Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
România nu pregătește un acord cu FMI, iar discuțiile de la Washington sunt axate pe consolidarea fiscală deja începută și pe finanțări pentru proiecte energetice, potrivit Antena 3, care îl citează pe ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, aflat la reuniunile de primăvară ale Grupului Băncii Mondiale și FMI.
Nazare spune că România „nu [este] în postura de a avea un acord cu FMI”, ci urmărește „să capitalizeze rezultatele consolidării fiscale” programului aplicat până acum. În același context, ministrul indică o „ajustare de aproape 1%, ca și deficit cash”, fără alte detalii în material despre perioada exactă de referință sau nivelul deficitului.
Din perspectiva finanțelor publice, poziționarea contează pentru percepția de risc: un acord cu FMI este asociat, de regulă, cu presiuni de finanțare și condiționalități, în timp ce mesajul transmis de ministru este că România discută „punctual” despre situația macroeconomică, „mult îmbunătățită”, și despre perspectivele pe termen scurt și mediu.
Ministrul mai afirmă că România va avea discuții și cu „toate cele 3 agenții de rating”, întâlniri relevante în contextul costurilor de finanțare ale statului și al evaluării riscului suveran.
Nazare afirmă că este „o premieră” întâlnirea României cu președintele Băncii Mondiale și leagă acest lucru de o „postură nouă” și de „credibilitatea” recâștigată în discuțiile începute anul trecut.
În material sunt menționate drept proiecte „concrete” pentru care Banca Mondială ar fi „pregătită să intervină cu finanțare”:
Ministrul spune că a prezentat potențialul de investiții în România și că „există interes pentru investiții”, inclusiv din partea investitorilor americani, fără a oferi cifre sau angajamente.
Pe partea de context macro, Nazare apreciază că „inflația va rămâne ridicată”, invocând și impactul conflictului din Orientul Mijlociu asupra proiecțiilor de dezinflație ale României și ale BNR.
Totodată, el arată că delegația României urmează să aibă întâlniri și cu administrația americană, inclusiv la Trezoreria SUA, Departamentul de Comerț și la Casa Albă, cu Consiliul de dominanță energetică.
Recomandate
Ministerul Finanțelor leagă menținerea încrederii investitorilor de adoptarea la timp a bugetului pe 2027 , după ce Alexandru Nazare a discutat din nou cu reprezentanții Moody’s despre execuția bugetară și riscurile politice care pot afecta consolidarea fiscală, potrivit Agerpres . Ministrul spune că mesajul către agenția de rating a fost că „progresele” din 2026 trebuie continuate printr-un buget „credibil” pentru 2027 și prin predictibilitate în anii următori. În discuție au intrat situația actuală a finanțelor publice, evoluția execuției bugetare și „provocările” pentru anul viitor. Ce a transmis Nazare despre evaluarea Moody’s Nazare a precizat că „comentariul” publicat de Moody’s „nu este o acțiune de rating” și că agenția ar fi constatat explicit o ajustare fiscală peste așteptări în 2026. În postarea citată de Agerpres, ministrul indică drept argument principal în dialogul cu agențiile de rating execuția bugetară la opt luni: deficitul „cash” a coborât la 2,9% din PIB la opt luni; față de 4,5% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut. Totodată, el arată că Moody’s avertizează asupra unor factori care pot pune presiune pe continuarea consolidării după 2026: lipsa unei majorități guvernamentale și condiții mai dificile de finanțare. De ce contează calendarul bugetului pe 2027 Ministrul susține că agențiile de rating, investitorii și Comisia Europeană analizează deja capacitatea României de a continua ajustarea în 2027 și 2028. În acest context, el afirmă că bugetul pentru 2027 trebuie „construit și adoptat la timp”, pe baza unui plan fiscal „credibil și predictibil”. În același mesaj, Nazare leagă direct incertitudinea politică de efecte economice și financiare și spune că un calendar politic ce întârzie construcția și execuția bugetului pentru anul viitor „amplifică riscurile” urmărite de creditori și de agențiile de rating. Ce urmează, în logica prezentată de minister Nazare afirmă că România nu poate controla deciziile agențiilor de rating sau evoluțiile din piețele internaționale, dar poate controla „datele”, deciziile fiscal-bugetare și credibilitatea construită „prin consecvență”. Următorul obiectiv, potrivit lui, este demonstrarea faptului că progresul din 2026 „nu este temporar”, cu menținerea consolidării și protejarea investițiilor, pentru a crea condiții de reducere a costurilor de finanțare și relansare economică. [...]
Deficitul bugetar a coborât la 2,89% din PIB după opt luni , pe fondul unei creșteri a veniturilor mai rapide decât avansul cheltuielilor, potrivit datelor Ministerului Finanțelor citate de Agerpres . Execuția bugetului general consolidat pe ianuarie–august 2026 s-a încheiat cu un deficit de 59,42 miliarde de lei, cu 26,94 miliarde de lei sub nivelul de 86,36 miliarde de lei din perioada similară a anului trecut. În termeni nominali, reducerea este de aproximativ 31%. Ca pondere în PIB, deficitul a scăzut de la 4,51% la 2,89%, o îmbunătățire de circa 1,62 puncte procentuale. Ce a împins deficitul în jos: venituri în creștere, cheltuieli temperate Ministerul Finanțelor leagă evoluția de continuarea consolidării fiscal-bugetare: veniturile bugetului general consolidat au urcat cu 11,4% (aproape 48 miliarde de lei) față de primele opt luni din 2025, în timp ce cheltuielile totale au crescut cu 4,2% (aproximativ 21,06 miliarde de lei). Veniturile totale au însumat 468,10 miliarde de lei, iar ponderea lor în PIB a urcat de la 21,9% la 22,8% (aprox. +0,85 puncte procentuale). Veniturile fiscale au ajuns la 242,69 miliarde de lei, în creștere cu 14,3%. În structura veniturilor, instituția indică drept contribuții importante: încasările din TVA: 103,35 miliarde de lei, +25,2% (aprox. +20,80 miliarde de lei); impozitul pe salarii și venit: 42,86 miliarde de lei, +8,1%; impozitul pe profit: 29,55 miliarde de lei, +9,1%; contribuțiile de asigurări: 147,53 miliarde de lei, +7,1% (aprox. +9,80 miliarde de lei); impozite și taxe pe proprietate: peste +30%, până la aprox. 11,02 miliarde de lei; sume primite de la UE și alți donatori: 43,38 miliarde de lei, +37,7%. Presiunea care rămâne: costul dobânzilor Cheltuielile totale au fost de 527,53 miliarde de lei. Raportate la PIB, acestea s-au redus de la 26,4% în 2025 la 25,7% în 2026 (aprox. -0,7 puncte procentuale). În interiorul cheltuielilor, Ministerul Finanțelor evidențiază două mișcări cu impact direct asupra bugetului: cheltuielile de personal: 109,04 miliarde de lei, în scădere cu 4,26 miliarde de lei, pe fondul reducerii unor sporuri și al măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale în 2025–2026; ca pondere în PIB, 5,3% (cu 0,6 puncte procentuale mai puțin); cheltuielile cu dobânzile: 42,05 miliarde de lei, +26,7% (aprox. +8,86 miliarde de lei), ajungând la aproximativ 2% din PIB. „Evoluția cheltuielilor cu dobânzile continuă să reprezinte o presiune importantă asupra bugetului, consolidarea fiscală și reducerea necesarului de finanțare fiind esențiale pentru limitarea, pe termen mediu, a costurilor asociate datoriei publice.” Cheltuielile cu asistența socială au fost de 166,87 miliarde de lei, în scădere cu 0,3%, influențate de măsuri adoptate prin Legea nr. 141/2025. În această categorie sunt menționate și plăți de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale (pentru șapte luni din 2026), în sumă de 236,64 milioane de lei. Investițiile: mai mult din bani europeni La capitolul dezvoltare, cheltuielile aferente proiectelor susținute din fonduri externe nerambursabile au totalizat 52,24 miliarde de lei, incluzând finanțări europene 2014–2020 și 2021–2027, subvenții pentru agricultură, Fondul pentru Modernizare și granturile din PNRR . Finanțele mai arată că plățile pentru proiectele finanțate prin cadrul financiar 2021–2027 și prin PNRR (granturi și împrumuturi) au crescut cu 27 de miliarde de lei (+67,3%) față de anul trecut, compensând scăderea investițiilor finanțate din fonduri naționale. Cheltuielile pentru investiții (cheltuieli de capital și programe de dezvoltare din surse interne și externe) au urcat cu 25,1 miliarde de lei, de la 71,95 miliarde de lei la 97,05 miliarde de lei, din care 69,2% reprezintă plăți pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021–2027. Ținta anuală și mesajul de politică fiscală Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că execuția la opt luni confirmă efectele măsurilor de consolidare, dar cere prudență, invocând presiuni bugetare ridicate și un spațiu fiscal limitat. După primele șapte luni, deficitul era de 2,34% din PIB, iar ținta pentru întregul an este de 6,2% din PIB, conform datelor transmise de Ministerul Finanțelor. [...]
Deficitul bugetar „cash” a coborât la 3,8% în septembrie, dar miza rămâne finalul de an , într-un context în care Guvernul trebuie să își respecte angajamentele fiscale, potrivit Newsweek , care citează declarațiile ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare , la Digi24. Nazare a spus că deficitul pe luna septembrie este de 3,8%, „o ajustare semnificativă” față de anul trecut, când era 5,5%. Ministrul a precizat că se referă la deficitul publicat lunar pe metodologie „cash” (execuția efectivă a încasărilor și plăților), nu la deficitul calculat după standardul european ESA (European System of Accounts), folosit în evaluările la nivelul UE. De ce contează diferența dintre „cash” și ESA Ministrul a avertizat că seriile trimestriale ESA sunt provizorii și se modifică la fiecare publicare Eurostat, motiv pentru care deficitul ESA trimestrial nu trebuie confundat cu deficitul anual. „Cifra de deficit ESA trimestrial nu este echivalentă cu deficitul anual şi nu trebuie confundată pentru că o confuzie de un asemenea gen induce panică.” În același context, Nazare a indicat că, din comunicatul Eurostat publicat în octombrie 2026, deficitul României pe 2025, calculat ESA la nivel anual, este de 7,8% (nu 7,9%), pe care a descris-o drept „o cifră definitivă”. Presiunea pe final de an: ecart de peste 23 de miliarde și reorientarea resurselor Nazare a mai afirmat că resursele și „majoritatea spațiului fiscal” au fost concentrate către PNRR , ceea ce a redus spațiul fiscal pentru proiectele finanțate direct din bugetul de stat, efect vizibil în execuția „cash”. Ministrul a mai spus că există „un ecart pe deficit cash important de peste 23 de miliarde”, menținut în fiecare lună a acestui an, iar următoarele săptămâni sunt „extrem de importante” pentru ca România să se încadreze în angajamentele asumate. Problemele structurale rămân În evaluarea ministrului, obligațiile „structurale, cronice, istorice” continuă să apese asupra bugetului, iar situația nu este „foarte mult schimbată” față de luna mai. El a susținut că bugetul pe 2026 a fost discutat și dezbătut cu partidele din fosta coaliție (PNL, PSD, USR și minorități) și că, în afara dezechilibrelor cunoscute, nu au apărut probleme noi după luna mai. [...]
Noul guvern își deschide agenda economică cu discuții la BNR și cu mediul de afaceri , într-un moment în care reducerea deficitului bugetar este presiunea centrală asupra politicilor fiscale și a încrederii investitorilor, potrivit G4Media . Premierul Luca Niculescu are programate luni, 25 octombrie, două întâlniri: una cu guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu , și o a doua cu reprezentanții mediului de afaceri, conform programului oficial al prim-ministrului. Întrevederea cu guvernatorul BNR este programată la ora 11:00, la sediul băncii centrale, iar întâlnirea cu mediul de afaceri va avea loc la ora 14:00, la Palatul Victoria. La ambele evenimente sunt prevăzute „oportunități de imagine” pentru cameramanul și fotograful oficiali, potrivit programului transmis de Guvern. De ce contează: deficitul bugetar și încrederea investitorilor Programul premierului nu precizează temele care vor fi abordate, însă întâlnirile sunt plasate de publicație în contextul în care Executivul trebuie să reducă deficitul bugetar și să mențină încrederea investitorilor, după o perioadă prelungită de instabilitate politică. Guvernul condus de Luca Niculescu a fost învestit de Parlament pe 20 octombrie, după mai multe tentative nereușite de formare a unei majorități guvernamentale. Țintele de consolidare fiscală menționate în context România trebuie să continue consolidarea fiscală, în condițiile în care deficitul bugetar a depășit 9% din PIB în 2024, iar pentru 2026 este estimat la 6,2% din PIB, potrivit informațiilor prezentate. Ținta asumată este reducerea deficitului sub pragul de 3% din PIB până în 2030. În acest cadru, dialogul cu BNR și cu companiile este relevant pentru direcția politicilor economice, deși agenda concretă a discuțiilor nu a fost făcută publică. [...]
Guvernul pregătește două rectificări pentru a evita blocaje la finanțarea serviciilor publice , prima fiind programată până la finalul lui octombrie, în condițiile unor presiuni de cheltuieli care trebuie acoperite fără depășirea țintei de deficit, potrivit Știrile Pro TV . Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , a spus după audierile din Parlament că strategia vizează o rectificare „în urgență” până la sfârșitul lunii octombrie, pentru cheltuieli de funcționare și nevoi stringente ale ordonatorilor principali de credite, urmată de o a doua rectificare „de reglaj” la finalul lunii noiembrie. Suma totală a primei rectificări nu este încă stabilită și ar urma să fie definitivată după învestirea Guvernului, când miniștrii și ordonatorii de credite vor verifica necesarul. „Am stabilit o strategie pentru următoarele săptămâni care vizează în primul rând două etape de rectificare bugetară. O primă rectificare până la finalul lunii octombrie (...) şi o a II-a rectificare de reglaj la finalul lunii noiembrie. Ambele rectificări vor lua în calcul ipoteza noastră de menţinere a ţintei de deficit la finalul anului”, a afirmat Nazare. Unde sunt presiunile imediate de finanțare Nazare a indicat că prima rectificare ar trebui să acopere, între altele, cheltuieli urgente pentru funcționarea unor instituții și servicii publice, inclusiv în zona sănătății și a intervențiilor de urgență. În paralel, ministrul a vorbit despre obligațiile de plată pentru compensarea prețurilor la energie: plățile făcute până acum depășesc 5 miliarde de lei, iar „stocul restant” ar putea fi între 5 și 8 miliarde de lei, în funcție de evaluarea finală a Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Estimări punctuale vehiculate pentru rectificare Deși Guvernul nu a prezentat încă o estimare agregată a fondurilor necesare până la finalul anului, în spațiul public au apărut, potrivit aceleiași surse, mai multe repere de cheltuieli care ar putea ajunge pe masa rectificării: Sănătate (CNAS) : Casa Națională de Asigurări de Sănătate ar avea nevoie de încă 6,4 miliarde de lei până la finalul anului, pentru spitale, programe naționale și medicamente compensate, potrivit ministrului interimar al Sănătății, Cseke Attila. Energie (plafonare) : patronatele avertizau că 3,75 miliarde de lei prevăzute în buget pentru decontări către furnizori sunt insuficiente; cererile depuse ar fi ajuns la aprox. 9,5 miliarde de lei , iar restanțele efective erau estimate la circa 6 miliarde de lei . Nazare a indicat un „stoc restant” posibil de 5–8 miliarde de lei , în funcție de ANRE. Magistrați (titluri executorii) : Guvernul și Ministerul Finanțelor ar avea la dispoziție nouă zile pentru a asigura, inclusiv prin rectificare, 1 miliard de euro (aprox. 5 miliarde de lei) pentru plata unor drepturi salariale; întârzierea ar atrage penalități de 1% pe zi din suma datorată, plus amenzi zilnice. Nazare a mai spus că obligațiile aferente titlurilor executorii se ridică la aproape 12,7–13 miliarde de lei , iar premierul ar urma să inițieze discuții pentru o formulă de plată eșalonată. Transporturi : Ministerul Transporturilor și Infrastructurii ar avea nevoie de aprox. 7,2 miliarde de lei pentru a „închide anul”, potrivit declarațiilor lui Ștefan-Ovidiu Popa, ministrul propus pentru portofoliu. Ce urmează Calendarul indicat de Ministerul Finanțelor presupune o primă rectificare până la finalul lui octombrie , urmată de o a doua rectificare la finalul lui noiembrie , ambele construite pe ipoteza menținerii țintei de deficit. În lipsa unei estimări oficiale consolidate, miza imediată rămâne acoperirea cheltuielilor urgente astfel încât instituțiile-cheie să își poată continua activitatea până la finalul anului. [...]
Menținerea ratingului României la „investment grade”, dar cu perspectivă negativă, nu rezolvă riscul de finanțare și pune presiune pe felul în care va fi făcută consolidarea fiscală , susține deputatul PSD Adrian Câciu , într-o reacție la evaluarea Standard & Poor’s, potrivit Agerpres . El avertizează că decizia nu ar trebui tratată nici ca „victorie” politică, nici ca argument pentru „discursul fricii” legat de tăieri și taxe. Câciu afirmă că România are nevoie de consolidare fiscală, însă miza este „ce fel de consolidare”, pentru că reducerea deficitului poate fi făcută și într-un mod care „slăbește economia” – prin creșteri de taxe, înghețări de venituri, comprimarea consumului și frânarea investițiilor. În opinia sa, o astfel de ajustare poate îmbunătăți deficitul „pe hârtie”, dar cu costul unei creșteri economice mai mici și al unei baze fiscale mai slabe pe termen următor. Ce semnale transmite S&P și de ce contează pentru finanțarea statului Agenția Standard & Poor’s (S&P) a confirmat vineri ratingul suveran al României la BBB-/A-3, încadrat la „investment grade” (nivel considerat recomandat pentru investiții), și a menținut perspectiva negativă. În evaluarea citată de Agerpres, perspectiva negativă este legată de: riscuri de implementare privind consolidarea finanțelor publice și reducerea deficitelor externe; sensibilitatea la schimbări de încredere ale investitorilor, pe fondul necesarului semnificativ de finanțare externă; nivelul ridicat al deținerilor datoriei guvernamentale de către nerezidenți. „Ajustare inteligentă”, nu austeritate: ce propune Câciu Într-un mesaj publicat pe Facebook (link în sursă), fostul ministru de Finanțe susține că România „nu are nevoie de mai multă austeritate”, ci de „o ajustare mai inteligentă”, care să nu transfere costul consolidării pe „salariați, pensionari, familii și firmele care produc”. Direcțiile indicate de Câciu includ: reducerea risipei și a ineficienței statului; creșterea colectării; protejarea investițiilor; distribuirea echitabilă a costului consolidării. El leagă sustenabilitatea finanțelor publice de întărirea economiei, prin investiții publice și private, reindustrializare, infrastructură, capital românesc și productivitate, argumentând că deficitul ar trebui redus „fără să-și reducă viitorul”. „S&P nu ne-a cerut să sărăcim România, ca să salvăm deficitul.” „România trebuie să-și reducă deficitul fără să-și reducă viitorul.” Ce urmează (limitele informației) Materialul nu include măsuri concrete sau un calendar de consolidare fiscală, ci poziția politică a deputatului PSD după decizia S&P. Rămâne de văzut ce mix de politici va fi ales pentru reducerea deficitului, în condițiile în care S&P menține perspectiva negativă tocmai din cauza riscurilor de implementare și a dependenței de încrederea investitorilor. [...]
