Știri
Știri din categoria Inflație
Inflația anuală a urcat la 9,9% în martie, iar scumpirile sunt împinse în principal de tarife și servicii controlate de stat, nu doar de efectele războiului din Iran, potrivit datelor INS și explicațiilor oferite de economistul Cristian Păun, citate de Digi24.
INS arată că rata anuală a inflației a crescut la 9,9% în martie 2026, de la 9,31% în februarie. Pe termen scurt, indicele prețurilor de consum din martie față de februarie a fost 100,78%, iar inflația de la începutul anului (martie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a ajuns la 2,3%. Rata medie a modificării prețurilor în ultimele 12 luni (aprilie 2025 – martie 2026) față de precedentele 12 luni a fost 8,5%.
În structura scumpirilor, datele prezentate indică presiuni puternice în zona prețurilor reglementate și a serviciilor:
Acestea sunt primele date pentru martie, după debutul conflictului din Orientul Mijlociu, însă explicația dominantă, în lectura economistului citat, ține de factori interni.
Cristian Păun spune că războiul din Iran contează, dar „cea mai mare parte” a inflației este generată în România, prin scumpiri la produse și servicii reglementate și prin tarife unde statul are control semnificativ sau poziții de monopol.
„În această inflație regăsim creșteri de prețuri la foarte multe produse reglementate, foarte multe servicii pe care le oferă statul, de la salubritate, apă, canal, energie electrică (...) vedem creșteri de prețuri la acele elemente pe care statul le controlează, unde statul deține monopol în principal și unde nu prea există concurență sau alternative foarte bine dezvoltate (...)”, a spus Păun.
În plus, economistul pune accent pe deficitul bugetar ca problemă structurală: statul se împrumută „câteva zeci de miliarde de euro”, bani care ajung preponderent în consum, în timp ce producția internă nu ține pasul, ceea ce alimentează inflația.
Păun avertizează că puseul inflaționist continuă și că România ar putea resimți inflația mai mult decât alte țări din cauza problemelor structurale, în special deficitul. El adaugă și un risc politic: instabilitatea, în contextul în care PSD urmează să decidă „în câteva zile” dacă rămâne sau nu la guvernare, ar putea amplifica tensiunile macroeconomice.
Pe partea de alimente, economistul notează că încă nu este sezonul pentru fructe și legume din producția internă, ceea ce poate menține presiunea pe prețuri, cu o posibilă temperare dacă anul agricol va fi bun și nu apar episoade de temperaturi sub 0 grade care să afecteze culturile.
Recomandate
Inflația anuală a urcat la 10,9% în mai 2026, iar scăderea consumului indică o frânare a economiei , pe fondul scumpirilor puternice la energie și carburanți, potrivit Ziarul Financiar , care citează datele Institutului Național de Statistică (INS) . În termeni lunari, indicele prețurilor de consum a crescut cu 0,6% în mai 2026 față de aprilie, în timp ce indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicatorul folosit la nivelul UE pentru comparabilitatea inflației între state) a avansat cu 0,7%. Publicația notează că, în loc să scadă, inflația „crește de la lună la lună”. Pe comparația anuală, inflația s-a dublat față de mai 2025, urcând de la 5,5% la 10,9% în mai 2026. În același timp, ZF arată că inflația a crescut de la 9,7% în decembrie la „aproape 11%” în mai. Scumpirile la utilități și carburanți, presiune directă pe bugete În structura scumpirilor evidențiate, cele mai mari creșteri sunt la energie și combustibili: energia electrică: +55%; benzina: +30%; motorina: +36%. Aceste evoluții se văd deja în cerere: consumul a început să scadă, iar în aprilie este menționată o contracție de 5,4%. Efecte în prognoze și buget: creștere economică revizuită în jos Comisia Națională de Strategie și Prognoză a redus estimarea de creștere economică pentru acest an la 0,1%, de la 1% în decembrie, mai notează ZF. În acest context, publicația indică faptul că rectificarea bugetară din această vară ar urma să fie „cel mai probabil” negativă. Contextul extern invocat este escaladarea tensiunilor din Iran, care a împins în sus inflația la nivel global și a tras în jos previziunile de creștere economică. [...]
Inflația anuală a urcat la 10,9% în mai 2026, împinsă în principal de scumpiri abrupte la energie și locuire , potrivit datelor Institutului Național de Statistică citate de Digi24 . Cele mai mari creșteri de prețuri din ultimul an au fost la energia electrică (55,49%), chirii (43,56%) și motorină (36,85%), ceea ce mută presiunea inflaționistă spre costuri recurente pentru gospodării și companii. INS arată că, față de mai 2025, rata anuală a inflației a fost 10,85%, cu cele mai mari creșteri la servicii (13,53%). Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 12,54%, iar mărfurile alimentare cu 6,78%. Unde s-au concentrat scumpirile: energie, combustibili și chirii În zona mărfurilor nealimentare, energia electrică rămâne principalul factor de presiune, cu o creștere de 55,49%, pe fondul eliminării schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor la electricitate. La combustibili, INS indică majorări de 30,55% la benzină și 36,85% la motorină. Energia termică a urcat cu 10,70%, iar gazele au crescut cu 1,53% în intervalul mai 2026 – mai 2025. La servicii, chiriile au avut cea mai mare creștere, de 43,56%. Alte scumpiri importante: apă, canal și salubritate (15,35%), reparații auto (15,31%), servicii de igienă și cosmetică (14,72%), confecționat și reparat încălțăminte și îmbrăcăminte (14,81%), asistență medicală (12,81%). În aceeași categorie, tarifele serviciilor aeriene au scăzut cu 9,92% față de mai 2025 și cu 7,08% față de aprilie 2026. Alimente: creșteri la cafea și ouă, dar și ieftiniri la cartofi și făină La alimente, cele mai mari scumpiri au fost la cafea (21,12%), ouă (14,12%) și carne de bovine (11,58%). INS mai notează creșteri la lapte de vacă (11,98%), pâine (8,18%), fructe proaspete (7,04%) și carne de pasăre (6,88%). În același timp, au existat și ieftiniri față de mai 2025 la cartofi (-11,32%), făină (-4,38%), mălai (-5,27%), fasole boabe și alte leguminoase (-3,08%) și zahăr (-1,32%). Untul a fost mai ieftin cu 0,11%. Context de reglementare și așteptări: BNR a ridicat prognoza pentru finalul lui 2026 INS precizează că, în calculul inflației începând cu august 2025, a fost inclusă încetarea schemei de sprijin pentru plafonarea prețurilor la energia electrică (O.U.G. nr. 6/2025). Pentru gazele naturale, plafonarea prețului pentru consumatorii casnici a încetat de la 1 aprilie și a fost înlocuită cu un nou mecanism de protejare, prevăzut în OUG 12/2026. Pe partea de anticipații, Banca Națională a României a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul lui 2026 la 5,5% (de la 3,9% anterior) și estimează 2,9% la sfârșitul lui 2027, conform datelor prezentate în luna mai de guvernatorul Mugur Isărescu. [...]
Inflația anuală a urcat la 10,71% în aprilie 2026, împinsă în principal de scumpiri abrupte la energie și locuire , arată datele Institutului Național de Statistică , citate de Agerpres . Energia electrică a avut cea mai mare creștere de preț (+54,18%), iar chiriile au urcat cu +43,78%, într-un context în care serviciile au avut cea mai rapidă dinamică anuală (+13,04%). Inflația anuală a accelerat față de martie, când era 9,87%, după ce timp de opt luni s-a menținut peste 9%, potrivit analizei INS. Pe componente, serviciile au crescut cu 13,04%, mărfurile nealimentare cu 12,02%, iar mărfurile alimentare cu 7,39%. Unde s-au văzut cele mai mari scumpiri și de ce contează Creșterile mari la electricitate și chirii au un impact direct asupra bugetelor gospodăriilor și asupra costurilor operaționale ale firmelor (utilități, spații închiriate), ceea ce poate menține presiunea pe prețuri și în lunile următoare. În zona mărfurilor nealimentare, INS indică drept factor major scumpirea energiei electrice, „după eliminarea schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor energiei electrice”. La combustibili, motorina s-a scumpit cu 32,68%, iar benzina cu 22,42%, ceea ce poate alimenta costuri mai mari în transport și distribuție. Alimente: cafeaua, ouăle și carnea de bovine, în top; cartofii, în scădere La alimente, cea mai mare creștere anuală a fost la cafea (+21,76%), urmată de ouă (+14,78%) și carne de bovine (+12,24%). Au mai crescut, între altele, fructele proaspete (+11,77%), laptele de vacă (+10,97%) și pâinea (+8,96%). Pe de altă parte, INS consemnează și ieftiniri față de aprilie 2025 la unele produse: cartofi (-11,70%), fasole boabe și alte leguminoase (-4,33%), făină (-4,38%) și mălai (-3,06%). Servicii: chiriile domină, transportul aerian rămâne singura scădere anuală În servicii, chiriile au avut cea mai mare creștere (+43,78%). Au urmat servicii de igienă și cosmetică (+15,07%) și apă, canal și salubritate (+15,05%). Reparațiile auto au crescut cu 14,65%, iar confecționarea și repararea încălțămintei și îmbrăcămintei cu 14,66%. Asistența medicală a fost mai scumpă cu 12,61%. Singura scădere anuală din această categorie a fost la transportul aerian (-4,69%), însă INS notează că, față de martie 2026, tarifele aeriene au crescut cu 27,58%, „în special ca urmare a majorării tarifelor la combustibili”. Tarifele serviciilor poștale au urcat cu 9,92% față de aprilie 2025. [...]
Scumpirea accelerată a carburanților împinge inflația anuală a Rusiei peste 6% , pe fondul unor probleme de aprovizionare și al discuțiilor din guvern despre măsuri de sprijin pentru piața de combustibili, potrivit Meduza , care citează date Rosstat . În iunie 2026, prețurile de consum la benzină în Rusia au crescut cu 6,88% față de luna precedentă. Comparativ cu iunie 2025, benzina este mai scumpă cu 19,90%. Pe segmente, Rosstat indică scumpiri lunare de 7,3% pentru AI-92, 6,7% pentru AI-95 și 3,1% pentru AI-98. Motorina s-a scumpit în iunie cu 7,1%. Pe partea de inflație, Rosstat arată că rata anuală a urcat la 6,02% în iunie, de la 5,31% în mai. În iunie, prețurile de consum au crescut cu 0,87%, iar de la începutul anului cu 4,19%. RBC notează că depășirea pragului de 6% este o premieră din ianuarie 2026, când inflația anuală era 6,58%. Guvernul discută un nou pachet pentru piața de combustibili RBC mai relatează că guvernul și instituțiile de profil discută un nou set de măsuri pentru susținerea pieței, între care: analizarea formării prețurilor pentru combustibilul din Belarus pe Bursa din Sankt Petersburg; rezolvarea problemei închiderii „nejustificate” a stațiilor de alimentare pe timpul nopții; extinderea mecanismului de „dempfer” pentru import (un instrument de compensare a diferențelor de preț) și la motorină; dezvoltarea unui mecanism de operațiuni de tip swap pe bursă pentru produse petroliere, pentru optimizarea logisticii livrărilor. Producția de benzină, sub presiune; autoritățile admit probleme în teren Reuters estimează că producția de benzină din Rusia, după atacuri cu drone ucrainene asupra rafinăriilor, a coborât la 65% din consumul sezonier mediu. Pe 10 iulie, vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut existența unui deficit, care duce la cozi și la funcționarea „instabilă” a unor benzinării. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a susținut că loviturile asupra rafinăriilor urmăresc să creeze o „atmosferă nervoasă” în țară. [...]
Banca centrală a Coreei avertizează că bonusurile uriașe din industria de cipuri pot alimenta inflația , după ce a inclus plățile de performanță acordate de Samsung Electronics și SK Hynix între factorii de risc pentru stabilitatea prețurilor, potrivit IT Home . În raportul privind stabilitatea prețurilor publicat la 17 iunie, banca centrală arată că bonusurile de ordinul „sutelor de mii de dolari” pe angajat pot împinge în sus nivelul general al salariilor din economie. Instituția a constatat că, în primul trimestru, bonusurile speciale din sectorul IT au crescut cu 60,6% față de anul anterior, în timp ce salariile din alte industrii au avansat cu doar 2,1%, diferență care a adus cele două companii în zona de interes pentru politica monetară. De ce contează pentru inflație și dobânzi Banca centrală a menținut în mai rata de politică monetară la 2,50% și estimează o inflație anuală de 2,7%, peste ținta de 2%. Guvernatorul Shin Hyun-song a spus că prețurile de consum vor continua să crească, iar inflația din a doua jumătate a anului ar putea ajunge aproape de 3%. În analiza sa, banca centrală a simulat mecanismul de transmitere al bonusurilor concentrate: dacă ponderea firmelor care plătesc bonusuri mari către top 10% dintre angajați crește cu o treaptă, după aproximativ cinci luni indicele prețurilor de consum ar urca cu 0,05 puncte procentuale. Instituția subliniază că acest efect întârziat este diferit de cel al creșterilor salariale generalizate. Cum se ajunge la bonusuri atât de mari Conform informațiilor citate, SK Hynix a convenit din septembrie anul trecut să aloce 10% din profitul operațional pentru bonusurile angajaților. Samsung, după ce sindicatul a amenințat în mai cu o grevă de 18 zile, a promis 10,5% din profitul operațional al diviziei de semiconductori pentru bonusuri. Pe baza acestor formule, publicația notează estimări care duc bonusurile individuale la sute de milioane de woni și menționează că, în anumite scenarii, veniturile din bonusuri ale angajaților SK Hynix de anul viitor ar putea ajunge aproape de 900.000 de dolari (aprox. 4,1 milioane lei, la un curs orientativ). Efecte în economie: consum și presiune pe salarii Banca centrală indică deja efecte de propagare: organizațiile sindicale folosesc aceste bonusuri ca argument în negocierile pentru salariul minim de anul viitor, iar în provincia Gyeonggi (unde sunt amplasate fabricile celor două companii) creșterea consumului pe carduri ar fi peste media națională, cu avans puternic la vânzările de bunuri de lux. Contextul este „super-ciclul” de cerere pentru cipuri de memorie, alimentat de investițiile în inteligență artificială: cererea de memorie cu lățime mare de bandă (HBM), utilizată în acceleratoare pentru AI, a dus la profituri operaționale record, iar mecanismele de bonusare legate de profit transformă aceste câștiguri în venituri cash mari pentru angajații din diviziile de cipuri. În paralel, un oficial de rang înalt, Kim Yong-beom, a lansat recent pe Facebook ideea unui „dividend pentru toți”, însă guvernul a transmis ulterior că nu există planuri pentru o astfel de politică. [...]
Banca centrală din Coreea de Sud avertizează că bonusurile record din industria cipurilor pot alimenta inflația , într-un moment în care scumpirile sunt deja peste ținta oficială, potrivit HotNews . Îngrijorarea autorităților monetare este că plățile excepționale către angajați pot împinge în sus atât cererea de consum, cât și costurile, dacă presiunea pentru creșteri salariale se extinde și în alte sectoare. Într-un raport publicat pe 17 iunie, banca centrală arată că inflația din acest an a fost alimentată în principal de creșterea prețurilor la energie, pe fondul conflictului dintre Iran și Israel. În același timp, instituția avertizează că presiunile inflaționiste ar putea continua pe măsură ce veniturile populației cresc, iar majorările salariale se propagă în economie. Bonusuri excepționale în companii-cheie din tehnologie Banca centrală indică explicit bonusurile foarte mari plătite în companii precum SK Hynix și Samsung Electronics . Conform informațiilor din presa sud-coreeană citate în articol, SK Hynix a convenit ca 10% din profitul operațional să fie distribuit angajaților sub formă de bonusuri, iar la Samsung lucrătorii din divizia de cipuri ar urma să primească bonusuri speciale echivalente cu 10,5% din profitul operațional al diviziei. Estimările citate de Reuters indică niveluri care depășesc standardele obișnuite ale pieței muncii: un angajat din sectorul memoriilor electronice, cu un salariu anual de bază de aproximativ 80 de milioane de woni (52.400 de dolari), ar putea încasa bonusuri totale de aproximativ 626 de milioane de woni (410.000 de dolari). În cazul SK Hynix, bonusurile ar putea depăși 700 de milioane de woni (aprox. 455.000 de dolari), dacă societatea atinge profitul anual estimat de 250 de trilioane de woni. De ce contează pentru inflație: efect de contagiune salarială și cerere mai mare În mod normal, bonusurile nu sunt considerate o sursă majoră de inflație, deoarece nu sunt venituri permanente. Banca centrală avertizează însă că, atunci când ajung la niveluri „excepționale”, pot declanșa un efect de contagiune: alte industrii pot cere majorări similare, ceea ce ar amplifica atât consumul, cât și costurile de producție. Primele semne: boom pe segmentul de lux și efecte pe bursă Articolul notează că retailerii ar beneficia deja de afluxul de bani. Viceguvernatorul băncii centrale, Lee Jiho, spune că vânzările au crescut semnificativ în orașe precum Suwon și în departamentele de produse de lux ale marilor magazine universale, pe fondul cheltuielilor mai mari pentru genți, bijuterii și ceasuri. În provincia Gyeonggi, unde se află principalele fabrici ale Samsung și SK Hynix, cheltuielile cu cardul au crescut mai rapid decât în alte regiuni. Tendința s-a reflectat și pe bursă: acțiunile Lotte Shopping au urcat cu peste 148% de la începutul anului, Hyundai Department Store a avansat cu 120%, iar Shinsegae a crescut cu aproximativ 190%, pe fondul așteptărilor privind continuarea consumului de lux alimentat de bonusurile din sectorul tehnologic. [...]
