Știri
Știri din categoria Statistici
BNR începe prima cercetare statistică națională despre finanțele gospodăriilor, un demers care poate influența modul în care sunt calibrate deciziile de politică monetară și evaluarea riscurilor la adresa stabilității financiare, potrivit Ziarul Financiar.
Banca Națională a României va derula, în colaborare cu Institutul Național de Statistică (INS), o cercetare privind finanțarea și consumul gospodăriilor populației, în cadrul unui program coordonat la nivel european de Banca Centrală Europeană (BCE). Colectarea datelor începe în aprilie și vizează aproximativ 12.300 de gospodării din 1.309 localități, din toate județele țării, conform unui comunicat al BNR.
Studiul urmărește să ofere o imagine detaliată asupra situației financiare a populației, inclusiv din perspectiva veniturilor, consumului, economisirii și nivelului de îndatorare. Aceste informații sunt folosite, potrivit băncii centrale, la fundamentarea deciziilor de politică monetară și la evaluarea riscurilor pentru stabilitatea financiară.
Cercetarea se înscrie într-un demers european realizat o dată la trei ani, începând din 2010, iar din acest an România se alătură statelor membre ale Uniunii Europene participante.
Implementarea în teren va fi realizată cu sprijinul Institutului Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), ai cărui operatori vor vizita gospodăriile selectate pentru a facilita completarea chestionarelor.
BNR precizează că prelucrarea datelor cu caracter personal se face cu respectarea Regulamentului (UE) 2016/679 (GDPR), iar datele colectate vor fi utilizate exclusiv în scopuri statistice și tratate confidențial.
„Datele colectate vor fi utilizate exclusiv în scopuri statistice, fiind tratate în regim de confidenţialitate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.”
Recomandate
București ul a concentrat 557.319 sosiri de turiști în ianuarie–aprilie 2026 , un volum care pune presiune directă pe capacitatea de cazare și pe gradul de ocupare, potrivit datelor Institutului Național de Statistică citate de Economica . Unde s-au cazat turiștii: hotelurile domină piața Din totalul sosirilor înregistrate în Capitală, cele mai multe au fost consemnate în hoteluri: 463.122, adică 83% din total. Pe locul următor s-au situat apartamentele și camerele de închiriat, cu 77.511 sosiri (14% din total). Înnoptări și sezonalitate: vârful a fost în martie În perioada ianuarie–aprilie 2026, numărul total al înnoptărilor în București a fost de 1.146.632. Cea mai mare valoare lunară a fost în martie, cu 316.692 de înnoptări, iar cea mai mică în ianuarie, cu 246.476. Gradul de ocupare: între 35,6% și 42,6% Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a variat între 35,6% în ianuarie și 42,6% în martie, ceea ce indică o creștere a ocupării în lunile de început de primăvară. Context național: Bucureștiul, o parte importantă din total La nivel național, în structurile de primire turistică din România (inclusiv apartamente și camere de închiriat) au fost înregistrate 3,166 milioane sosiri de turiști în primele patru luni ale anului, iar numărul de înnoptări a fost de 5,969 milioane, conform INS. [...]
Așteptările de scumpiri rămân ridicate în economie, cu cele mai puternice semnale în construcții și retail , potrivit datelor publicate de Economedia , care citează ancheta de conjunctură din iunie a Institutului Național de Statistică (INS) pentru perioada iunie–august 2026. În paralel, managerii indică o activitate în general stabilă în industrie, dar cu semne de răcire în servicii și comerț. Unde se văd cele mai mari presiuni pe prețuri Estimările managerilor arată creșteri de prețuri în toate sectoarele analizate, însă amplitudinea diferă: Construcții: prețurile lucrărilor sunt așteptate să aibă o „dinamică accentuată”, cu sold conjunctural +45% . Comerț cu amănuntul: managerii anticipează creștere accentuată a prețurilor , sold conjunctural +41% . Industria prelucrătoare: prețurile produselor industriale sunt așteptate să crească, sold conjunctural +25% . Servicii: prețurile de vânzare/facturare sunt estimate în creștere, sold conjunctural +16% . Activitatea și cererea: stabilitate în industrie, slăbiciune în servicii Pe partea de volum de activitate, semnalele sunt mixte: Industria prelucrătoare: relativă stabilitate a producției, sold conjunctural +1% . Construcții: tendință de creștere a volumului producției, sold conjunctural +17% . Comerț cu amănuntul: scădere moderată a cifrei de afaceri, sold conjunctural -14% . Servicii: scădere a cererii de servicii, sold conjunctural -24% . Piața muncii: stabilitate în construcții, scăderi în servicii În privința forței de muncă, managerii indică: Industria prelucrătoare: relativă stabilitate a numărului de salariați, sold conjunctural -3% . Construcții: relativă stabilitate, sold conjunctural +2% . Comerț cu amănuntul: scădere moderată a numărului de salariați, sold conjunctural -7% . Servicii: scădere a numărului de salariați, sold conjunctural -29% . Datele sugerează că, pentru următoarele trei luni, companiile se așteaptă la presiuni de cost și prețuri în creștere , chiar și în sectoare unde cererea sau cifra de afaceri sunt anticipate în scădere, ceea ce poate complica deciziile de bugetare și politica de preț în a doua parte a verii. [...]
Consumul de servicii al populației s-a contractat puternic în aprilie , iar scăderea de două cifre indică o frânare a cererii interne care lovește direct HoReCa, divertismentul și serviciile „amânabile”, potrivit HotNews , pe baza datelor Institutului Național de Statistică (INS) . INS arată că volumul cifrei de afaceri din serviciile de piață prestate populației a scăzut cu 10,3% în aprilie 2026 față de aprilie 2025. Ajustat în funcție de numărul de zile lucrătoare și sezonalitate, declinul este de 9,5%. Tendința nu este una izolată: pe primele patru luni din 2026, scăderea cumulată este de 9,8% (date brute), respectiv 7,9% (ajustat). Unde se vede retragerea consumatorului Datele pe sectoare conturează o comprimare a cheltuielilor discreționare (cele care pot fi tăiate rapid din buget): Hoteluri și restaurante: -12,9% față de aprilie 2025 Jocuri de noroc și activități recreative: -19,1% (cel mai mare declin dintre categoriile monitorizate) Coafură și activități de înfrumusețare: -13,7% În definiția statistică, „serviciile de piață prestate populației” includ, între altele, cazare și alimentație publică, turism, reparații, recreere, sănătate, învățământ și alte servicii pentru persoane fizice. Excepția: turismul vândut prin agenții Singura categorie pe plus în aprilie a fost cea a agențiilor turistice și tur-operatorilor , cu o creștere de 23,3% față de aprilie 2025. Interpretarea din articol este că acest tip de consum poate fi mai ușor planificat și uneori finanțat în rate, ceea ce îl face mai rezistent decât cheltuielile curente. De ce contează: scăderea e „reală”, nu doar efect de preț Seria INS este exprimată în termeni reali (deflatată cu indici de preț), ceea ce înseamnă că vorbim despre o reducere efectivă a volumului de servicii consumate , nu doar despre o dinamică nominală influențată de inflație. În contextul descris de HotNews , tabloul macro rămâne dificil: salariile reale sunt prezentate ca stagnante, piața muncii dă semne de răcire, iar politica fiscală este în consolidare. Articolul mai notează și intrarea tehnică în recesiune în primul trimestru, cu două trimestre consecutive de contracție a PIB. Ce semnal dă pentru companii Pentru operatorii din servicii orientate către populație, scăderile de volum se traduc, în practică, în cerere mai slabă și presiune pe utilizarea capacităților (de la mese libere în restaurante până la programări mai rare în servicii personale). În același timp, creșterea agențiilor de turism sugerează o polarizare a consumului , între segmente care își permit cheltuieli planificate și cele care reduc cheltuielile de zi cu zi. [...]
România a avut în aprilie cel mai mare avans lunar al lucrărilor de construcții din UE , un semnal de accelerare a activității din sector după scăderea din martie, potrivit datelor citate de Economica . În aprilie 2026, față de martie 2026, lucrările de construcții au crescut cu 0,6% în zona euro și cu 0,8% în Uniunea Europeană. În rândul statelor membre, cele mai mari creșteri au fost în România (10,3%) și Ungaria (6,9%). Pentru România, avansul de 10,3% vine după o scădere de 0,6% în martie. Cum arată dinamica anuală: România, din nou în top În ritm anual (aprilie 2026 comparativ cu aprilie 2025), lucrările de construcții au urcat cu 0,9% în zona euro și cu 1,5% în UE. Cele mai mari creșteri anuale au fost în Slovenia (31,6%) și România (23,8%). În cazul României, creșterea de 23,8% din aprilie a venit după un avans de 8,3% în martie. Detaliile INS: ce a tras în sus volumul lucrărilor în aprilie Datele prezentate anterior de Institutul Național de Statistică (INS) arată că, în România, în aprilie 2026 față de martie 2026, volumul lucrărilor de construcții a crescut, ca serie brută, cu 14%, cu avansuri pe componente: reparații capitale: +17,3%; întreținere și reparații curente: +17,1%; construcții noi: +12,6%. Pe obiecte de construcții, creșterile au fost: clădiri rezidențiale: +15,8%; construcții inginerești: +13,9%; clădiri nerezidențiale: +12,9%. Ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, volumul a crescut cu 10,2%, pe fondul: construcții noi: +13,4%; reparații capitale: +12,9%; întreținere și reparații curente: +6,3%. Pe obiecte, seria ajustată indică: clădiri nerezidențiale: +12,8%; construcții inginerești: +12,2%; clădiri rezidențiale: +8,6%. Ce indică datele pe termen mai lung În aprilie 2026 față de aceeași lună a anului trecut, volumul lucrărilor de construcții (serie brută) a crescut, pe total, cu 20,7%. Creșterile au fost vizibile atât pe elemente de structură (construcții noi +24,4%, întreținere și reparații curente +21,2%, reparații capitale +3,9%), cât și pe obiecte (construcții inginerești +27,5%, clădiri nerezidențiale +17%, clădiri rezidențiale +8,8%). În seria ajustată, creșterea anuală totală a fost de 20,3%, cu avansuri la construcții noi (+28%), întreținere și reparații curente (+19,8%) și reparații capitale (+5,9%). Pe obiecte, au crescut construcțiile inginerești (+26,0%), clădirile nerezidențiale (+21,1%) și clădirile rezidențiale (+10,8%). [...]
România rămâne pe ultimul loc în UE la durata medie a vieții profesionale, un semnal direct despre participarea redusă la muncă și ieșirile timpurii din piața muncii , potrivit HotNews , care citează date Eurostat publicate joi. În România, viața profesională durează în medie 32,7 ani , cel mai mic nivel din Uniunea Europeană. Contrastul este puternic cu țările din nord-vestul UE, unde durata medie a vieții active depășește frecvent 40 de ani. România, singura țară din UE cu scădere între 2015 și 2024 Între 2015 și 2024, durata așteptată a vieții active a crescut în toate statele UE, cu excepția României , notează Biroul de Statistică al UE. Cele mai mari creșteri au fost raportate în: Malta: +5,2 ani Ungaria: +4,8 ani Estonia: +4,4 ani Irlanda: +4,4 ani La polul opus, Spania, Suedia, Letonia și Austria au avut evoluții relativ stabile, cu creșteri de cel mult 2 ani. Unde se vede decalajul: media UE și țările cu peste 40 de ani de muncă În 2025, durata vieții active în UE a fost, în medie, 37,5 ani (față de 37,2 ani în 2024). Eurostat arată că în șapte țări durata medie este de 40 de ani sau mai mult : Olanda (44,0 ani), Suedia (43,4), Danemarca (42,6), Estonia (41,5), Irlanda (40,7), Germania (40,2) și Finlanda (40,1). La capătul clasamentului sunt România (32,7 ani), Italia (33,0) și Bulgaria (34,6) , potrivit Eurostat . Cauzele invocate: participarea femeilor, pensionări timpurii, muncă nedeclarată Materialul indică mai mulți factori care explică poziția României (și a Italiei) în coada clasamentului: participare scăzută a femeilor pe piața muncii, asociată cu ieșiri mai timpurii din activitate din motive de îngrijire a copiilor și obligații familiale; pensionări timpurii și pensii speciale , care pot reduce numărul mediu de ani lucrați; șomaj ridicat în rândul tinerilor și intrare întârziată pe piața muncii; muncă informală („la negru”) , care nu apare în statisticile oficiale; factori demografici și de sănătate , inclusiv speranță de viață mai scăzută și ieșiri din activitate din motive medicale; disparități mari între bărbați și femei în numărul de ani lucrați. Diferențe pe gen: România, printre cele mai slabe rezultate la femei În 2025, în UE se așteaptă ca bărbații să lucreze în medie 39,5 ani , iar femeile 35,4 ani . Pentru România, Eurostat indică o durată a vieții active așteptată de 36,0 ani la bărbați și 29,1 ani la femei , ceea ce plasează România între cele mai scăzute valori din UE la componenta feminină (alături de Italia și Grecia). În practică, aceste cifre contează pentru economie prin efectul asupra forței de muncă disponibile , a contribuțiilor la buget și a presiunii pe sistemul de pensii , într-un context european în care multe state își prelungesc, treptat, durata de viață profesională. [...]
Salariul mediu net a coborât cu 2,7% în mai, un semnal de volatilitate lunară alimentată de prime și rezultate operaționale , potrivit datelor publicate de INS și relatate de Agerpres . Câștigul salarial mediu net a ajuns la 5.684 lei, cu 159 de lei sub nivelul din aprilie, iar salariul mediu brut a scăzut cu 2,6%, la 9.483 lei (minus 257 de lei). De ce au scăzut salariile față de aprilie INS explică diminuarea prin efectul de bază după luni în care au fost acordate plăți ocazionale și beneficii care au umflat temporar veniturile: prime trimestriale/anuale, prime pentru performanță sau pentru sărbătorile de Paște, drepturi în natură, ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). În unele activități, scăderile au fost influențate și de „nerealizările de producție ori încasările mai mici”, în funcție de contracte și proiecte. „În luna mai 2026, în majoritatea activităților din sectorul economic, nivelul câștigului salarial mediu net a scăzut ca urmare a acordării în lunile precedente de prime ocazionale (...). De asemenea, scăderile câștigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producție ori încasările mai mici (funcție de contracte/proiecte)”, precizează INS. Unde s-au văzut cele mai mari variații La nivel de diviziuni CAEN, cele mai puternice scăderi ale câștigului salarial mediu net au fost în asigurări, reasigurări și fonduri de pensii (cu excepția sistemului public), cu minus 29,8%. INS mai indică scăderi între 10% și 20% în mai multe activități, între care extracția petrolului și gazelor, închiriere și leasing, fabricarea autovehiculelor, tutun, telecomunicații, cocserie și rafinare, industria farmaceutică. În același timp, au existat și creșteri punctuale: extracția minereurilor metalifere (+22,4%) și avansuri între 3% și 5,5% în activități precum decontaminare, fabricarea de mașini/echipamente, electronice și optice, respectiv transporturi aeriene. Diferențe mari între domenii: IT-ul rămâne în top, pescuitul la coadă Cele mai mari salarii medii nete au fost raportate în: programare și consultanță IT: 13.150 lei; extracția petrolului brut și a gazelor naturale: 12.405 lei. La polul opus, cele mai mici valori au fost în: pescuit și acvacultură: 2.863 lei; alte activități de servicii: 2.895 lei. Sectorul bugetar: creșteri în educație, ușoară scădere în sănătate În mai 2026, față de aprilie, câștigul salarial mediu net a crescut în învățământ (+2,4%) și în administrația publică (+0,5%), dar a scăzut ușor în sănătate și asistență socială (-0,5%). Ce arată comparația anuală și salariul „real” Raportat la mai 2025, câștigul salarial mediu net a fost mai mare cu 3,2%. INS mai notează că indicele câștigului salarial real (care ține cont de evoluția prețurilor) a fost 93,1% de la un an la altul și 96,7% de la o lună la alta (mai față de aprilie 2026). [...]
