Știri
Știri din categoria Inflație
Inflația anuală a urcat la 9,9% în martie, iar scumpirile sunt împinse în principal de tarife și servicii controlate de stat, nu doar de efectele războiului din Iran, potrivit datelor INS și explicațiilor oferite de economistul Cristian Păun, citate de Digi24.
INS arată că rata anuală a inflației a crescut la 9,9% în martie 2026, de la 9,31% în februarie. Pe termen scurt, indicele prețurilor de consum din martie față de februarie a fost 100,78%, iar inflația de la începutul anului (martie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a ajuns la 2,3%. Rata medie a modificării prețurilor în ultimele 12 luni (aprilie 2025 – martie 2026) față de precedentele 12 luni a fost 8,5%.
În structura scumpirilor, datele prezentate indică presiuni puternice în zona prețurilor reglementate și a serviciilor:
Acestea sunt primele date pentru martie, după debutul conflictului din Orientul Mijlociu, însă explicația dominantă, în lectura economistului citat, ține de factori interni.
Cristian Păun spune că războiul din Iran contează, dar „cea mai mare parte” a inflației este generată în România, prin scumpiri la produse și servicii reglementate și prin tarife unde statul are control semnificativ sau poziții de monopol.
„În această inflație regăsim creșteri de prețuri la foarte multe produse reglementate, foarte multe servicii pe care le oferă statul, de la salubritate, apă, canal, energie electrică (...) vedem creșteri de prețuri la acele elemente pe care statul le controlează, unde statul deține monopol în principal și unde nu prea există concurență sau alternative foarte bine dezvoltate (...)”, a spus Păun.
În plus, economistul pune accent pe deficitul bugetar ca problemă structurală: statul se împrumută „câteva zeci de miliarde de euro”, bani care ajung preponderent în consum, în timp ce producția internă nu ține pasul, ceea ce alimentează inflația.
Păun avertizează că puseul inflaționist continuă și că România ar putea resimți inflația mai mult decât alte țări din cauza problemelor structurale, în special deficitul. El adaugă și un risc politic: instabilitatea, în contextul în care PSD urmează să decidă „în câteva zile” dacă rămâne sau nu la guvernare, ar putea amplifica tensiunile macroeconomice.
Pe partea de alimente, economistul notează că încă nu este sezonul pentru fructe și legume din producția internă, ceea ce poate menține presiunea pe prețuri, cu o posibilă temperare dacă anul agricol va fi bun și nu apar episoade de temperaturi sub 0 grade care să afecteze culturile.
Recomandate
Inflația a coborât la 9,6% în ianuarie 2026, dar scumpirile nu se opresc , iar o reducere vizibilă a ritmului de creștere a prețurilor ar putea apărea abia în a doua parte a anului, potrivit unei analize publicate de Digi24 . Datele Institutului Național de Statistică arată o scădere ușoară față de decembrie 2025, când rata anuală a fost 9,7%. Economiștii avertizează însă că efectul de bază și scumpirile acumulate anul trecut mențin presiunea asupra prețurilor. Christian Năsulea, profesor de economie mondială, susține că o inflație apropiată de ținta de 4% estimată de BNR ar putea fi atinsă cel mult la finalul anului. Până în vară, rata anuală va rămâne ridicată, urmând ca abia din iulie-august să se observe o ajustare mai consistentă. Energia rămâne principalul motor al scumpirilor Potrivit INS: mărfurile nealimentare s-au scumpit cu aproape 10% față de ianuarie 2025; serviciile au înregistrat o creștere anuală de 11,59%; energia electrică s-a scumpit cu peste 59%; alimentele au crescut, în medie, cu 7,86%. Economiștii arată că liberalizarea pieței de energie și factori externi, precum evoluțiile de pe piața gazelor, au întârziat o eventuală ieftinire. În plus, unele produse pot avea scumpiri de 30-40%, chiar dacă inflația generală este sub 10%, deoarece indicele reprezintă o medie. Puterea de cumpărare, sub presiune Adrian Negrescu atrage atenția că peste jumătate din veniturile multor români merg deja către cheltuieli de bază – alimente și utilități – în condițiile în care salariile și pensiile au fost înghețate în 2026. El estimează că, din a doua parte a anului, inflația ar putea coborî spre 5-5,5%, pe fondul efectului de bază generat de scumpirile la energie din 2025. Totuși, o rată mai mică a inflației nu înseamnă ieftiniri, ci doar o creștere mai lentă a prețurilor. Concluzia economiștilor este că economia traversează o perioadă de ajustare, în care atât populația, cât și companiile vor resimți în continuare presiunea costurilor ridicate. [...]
Inflația anuală a urcat la 9,9% în martie, dar scumpirea combustibililor s-a transmis limitat în restul economiei , potrivit datelor INSSE prezentate de Biziday . În martie 2026, prețurile au crescut în medie cu 0,78% față de februarie. Creșterea lunară a fost trasă în sus de carburanți, care au urcat cu 6,5% față de februarie, însă la nivelul categoriei de mărfuri nealimentare avansul a fost de doar 0,3%, tocmai pentru că impactul războiului asupra altor produse din această grupă a fost, în ansamblu, redus. Unde s-au văzut scumpirile în martie Alimente : +0,5% față de februarie; +7,7% față de martie anul trecut. Mărfuri nealimentare : +0,3% față de februarie (categorie care include și combustibilii). Servicii : +0,6% față de februarie; pe transport, scumpirile au fost mai vizibile, dar nu explozive: transport rutier de mărfuri: +1,5% lunar; transport de persoane (abonamente): +2,5% lunar. Publicația notează că evoluția din transport nu a fost „neașteptată”, în condițiile în care acciza la motorină pentru transportatori a fost redusă după prima săptămână din martie. Ce s-a scumpit cel mai mult într-un an Față de acum un an, INSSE indică majorări puternice la mai multe produse alimentare, inclusiv: ouă: +14,6% ; pâine: +10% ; carne de vită: +11,5% ; cafea: +23,3% . În același timp, cartofii s-au ieftinit cu circa -11% , iar fasolea cu -5% . Energia rămâne principalul șoc de preț Energia electrică este cu 57% mai scumpă decât acum un an, deși în martie tarifele au scăzut cu -1% față de februarie. [...]
Inflația anuală din România a rămas peste 9% pentru a șaptea lună consecutivă , ajungând la 9,31% în februarie 2026 față de aceeași lună din 2025, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică și citate de HotNews . Evoluția ridicată a prețurilor vine într-un context economic complicat, în care tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu riscă să alimenteze noi scumpiri. Potrivit datelor oficiale, serviciile au înregistrat cele mai mari creșteri de preț , de 11,37% într-un an. În aceeași perioadă, prețurile mărfurilor nealimentare au crescut cu 9,41%, iar cele ale alimentelor cu 7,89%. Scumpiri semnificative la alimente În sectorul alimentar, mai multe produse au înregistrat creșteri importante de preț: Produs Creștere anuală Cafea +25,82% Fructe proaspete +16,12% Ouă +14,33% Produse din zahăr și miere +13,55% Carne de bovine +11,79% Pâine +10,12% Au existat și câteva ieftiniri: cartofii s-au ieftinit cu 11,82%, iar făina cu 2,29%. Serviciile și energia trag inflația în sus În zona serviciilor, unele dintre cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la: bilete CFR – +24,40%; apă, canal și salubritate – +17,21%; servicii de igienă și cosmetică – +15,94%; reparații auto – +14,90%. În același timp, energia electrică s-a scumpit cu aproape 57% , după eliminarea schemei de plafonare a prețurilor, devenind una dintre principalele surse de presiune asupra inflației. Războiul din Orientul Mijlociu complică prognozele Banca Națională a României estima anterior o inflație de aproximativ 3,9% la finalul anului 2026, însă conflictul din Orientul Mijlociu ar putea schimba radical această prognoză. Economistul-șef al BRD, Florian Libocor , estimează că războiul din Iran ar putea adăuga între 0,4 și 3 puncte procentuale la inflație , în funcție de evoluția prețurilor energiei. Principalele scenarii analizate sunt: scenariu moderat: petrolul crește cu 10–15%, gazele cu 15–20%, iar inflația ar urca cu aproximativ 0,4–0,6 puncte procentuale; tensiuni prelungite: petrolul ar putea crește cu până la 35%, iar gazele cu 50%, ceea ce ar adăuga până la 1,4 puncte procentuale la inflație; escaladare severă: petrolul ar putea urca cu până la 85%, caz în care inflația ar crește cu 2–3 puncte procentuale. În acest context, unele bănci estimează că inflația medie din 2026 ar putea ajunge la aproximativ 7,6% , peste nivelul de 6,5% prevăzut în proiectul de buget. [...]
Tensiunile din Orientul Mijlociu pot alimenta o nouă creștere a inflației , iar reducerea deficitului bugetar al României nu mai poate fi amânată, avertizează viceguvernatorul Băncii Naționale, Cosmin Marinescu . Potrivit Digi24 , o scumpire permanentă cu 10% a petrolului ar putea adăuga aproximativ 0,3 puncte procentuale la rata inflației. Oficialul BNR explică faptul că escaladarea conflictelor din Orientul Mijlociu crește incertitudinea globală și provoacă volatilitate pe piețele energetice și financiare. În special piața petrolului reacționează rapid la astfel de tensiuni, iar majorarea prețurilor la energie se transmite ulterior în economie prin costuri mai mari pentru transport, producție și bunuri de consum. Impactul petrolului asupra economiei Deși România este mai puțin dependentă de importurile de petrol decât alte state europene, economia rămâne expusă indirect la scumpirile internaționale. Potrivit estimărilor BNR, dependența netă de importuri energetice de petrol a fost în medie de aproximativ 1,5% din PIB în perioada 2022–2024 , iar nivelul ar putea coborî spre aproximativ 1% din PIB în 2025 . Chiar și în aceste condiții, creșterea prețului petrolului poate genera presiuni inflaționiste. În cazul unui conflict prelungit în zona Golfului, efectele asupra economiei globale și asupra prețurilor ar putea deveni mai persistente. Deficitul bugetar, problemă urgentă Cosmin Marinescu a subliniat că reducerea deficitului bugetar este esențială pentru stabilitatea economică și credibilitatea politicilor publice . România continuă să se confrunte cu dezechilibre macroeconomice, inclusiv un deficit de cont curent ridicat. Potrivit estimărilor, deficitul de cont curent s-a redus doar marginal, de la 8,2% din PIB în 2024 la aproximativ 7,95% din PIB în 2025 , nivel considerat încă ridicat. O schimbare în modelul de creștere economică Viceguvernatorul BNR a remarcat totuși o evoluție pozitivă în structura economiei. Datele Institutului Național de Statistică arată că în 2025 investițiile au contribuit mai mult la creșterea economică decât consumul . Contribuția principalelor componente la creșterea economică: investiții: 1 punct procentual consum privat: 0,4 puncte procentuale Această schimbare indică o trecere graduală de la un model bazat pe consum către unul orientat spre investiții și producție. Fondurile europene, motorul dezvoltării În opinia oficialului BNR, fondurile europene rămân un element crucial pentru dezvoltarea României. De la aderarea la Uniunea Europeană, aproape 100 de miliarde de euro au intrat în economia românească, finanțând proiecte de infrastructură și investiții publice. În acest context, anul 2026 ar trebui să fie unul decisiv pentru absorbția fondurilor europene și pentru accelerarea proiectelor din Planul Național de Redresare și Reziliență ( PNRR ), înainte de expirarea termenelor de implementare. [...]
BNR anticipează o scădere lentă a inflației în primul trimestru, urmată de o creștere temporară în T2 2026 , potrivit Raportului asupra inflației prezentat de guvernatorul Mugur Isărescu, informează AGERPRES . Documentul, aprobat marți de Consiliul de administrație al BNR, încorporează cele mai recente date disponibile și actualizează traiectoria prognozată a prețurilor. Conform noii proiecții, rata anuală a inflației își va continua scăderea lentă în primul trimestru din 2026, însă în trimestrul al doilea va consemna o creștere, pe fondul efectelor de bază, al evoluției cotațiilor unor mărfuri și al eliminării plafonului pentru adaosul comercial la alimentele de bază. Aceste influențe se suprapun efectelor generate anterior de expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor. BNR estimează însă o corecție descendentă abruptă în trimestrul al treilea din 2026, odată cu disiparea efectelor directe ale acestor șocuri de ofertă. Ulterior, inflația ar urma să scadă gradual, reintrând în interiorul intervalului țintei de variație de la mijlocul semestrului I 2027. Banca centrală indică drept factor determinant consolidarea presiunilor dezinflaționiste fundamentale, în special cele generate de deficitul de cerere agregată. Acesta este anticipat să crească până la finalul anului curent, în contextul progresului corecției bugetare, atingând niveluri semnificative, dar mai reduse decât cele estimate anterior. Raportul prezentat de Mugur Isărescu oferă astfel o imagine a unei traiectorii volatile pe termen scurt, marcată de efecte fiscale și administrative, urmată de o temperare graduală a dinamicii prețurilor începând din a doua parte a anului. [...]
Românii au cheltuit peste 18 miliarde de lei pe jocuri de noroc, iar aceste sume intră acum în calculul inflației , potrivit Știrile ProTV . Pentru prima dată, Institutul Național de Statistică a inclus biletele la loto și pariurile sportive în coșul de consum folosit la calcularea ratei inflației, care în ianuarie 2026 a fost de 9,6%. Prețul biletelor la loto și al pariurilor a crescut cu 2,6% față de finalul anului trecut. Doar la ultima extragere Loto, românii au cheltuit aproximativ 12 milioane de lei, fiind jucate peste un milion de bilete. Datele Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc arată că, anul trecut, s-au cheltuit: 11,5 miliarde de lei pe jocuri online; aproape 5,8 miliarde de lei pe aparate tip slot-machine; 915 milioane de lei pe pariuri sportive. Numai în prima jumătate a anului 2025, cheltuielile au depășit 5,5 miliarde de lei, echivalentul bugetului cumulat al Ministerului Justiției și Ministerului Culturii. Economistul Adrian Asoltanie explică fenomenul prin combinația dintre sărăcie și lipsa educației financiare, care alimentează speranța unui câștig rapid. „De cele mai multe ori banii jucați sunt bani absolut necesari”, afirmă acesta, avertizând că sunt riscate sume destinate chiriei sau facturilor. România generează 3,1% din totalul global al sumelor jucate online, deși economia sa reprezintă doar 0,33% din economia mondială. Proporția indică o participare de aproape zece ori mai mare la jocurile de noroc decât la crearea de valoare economică. Includerea acestor cheltuieli în coșul de consum reflectă amploarea fenomenului și impactul său asupra bugetelor gospodăriilor, în special în rândul celor cu venituri reduse. [...]
