fi trecerea de la perspectivă negativă la una stabilă, în evaluările agențiilor. Moody’s a anunțat vineri seară că menține ratingul României la „Baa3” – ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor – cu perspectivă negativă, la o săptămână după o decizie similară a Fitch. Într-o intervenție la Digi24 , Nazare a afirmat că astfel România „rămâne pe harta marilor investiții” și își păstrează calificativul de investiții, pe care îl consideră esențial pentru perioada următoare. De ce contează: ratingul influențează direct dobânzile din economie Nazare a avertizat că pierderea calificativului de investiții ar avea „foarte multe efecte negative”, care nu se corectează rapid. Oficialul a indicat un orizont de „între 3 și 5 ani” pentru a reveni, în mod normal, după ce o țară își pierde calificativul de investiții de la două agenții de rating. În același timp, ministrul a spus că riscurile rămân ridicate și că analiștii agențiilor se uită la capacitatea României de a continua consolidarea fiscală astfel încât să ajungă la un deficit de 3%. Următorul prag: evaluarea S&P, cu echipe tehnice în România la mijlocul lui septembrie Următoarea evaluare importantă este cea a S&P. Nazare a precizat că, în circa 5–6 săptămâni, echipele tehnice ale agenției vor veni în România, la mijlocul lunii septembrie, iar raportul ar urma să fie publicat la începutul lunii octombrie. În acest context, semnalele transmise de Fitch și Moody’s sunt, potrivit ministrului, monitorizate atent și de S&P. Vulnerabilitatea indicată de ministru: instabilitatea politică și legătura cu ajustarea bugetară Nazare a numit criza politică de la București drept principala vulnerabilitate din acest moment, explicând că instabilitatea este corelată cu capacitatea unui viitor guvern și a unei majorități de a duce la bun sfârșit programul de consolidare fiscală. Ținta declarată: de la perspectivă negativă la stabilă, apoi creșterea ratingului Ministrul a legat explicit îmbunătățirea ratingului de reducerea dezechilibrelor bugetare și de efectul asupra costului banilor în economie. „Cu cât vom crește ratingul, vor scădea dobânzile și întreaga economie va începe să funcționeze mai bine, pentru că vor avea acces la bani mai ieftin, cu toții, toți antreprenorii”, a declarat Alexandru Nazare. [...]
Fitch a evitat la limită „junk” pentru România după o contestație a statului , ceea ce mută presiunea pe următoarea evaluare, cea a Moody’s , programată pe 7 august, într-un context de instabilitate politică ce poate amplifica riscurile de finanțare, potrivit Adevărul . În finalul comunicatului Fitch, agenția arată că „emitentul a formulat o contestație și a furnizat informații suplimentare către Fitch, ceea ce a condus la o decizie de rating diferită de concluzia inițială a comitetului de rating”. Autorul notează că nu sunt cunoscute argumentele exacte prezentate de partea română, dar sugerează că miza a fost explicarea consecințelor economice și bugetare ale unei încadrări la „junk” (categorie nerecomandată investițiilor, cu risc mai ridicat). De ce contează decizia Moody’s: riscul de finanțare și costul banilor Textul plasează în prim-plan scenariul în care Moody’s și S&P ar coborî România în „junk”, situație descrisă drept una în care statul ar deveni „nefinanțabil”, cu efecte directe asupra capacității de a acoperi cheltuieli recurente precum pensiile și salariile din sectorul public. În cazul unei retrogradări la „junk”, sunt enumerate câteva consecințe economice imediate: Creșterea costurilor de împrumut , prin dobânzi mai mari cerute de investitori pentru obligațiunile României. La un necesar anual de finanțare de „peste 40 de miliarde de euro”, o creștere cu „0,5–1 punct procentual” ar însemna „sute de milioane de euro anual” în plus (aprox. 200–500 milioane euro, adică aproximativ 1–2,5 miliarde lei, în funcție de curs; sursa nu oferă un calcul exact). Ieșirea unor investitori instituționali , deoarece unele fonduri de pensii, asigurători și fonduri mutuale nu au voie, prin mandat, să dețină active încadrate la „junk”, ceea ce ar putea forța vânzări și ar pune presiune pe piață. Presiune de depreciere pe leu , pe fondul cererii mai reduse pentru active românești; BNR ar putea interveni, dar „cu costuri semnificative”. Dobânzi mai mari în economie , prin transmiterea costului mai ridicat al finanțării statului către creditele pentru companii și populație. Presiune asupra investițiilor , inclusiv amânarea unor investiții străine până la stabilizarea situației fiscale și financiare. Contextul invocat: instabilitate politică și guvernare interimară Autorul indică drept „piatră de moară” pentru România instabilitatea politică , pornită de la moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR și de la blocajele ulterioare privind formula de guvernare. În această cheie, agențiile de rating sunt descrise ca evaluând indicatori economici și bugetari (creștere economică, deficite, datorie externă), în timp ce instabilitatea politică rămâne un factor negativ care poate influența percepția de risc, fără ca agențiile să poată „da soluții” conflictelor politice. Pe termen scurt, următorul reper rămâne decizia Moody’s din 7 august , pe care autorul nu se așteaptă să fie influențată de o nouă contestație similară celei care a schimbat concluzia inițială a Fitch. [...]
