Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
România nu pregătește un acord cu FMI, iar discuțiile de la Washington sunt axate pe consolidarea fiscală deja începută și pe finanțări pentru proiecte energetice, potrivit Antena 3, care îl citează pe ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, aflat la reuniunile de primăvară ale Grupului Băncii Mondiale și FMI.
Nazare spune că România „nu [este] în postura de a avea un acord cu FMI”, ci urmărește „să capitalizeze rezultatele consolidării fiscale” programului aplicat până acum. În același context, ministrul indică o „ajustare de aproape 1%, ca și deficit cash”, fără alte detalii în material despre perioada exactă de referință sau nivelul deficitului.
Din perspectiva finanțelor publice, poziționarea contează pentru percepția de risc: un acord cu FMI este asociat, de regulă, cu presiuni de finanțare și condiționalități, în timp ce mesajul transmis de ministru este că România discută „punctual” despre situația macroeconomică, „mult îmbunătățită”, și despre perspectivele pe termen scurt și mediu.
Ministrul mai afirmă că România va avea discuții și cu „toate cele 3 agenții de rating”, întâlniri relevante în contextul costurilor de finanțare ale statului și al evaluării riscului suveran.
Nazare afirmă că este „o premieră” întâlnirea României cu președintele Băncii Mondiale și leagă acest lucru de o „postură nouă” și de „credibilitatea” recâștigată în discuțiile începute anul trecut.
În material sunt menționate drept proiecte „concrete” pentru care Banca Mondială ar fi „pregătită să intervină cu finanțare”:
Ministrul spune că a prezentat potențialul de investiții în România și că „există interes pentru investiții”, inclusiv din partea investitorilor americani, fără a oferi cifre sau angajamente.
Pe partea de context macro, Nazare apreciază că „inflația va rămâne ridicată”, invocând și impactul conflictului din Orientul Mijlociu asupra proiecțiilor de dezinflație ale României și ale BNR.
Totodată, el arată că delegația României urmează să aibă întâlniri și cu administrația americană, inclusiv la Trezoreria SUA, Departamentul de Comerț și la Casa Albă, cu Consiliul de dominanță energetică.
Recomandate
Ilie Bolojan spune că deficitul bugetar pe 2026 ar putea depăși 8% , potrivit Profit.ro , care relatează declarația făcută în contextul discuțiilor despre execuția bugetară și țintele fiscale ale României. Bolojan afirmă că nu crede că anul acesta se poate încheia cu un deficit sub 8%, semnalând o așteptare pesimistă privind diferența dintre veniturile și cheltuielile statului. În termeni simpli, deficitul bugetar reprezintă suma cu care cheltuielile depășesc încasările într-un an. Miza este directă pentru finanțele publice: un deficit mai mare înseamnă, de regulă, nevoi mai ridicate de împrumut ale statului și presiune suplimentară pe costurile de finanțare, într-un moment în care România este deja atent monitorizată pe tema consolidării fiscale (reducerea treptată a deficitului). În lipsa altor detalii în materialul citat despre măsuri concrete sau un calendar de corecție, mesajul principal rămâne cel de avertisment: ținta de deficit sub 8% pentru 2026 este, în evaluarea lui Bolojan, dificil de atins în condițiile actuale. Următorul reper va fi modul în care Guvernul își va ajusta politicile de venituri și cheltuieli în cursul anului, inclusiv prin rectificări bugetare, astfel încât să limiteze derapajul și să își susțină credibilitatea pe piețele de finanțare. [...]
Eugen Rădulescu avertizează că România a rămas fără „amortizor” bugetar după ce Fondul de rezervă al Guvernului a fost cheltuit în afara situațiilor de criză, ceea ce reduce spațiul de reacție al statului într-un nou șoc extern, precum tensiunile din Orientul Mijlociu, potrivit digi24.ro . Consilierul guvernatorului BNR spune că fondul „trebuie cheltuit numai și numai pentru crize”, însă „a fost tocat pe nimic”, iar acum „nu mai avem nicio resursă bugetară” pentru a atenua efectele unei crize precum cea „din Golf”. În lectura sa, problema nu este doar lipsa banilor din fond, ci faptul că ea vine peste un dezechilibru fiscal deja mare. Deficit mare, datorie mai scumpă: costul se vede în dobânzi Rădulescu leagă vulnerabilitatea actuală de politica bugetară din ultimii ani, afirmând că, din 2017, România „nu a mai respectat echilibrele bugetare”. El indică drept vârf anul 2024, când deficitul bugetar ar fi ajuns la 9,3% din PIB , „într-un an fără niciun fel de criză”. În acest context, consilierul BNR atrage atenția asupra costului finanțării datoriei publice: România ar urma să plătească „ 3% din PIB numai dobânzi ”, mai mult decât cheltuielile pentru învățământ, iar suma „nu va scădea, va crește”, pe fondul deficitelor ridicate. El menționează și că, înainte de escaladarea tensiunilor din Golf, dobânzile la datoria publică coborâseră sub 6%, până la „5,99” pentru câteva zile. De ce contează: spațiu fiscal mai mic într-un nou șoc extern Mesajul central este că, atunci când deficitul bugetar este foarte mare și se corelează cu un deficit de cont curent aproape la fel de mare, „țara trăiește cu mult deasupra mijloacelor sale”, iar creșterile de salarii, pensii și investiții din perioada recentă ar fi fost susținute de „o îndatorare fără limită” care „are o limită”. „Ne-am trezit că nu avem niciun glonț. Nu mai avem nicio resursă bugetară.” În opinia sa, refacerea economiei nu este posibilă fără reducerea deficitului, pe care îl numește „o extrem de gravă problemă la adresa viitorului României”. Presiuni în anii următori și risc politic Rădulescu mai avertizează că, pe termen mediu, ieșirea la pensie a „decrețeilor” va înclina raportul dintre contribuabili și beneficiari, ceea ce poate pune presiune suplimentară pe buget. Ca direcție de răspuns, el propune o reorganizare administrativ-teritorială pentru reducerea costurilor din sectorul public. Separat, consilierul BNR spune că o criză politică ar putea declanșa rapid o criză economică „de mari proporții”, în contextul tensiunilor din Coaliție menționate în material (inclusiv discuțiile despre preluarea funcției de premier înainte de termenul din protocol). [...]
Primăria Sectorului 6, condusă de Ciprian Ciucu, vrea să recupereze de la proprietari peste 856 milioane lei considerați „cheltuieli neeligibile” făcute de Primăria Generală în Programul Național de Consolidare a clădirilor cu Risc Seismic Ridicat, potrivit hotnews.ro . Miza este una bugetară: sumele ar urma să fie transferate, practic, dinspre administrație către persoane fizice, cu efect direct asupra costului final al consolidărilor. Planul descris în documentul citat presupune ca proprietarii imobilelor incluse în program să plătească eșalonat, pe cinci ani, sumele stabilite de primărie. Dacă nu achită, proprietatea ar urma să fie ipotecată în favoarea primăriei, pe o perioadă de 15 ani, interval în care datoria ar trebui plătită. Ce se schimbă pentru proprietari și de ce contează Din perspectiva impactului economic, măsura ar transforma o intervenție finanțată în principal de la bugetul de stat într-o obligație de plată pentru beneficiari, în condițiile în care vorbim de un volum de cheltuieli neeligibile de peste 856 milioane lei. În același timp, materialul semnalează o problemă de aplicare: nu este precizat cum ar putea fi impusă obligația în cazul unor contracte deja încheiate, ceea ce lasă deschisă întrebarea privind baza legală și mecanismul efectiv de recuperare. Ce urmează În forma prezentată, proprietarii ar urma să primească sume „impuse de primărie” și un calendar de plată, cu ipotecă drept instrument de garantare în caz de neplată. Articolul nu oferă detalii despre pașii administrativi concreți sau despre momentul de la care măsura ar intra în vigoare. [...]
Comisia Europeană le-a cerut statelor să evite subvențiile și tăierile de taxe prelungite , pe fondul scumpirii energiei, potrivit Biziday , care citează Financial Times. Avertismentul vizează riscul ca măsurile adoptate pentru a amortiza creșterea prețurilor să se transforme într-o problemă fiscală, prin deficite mai mari, inflație ridicată și scumpirea creditului. Comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, a declarat că demersul este unul coordonat la nivelul Comisiei, pe motiv că efectele unui șoc într-un sector se pot extinde în restul economiei. El a spus că Bruxelles-ul oferă consultanță tehnică și sprijin statelor membre pentru pregătirea instrumentelor și politicilor pe care vor să le folosească, însă în limita „spațiului fiscal” disponibil, adică a marjei de deficit. Comisia Europeană insistă ca subvențiile, reducerile de taxe și plafonările de preț la carburanți să fie limitate în timp și mai bine țintite (de exemplu, aplicate doar pentru motorină), pentru a evita repetarea efectelor crizei energetice din 2022, care a alimentat ulterior inflația și deficitele. În acest context, sunt menționate state precum Italia, Polonia și Spania, care au redus taxele pe carburanți, în timp ce alte guverne au cerut relaxarea regulilor UE privind ajutoarele de stat. Contextul imediat este escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu: atacurile americane asupra Iranului au dus la creșterea cotațiilor petrolului și gazelor în Europa cu aproximativ 60% și au alimentat temeri privind o penurie de motorină și kerosen. Comisia se teme că acest conflict ar putea declanșa a treia criză economică pentru UE în doar șase ani, după pandemia de Covid-19 și invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina, în 2022, ambele urmate de programe ample de stimulare care au împins datoria publică în sus. În medie, datoria publică a statelor membre UE raportată la PIB a crescut de la 77,8% la finalul lui 2019 la 82,1% anul trecut. Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a avertizat că măsurile „cu bază largă” și pe termen lung pot avea efectul opus celui dorit, prin stimularea excesivă a cererii și reaprinderea inflației, îndemnând decidenții să se concentreze pe intervenții temporare și specifice. Separat, miniștrii de finanțe din Germania, Spania, Italia, Portugalia și Austria au cerut Bruxelles-ului să introducă o taxă pe veniturile extraordinare ale companiilor energetice, pentru a reduce presiunea asupra economiei și a populației europene. [...]
Guvernul României intenționează să contracteze, în cursul acestei luni, împrumuturi de aproximativ 3,9 miliarde de lei de la instituțiile bancare, într-un context economic marcat de presiuni bugetare și nevoi crescute de finanțare, relatează Antena3.ro . Suma este mai redusă față de lunile anterioare, semnalând o ajustare temporară a strategiei de împrumut sau o calibrare în funcție de condițiile pieței. Fondurile atrase vor fi utilizate, în principal, pentru refinanțarea datoriei publice existente și pentru acoperirea deficitului bugetar . Practic, statul împrumută bani pentru a-și susține cheltuielile curente, dar și pentru a rostogoli datorii mai vechi ajunse la scadență. Această practică este frecventă în administrațiile moderne, însă nivelul dobânzilor rămâne un element esențial care influențează sustenabilitatea datoriei pe termen lung. Dobânzile la care statul se împrumută depind de mai mulți factori, inclusiv inflația, stabilitatea economică și percepția investitorilor asupra riscului. În ultima perioadă, costurile de finanțare au rămas relativ ridicate, ceea ce înseamnă că fiecare împrumut nou pune o presiune suplimentară asupra bugetului public, prin creșterea cheltuielilor cu dobânzile. Reducerea valorii împrumuturilor comparativ cu alte luni poate indica o încercare de limitare a costurilor sau o adaptare la cererea din piață. Totodată, aceasta ar putea reflecta și o strategie de diversificare a surselor de finanțare, inclusiv prin emisiuni de obligațiuni pe piețele externe sau prin atragerea de fonduri europene. În ansamblu, politica de împrumut a statului rămâne un indicator important al sănătății economice și al echilibrului fiscal. Evoluția dobânzilor și nivelul datoriei publice vor continua să fie atent monitorizate atât de autorități, cât și de investitori. [...]
Ministrul Sănătății ia în calcul un troc cu Pfizer , în care România să primească medicamente inovative în locul dozelor de vaccin anti-Covid comandate și refuzate, pentru care statul ar datora circa 700 de milioane de euro, potrivit Adevărul . Declarațiile au fost făcute joi seară, 2 aprilie, la Antena 3 CNN, pe fondul unei decizii recente a unui tribunal din Bruxelles. Alexandru Rogobete a spus că scenariul va fi analizat începând de săptămâna viitoare și că nu exclude o astfel de abordare, inclusiv prin discuții directe cu reprezentanții companiei. „Nu exclud și acest scenariu de negociere”, a afirmat Rogobete, adăugând că intenționează să meargă personal la discuțiile cu reprezentanții Pfizer. În paralel, Ministerul Sănătății discută cu Ministerul Finanțelor despre modul în care ar putea fi achitată suma stabilită de instanța belgiană. Rogobete a indicat că urmează noi întâlniri și că Finanțele pregătesc „2-3 scenarii”, cu obiectivul de a găsi o soluție cu impact cât mai redus asupra bugetului de stat, într-un interval scurt. Litigiul vizează contractul pentru vaccinurile anti-Covid, după ce autoritățile române au refuzat să mai cumpere dozele contractate, invocând scăderea cererii. Tribunalul din Bruxelles a decis că România trebuie să preia dozele refuzate și să achite integral contractul, evaluat la aproximativ 600–700 de milioane de euro; hotărârea este executorie, dar nu definitivă și poate fi contestată. [...]
