Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
România nu pregătește un acord cu FMI, iar discuțiile de la Washington sunt axate pe consolidarea fiscală deja începută și pe finanțări pentru proiecte energetice, potrivit Antena 3, care îl citează pe ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, aflat la reuniunile de primăvară ale Grupului Băncii Mondiale și FMI.
Nazare spune că România „nu [este] în postura de a avea un acord cu FMI”, ci urmărește „să capitalizeze rezultatele consolidării fiscale” programului aplicat până acum. În același context, ministrul indică o „ajustare de aproape 1%, ca și deficit cash”, fără alte detalii în material despre perioada exactă de referință sau nivelul deficitului.
Din perspectiva finanțelor publice, poziționarea contează pentru percepția de risc: un acord cu FMI este asociat, de regulă, cu presiuni de finanțare și condiționalități, în timp ce mesajul transmis de ministru este că România discută „punctual” despre situația macroeconomică, „mult îmbunătățită”, și despre perspectivele pe termen scurt și mediu.
Ministrul mai afirmă că România va avea discuții și cu „toate cele 3 agenții de rating”, întâlniri relevante în contextul costurilor de finanțare ale statului și al evaluării riscului suveran.
Nazare afirmă că este „o premieră” întâlnirea României cu președintele Băncii Mondiale și leagă acest lucru de o „postură nouă” și de „credibilitatea” recâștigată în discuțiile începute anul trecut.
În material sunt menționate drept proiecte „concrete” pentru care Banca Mondială ar fi „pregătită să intervină cu finanțare”:
Ministrul spune că a prezentat potențialul de investiții în România și că „există interes pentru investiții”, inclusiv din partea investitorilor americani, fără a oferi cifre sau angajamente.
Pe partea de context macro, Nazare apreciază că „inflația va rămâne ridicată”, invocând și impactul conflictului din Orientul Mijlociu asupra proiecțiilor de dezinflație ale României și ale BNR.
Totodată, el arată că delegația României urmează să aibă întâlniri și cu administrația americană, inclusiv la Trezoreria SUA, Departamentul de Comerț și la Casa Albă, cu Consiliul de dominanță energetică.
Recomandate
Ministerul Finanțelor încearcă să evite o retrogradare care ar scumpi împrumuturile statului , în condițiile în care România este deja la ultima treaptă „recomandată investitorilor” la marile agenții și are perspectivă negativă, potrivit Profit . Discuțiile cu agențiile de rating au loc pe fondul crizei politice, dar și al unei execuții bugetare descrise ca fiind bună până acum, element esențial pentru menținerea calificativului. Ce a prezentat Ministerul Finanțelor în discuțiile cu agențiile Oficialii Finanțelor au prezentat o analiză a evoluțiilor macroeconomice din prima jumătate a lui 2026, perspectivele pentru 2027, politica fiscală, execuția bugetară pe primele cinci luni din 2026, managementul datoriei publice și stadiul absorbției fondurilor europene. Ministerul susține că măsurile de consolidare fiscală adoptate din 2025 „produc deja efecte vizibile” la nivelul veniturilor bugetare. Pe partea de cheltuieli, execuția pe primele cinci luni din 2026 ar confirma că limitarea cheltuielilor funcționează conform planificării, inclusiv printr-un nivel mai scăzut al cheltuielilor cu salariile din sectorul public și asistența socială. De ce contează ratingul: costul finanțării pentru stat și economie În material se arată că ratingurile S&P, Fitch și Moody’s sunt urmărite de investitori, în special de cei care împrumută statul, iar un calificativ mai bun se traduce în dobânzi mai mici. Menținerea României în categoria recomandată investitorilor este considerată „de importanță majoră”, în condițiile în care țara se află pe ultima treaptă la toate cele trei agenții, cu perspectivă negativă. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a legat direct ratingul de stabilitatea financiară și de costurile de finanțare: „Menținerea ratingului de țară este obligatorie pentru stabilitatea financiară a României în această perioadă. Ratingul nu este doar un indicator tehnic: el influențează încrederea investitorilor, costurile suportate de întreaga economie și capacitatea statului de a finanța investițiile și serviciile publice.” Investițiile publice și fondurile europene, argument în fața agențiilor Finanțele au subliniat importanța menținerii investițiilor finanțate din fonduri europene, ca sprijin pentru activitatea economică și ca amortizor al efectelor ajustării fiscale pe termen scurt. În primele cinci luni ale anului, aproximativ 71% din totalul investițiilor publice ar fi fost asigurate din fonduri europene și resurse aferente PNRR. Ministerul afirmă că își continuă eforturile pentru finalizarea reformelor și investițiilor din PNRR, accelerarea absorbției din Cadrul Financiar Multianual 2021–2027 și operaționalizarea programului SAFE. Deficitul și datoria: ținte pentru 2026 și presiunea bugetului pe 2027 Potrivit bugetului pentru 2026, ținta de deficit este de 6,2% din PIB în termeni cash (standard național) și 6% din PIB în termeni ESA (standardul UE), în linie cu angajamentele față de Comisia Europeană. Guvernul a închis 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB (cash), respectiv 146 miliarde lei, în scădere față de 2024. Deficitul ESA pentru 2025 a fost de 7,9% din PIB, iar pentru 2024 România a avut, potrivit datelor din articol, cel mai ridicat deficit din UE pe standard ESA (9,3%). România are un plan fiscal pe șapte ani convenit cu Comisia Europeană (încheiat la final de 2024) pentru reducerea deficitului sub 3% din PIB și a îndatorării sub 60% din PIB, iar materialul indică faptul că bugetul pe 2027 va fi un reper major pentru evaluările agențiilor. Ce urmează: întâlniri cu Fitch și Moody’s Profit notează că reprezentanții Fitch au discuții online cu Ministerul Finanțelor, BNR și Consiliul Fiscal, urmând întâlniri online și cu economiști și reprezentanți ai mediului privat. Tot în această săptămână ar urma discuții și cu Moody’s, agenție care, de regulă, nu are întâlniri și cu mediul privat. În paralel, Ministerul Finanțelor afirmă că planul de finanțare pentru 2026 se derulează conform calendarului, iar Alexandru Nazare a spus că România are deja asigurată jumătate din finanțarea planificată pentru 2026 și că, la jumătatea anului, planul de finanțare este realizat în proporție de 49%. [...]
Ministerul Finanțelor mizează pe păstrarea ratingului pentru a ține sub control costurile de împrumut , în condițiile în care statul și-a acoperit deja circa jumătate din necesarul de finanțare pentru 2026, potrivit News . Ministrul interimar de Finanțe, Alexandru Nazare , spune că întâlnirile cu agențiile internaționale de rating încep săptămâna viitoare, în format fizic și online. La mijlocul anului, planul de finanțare al statului este realizat în proporție de 49%, „exact la jumătatea anului calendaristic”, iar România ar avea „deja asigurată jumătate din finanțarea planificată pentru 2026”, conform declarațiilor ministrului. Nazare susține că ritmul este aliniat strategiei Ministerului Finanțelor și că, într-un context de volatilitate ridicată, statul a trecut prima parte a anului fără să recurgă la prefinanțare (atragerea anticipată de sume peste necesarul imediat, pentru a se proteja de episoade dificile pe piețe), așa cum s-a procedat în anii anteriori. Cum arată mixul de finanțare și unde este avansul mai mare Nazare indică diferențe între finanțarea internă și cea externă, explicate prin mecanismele de piață și calendarul fondurilor: pe piața internă, planul este îndeplinit în proporție de 58% (prin licitații lunare); pe piețele externe, planul este îndeplinit în proporție de 35% (dependent de ferestre favorabile pe piețele internaționale și de calendarul fondurilor europene și al împrumuturilor de la instituții financiare internaționale). Ministrul subliniază că statul nu se împrumută dintr-o singură sursă: finanțarea vine din titluri de stat pe piața internă, emisiuni de obligațiuni în valută pe piețele internaționale, fonduri europene și împrumuturi de la instituții financiare internaționale. Diversificarea ar reduce dependența de o singură piață și ar permite alegerea unor condiții mai bune de finanțare. Cererea pentru titluri și legătura cu execuția bugetară Pe piața internă, Ministerul Finanțelor a atras până acum 58,6 miliarde de lei prin emisiuni de titluri de stat, respectând media lunară prevăzută de la începutul anului, potrivit lui Nazare. Acesta afirmă că nu este vorba de o accelerare, ci de revenirea la ritmul planificat după o perioadă de volatilitate, în care volumele scoase la licitație au fost ajustate pentru a evita împrumuturi la costuri mai ridicate. În ceea ce privește interesul investitorilor, ministrul descrie o dinamică în trei etape: cerere foarte ridicată în primele două luni, scădere în martie și aprilie pe fondul tensiunilor internaționale și al incertitudinii politice interne, urmată de revenire din mai, odată cu stabilizarea piețelor. Pentru iunie, Nazare spune că cererea a depășit cu aproximativ 70% sumele oferite, iar în primele licitații din iulie interesul a rămas ridicat. În paralel, Nazare leagă această evoluție de execuția bugetară din primele cinci luni: deficitul bugetar ar fi coborât la 1,75% din PIB, de la 3,35% în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce ar însemna o diminuare de 28,3 miliarde de lei. Potrivit ministrului, reducerea deficitului a diminuat presiunea pe necesarul de finanțare și a permis împrumuturi într-un ritm „echilibrat”. De ce contează întâlnirile cu agențiile de rating Ministerul Finanțelor menține un dialog cu agențiile internaționale de rating, care evaluează capacitatea României de a se finanța și influențează încrederea investitorilor. Nazare afirmă că pregătirile pentru următoarele întâlniri sunt în curs, iar discuțiile încep săptămâna viitoare. „Este obligatoriu să menținem calificativul de rating, pentru ca finanțarea României să rămână în linie dreaptă”, afirmă Alexandru Nazare. În termeni practici, mesajul ministerului este că menținerea ratingului este o condiție-cheie pentru acces la finanțare în condiții previzibile, în special într-un an în care statul își calibrează împrumuturile în funcție de cerere și de costurile din piață. [...]
România riscă costuri de finanțare mai mari pe termen lung dacă pierde disciplina fiscală , iar o eventuală retrogradare de rating ar produce efecte „ani de zile”, nu doar câteva luni, a avertizat ministrul propus la Finanțe, Alexandru Nazare , potrivit news.ro . Nazare a primit aviz favorabil luni în comisiile de specialitate din Parlament, cu 22 de voturi pentru, 16 împotrivă și 2 abțineri (doi parlamentari nu au votat). În audiere, el a spus că, în ultima lună, România a fost „de două ori într-o ipostază foarte îngrijorătoare” în relația cu agențiile de rating. Miza: credibilitatea fiscală și ratingul suveran În fața comisiilor, Nazare a susținut că „disciplina fiscală” este esențială pentru creșterea economică și pentru atragerea investițiilor, inclusiv străine, și că România trebuie să păstreze consecvența „în următoarele luni și până la finalul anului 2026”. El a arătat că obiectivul nu ar trebui să fie doar menținerea ratingului, ci îmbunătățirea lui, „în primă etapă” prin schimbarea perspectivei de la negativ la stabil. Pentru asta, a indicat nevoia de prudență în cheltuielile publice în 2026 și, mai ales, în proiectarea bugetului pe 2027, care ar trebui propus „cât mai devreme posibil” și într-o formă pe care agențiile să o considere credibilă. De ce contează o retrogradare, dincolo de 2026 Nazare a avertizat că o retrogradare nu ar fi un eveniment cu impact limitat la anul următor, ci ar putea afecta România pe mai mulți ani și ar putea fi urmată de decizii similare din partea altor agenții. „Efectele unei retrogradări nu se limitează la o lună, două sau trei. Vorbim de ani de zile.” Ce invocă Guvernul: execuția bugetară și dialogul cu agențiile Ministrul propus a spus că, în această perioadă, a întărit dialogul cu agențiile de rating și cu Comisia Europeană și că a prezentat datele din execuția bugetară. Ca argument, a indicat deficitul de 1,2% la aprilie, pe care l-a numit „o performanță” raportat la ținta de deficit pentru 2026, menționând că acest parcurs ar fi contribuit la reconfirmarea ratingului, „în ciuda faptului că suntem într-o criză politică”. În continuare, a spus el, România ar trebui să dovedească prin execuțiile bugetare din lunile următoare că traiectoria pentru 2026 rămâne credibilă, „cu foarte multă prudență și atenție la investiții”. [...]
România riscă o plată de 680 milioane euro către Pfizer, cu presiune directă pe buget , iar Ministerul Finanțelor spune că încearcă să obțină fie o eșalonare, fie o soluție de compensare prin medicamente, în condițiile în care decizia din Belgia nu este încă motivată și, deci, nu a început să curgă termenul oficial de plată, potrivit Digi24 . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a declarat într-un interviu pentru Digi24 că suma de 680 de milioane de euro (aprox. 3,4 miliarde lei) ar reprezenta „cea mai mare daună la bugetul de stat” și că nu a fost prognozată, ceea ce face dificilă includerea ei în cheltuielile bugetare din acest an. El a estimat impactul la „aproape 0,2% din PIB”. Termenul de plată depinde de motivarea instanței din Belgia Nazare a precizat că, în acest moment, România nu a primit încă motivarea instanței din Belgia pentru plata banilor. Din momentul în care aceasta va veni și va exista notificarea oficială, suma ar trebui achitată în două luni, conform explicațiilor din interviu. În paralel, ministrul spune că discuțiile cu Pfizer au continuat, iar compania ar fi desemnat un reprezentant pentru negocieri. Costul dobânzilor: 81.000 euro pe zi, potrivit ministrului Pe lângă suma principală, Nazare a indicat și costul dobânzilor după pierderea procesului: 81.000 de euro pe zi. „Plătim lunar 2,5 milioane de euro numai cu titlu de dobândă. E cea mai mare sumă pe care o are România de plătit, pe care va fi foarte greu să o acomodăm.” Ce opțiuni spune Finanțele că urmărește: eșalonare sau compensare Întrebat despre șansele unei negocieri, ministrul a spus că România își dorește să obțină medicamente de care are nevoie „în schimbul plății” pentru vaccinuri de care nu mai are nevoie. În privința eșalonării, Nazare a afirmat că există „mai multe scenarii” în discuție și că o plată etapizată ar fi preferabilă față de achitarea integrală dintr-o singură tranșă. Totodată, el a menționat discuții tehnice cu Comisia Europeană și nevoia de coordonare „în măsura în care comisia e dispusă să intervină” pe acest dosar. [...]
Deficitul bugetar al Rusiei a urcat la 75 mld. dolari, iar scăderea prețului petrolului taie din venituri potrivit Focus . După un scurt răgaz în care tensiunile din zona Strâmtorii Hormuz au împins temporar cotațiile în sus, prețurile au revenit, iar presiunea pe finanțele publice de la Moscova s-a accentuat. În primele șase luni ale anului, guvernul rus a cheltuit circa 320 miliarde de dolari (aprox. 1.470 miliarde lei), adică 55% din bugetul planificat pentru întregul an, arată datele invocate din noile cifre ale Ministerului rus de Finanțe. Deficitul de 75 miliarde de dolari (aprox. 345 miliarde lei) este „mult peste” nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, de 30 miliarde de dolari (aprox. 138 miliarde lei), și peste așteptările de la momentul aprobării bugetului. De ce se adâncește gaura: petrol mai ieftin și infrastructură lovită Pe termen scurt, Rusia a beneficiat de prețuri mai mari la petrol și gaze pe fondul restrângerii ofertei, după ce Strâmtoarea Hormuz a fost blocată, însă efectul s-a estompat odată cu calmarea parțială a tensiunilor din Golf la final de iunie. În acest context, „New York Times” notează că veniturile suplimentare din petrol și gaze nu au fost suficiente pentru a rezolva criza bugetară internă, concluzie bazată pe prețurile curente ale țițeiului rusesc și pe date bugetare recente. Agenția de prețuri Argus Media indică faptul că prețul țițeiului rusesc a coborât până la final de iunie de la maximele din mai la niveluri comparabile cu cele de dinaintea războiului, iar pe 10 iulie prețul Ural a continuat să scadă, chiar dacă incertitudinea din Golf a revenit. Cum exporturile de petrol și gaze sunt tradițional principala sursă de bani a statului rus, o reducere a acestor încasări se traduce direct în presiune pe buget. În paralel, Ucraina continuă atacurile asupra rafinăriilor și infrastructurii ruse, ceea ce afectează capacitatea de rafinare și, implicit, veniturile din energie, mai arată publicația. Textul menționează că aceste lovituri repetate au contribuit la o criză de combustibil și au împins Rusia să cumpere petrol inclusiv din țări precum India. Răspunsul intern: tăieri de subvenții și tensiuni cu banca centrală Pe fondul deficitului în creștere, Kremlinul reduce subvenții și suspendă unele facilități fiscale, inclusiv prin diminuarea investițiilor în agricultură și industria cărbunelui. Ministerul de Finanțe se pregătește să taie cu 10% multe cheltuieli „neesențiale”, în timp ce, potrivit articolului, Putin direcționează mai mulți bani către industria petrolieră. În același timp, apar presiuni politice asupra băncii centrale pentru scăderea dobânzilor, astfel încât companiile să se împrumute mai ușor și să investească. Banca centrală a redus dobânda doar gradual și a invocat riscuri inflaționiste, inclusiv pe fondul unei scăderi temporare a producției de combustibil. Șefa instituției, Elwira Nabiullina , a descris rolul băncii centrale drept unul de „portar” în lupta cu inflația: „Ne vedem ca portari în lupta împotriva inflației. Sunt multe meciuri de fotbal al căror rezultat este decis de portari. Cineva trebuie să apere această poartă.” Ce semnal transmite deficitul: presiune economică și discuții despre încheierea războiului Un economist rus, Kirill Rodionow, anticipează pentru a doua jumătate a anului noi pierderi ale câștigurilor din petrol și gaze, ceea ce ar „complica problema deficitului”, potrivit declarațiilor sale pe Telegram. În acest climat, articolul notează că unii economiști și oameni de afaceri din Rusia au început să vorbească deschis despre nevoia încheierii războiului din Ucraina. Șeful Sberbank, German Gref, este citat spunând: „Cred că ne îngrijorăm cu toții de un singur lucru. Nu cred că există măcar o persoană în țară care să se îngrijoreze de altceva decât de cea mai rapidă încheiere a conflictului, este evident.” [...]
Cancelaria Prim-ministrului estimează pentru 2026 o scădere a cheltuielilor de peste 48% față de 2024 , pe baza ritmului de execuție din primele șase luni ale anului, potrivit datelor prezentate de șeful Cancelariei premierului Ilie Bolojan , Mihai Jurca, citate de Economedia . Miza este una de disciplină bugetară la nivelul aparatului guvernamental, într-un context în care orice reducere de cheltuieli recurente (salarii, transport, protocol) devine relevantă ca semnal de control al costurilor. Pentru 2024, execuția bugetară a Cancelariei a fost de 42,09 milioane lei. În 2025, execuția a coborât la 32,13 milioane lei, cu 23,7% sub nivelul din anul precedent. Pentru 2026, pe baza datelor din prima parte a anului, cheltuielile sunt estimate la 21,62 milioane lei, ceea ce ar însemna o scădere de peste 48% față de 2024. Unde se vede reducerea: transport, protocol și alte costuri operaționale Datele publicate de Mihai Jurca pe Facebook includ defalcări pe categorii, iar cele mai mari tăieri estimate față de 2024 sunt: salarii și contribuții: -34%; transport: -87,6%; protocol: -52,2%; indemnizații de detașare și delegare: peste -76%; traduceri și interpretări: peste -83%; cheltuieli din fondul premierului: -100%. Limitări și mesajul oficial: „sumele sunt modeste” Jurca a subliniat că estimarea pentru 2026 pornește de la execuția din primele șase luni, ceea ce înseamnă că nivelul final depinde de dinamica cheltuielilor din a doua parte a anului. În mesajul său, acesta a punctat și dimensiunea relativ redusă a bugetului Cancelariei în ansamblul finanțelor publice, dar a insistat pe responsabilitatea utilizării banilor publici: „Suntem conștienți de limite: o cancelarie nu e un minister și sumele acestea sunt modeste la scara bugetului țării. Dar chiar și atunci când nu ai toate uneltele la îndemână, rămâne responsabilitatea de a face tot ce ține de tine pentru promisiunea asumată: mai puțină risipă, mai puține cheltuieli, mai multă eficiență.” [...]
