Știri
Știri din categoria Economie
Numărul muncitorilor străini cu drept de muncă în România a urcat la 149.558, +47% într-un an, un ritm care pune presiune pe modul în care companiile își acoperă deficitul de personal și pe felul în care statul gestionează imigrația economică, potrivit Mediafax, care citează o analiză Economedia bazată pe date ale Inspectoratului General pentru Imigrări.
Creșterea este legată de cererea de forță de muncă în sectoare unde angajatorii spun că nu mai găsesc suficienți lucrători locali, în special în construcții și HoReCa. În practică, o parte importantă dintre muncitorii străini ajung în activități precum livrări, manipulare marfă și ospitalitate.
Conform datelor IGI citate în analiză, cei mai mulți muncitori străini provin din:
În România, ei ocupă preponderent joburi din zona de execuție, cu cerere mare și rotație ridicată a personalului: livrări, manipulare marfă și industria HoReCa.
Politologul Răzvan Petri, citat de Economedia, leagă fenomenul de schimbarea percepției despre România, pe fondul dezvoltării economice din marile orașe. București, Cluj-Napoca, Timișoara și Iași sunt menționate ca exemple de centre urbane care au ajuns să concureze orașe similare din Vest la salarii și oportunități.
În același timp, politologul Vlad Adamescu, citat în aceeași analiză, spune că impactul economic al imigrației este, în general, pozitiv, dar pot exista efecte negative punctuale pentru lucrătorii din zonele slab plătite, acolo unde competiția pe locuri de muncă poate crește.
Pe fondul scăderii populației și al emigrației românilor, sociologii citați avertizează că imigrația ar putea deveni esențială pentru susținerea pieței muncii în anii următori. Adamescu anticipează o creștere și o „permanentizare” a imigrației din țări din afara UE, în legătură directă cu evoluția economică.
Analiza atrage însă atenția și asupra riscurilor sociale: fără politici de integrare și gestionare, creșterea imigrației poate alimenta discursuri anti-imigraționiste și tensiuni între grupuri, mai ales pe fondul inegalităților economice, cu potențial de exploatare politică a subiectului.
Recomandate
FMI avertizează că un șoc prelungit al petrolului poate împinge economia globală spre recesiune , pe fondul riscului ca războiul din Iran să mențină energia scumpă și să perturbe lanțurile de aprovizionare, potrivit Economedia , care citează Reuters și Agerpres. Miza pentru companii și guverne este dublă: costuri mai mari și condiții financiare mai dure, într-un moment în care creșterea era deja fragilă. În raportul „World Economic Outlook”, FMI condiționează scenariile de evoluția conflictului și de traiectoria prețului petrolului. Instituția avertizează că economia mondială ar putea ajunge „în pragul recesiunii” dacă războiul se agravează și barilul rămâne peste 100 de dolari până în 2027. Trei scenarii FMI: de la încetinire la „aproape recesiune globală” FMI descrie trei variante, în funcție de durata și extinderea conflictului: Scenariul de referință (cel mai optimist): război de scurtă durată în Iran; creștere globală de 3,1% în 2026 , cu 0,2 puncte procentuale sub estimarea din ianuarie. Prețul mediu al petrolului ar fi 82 de dolari/baril în acest an. Scenariul negativ: conflict mai îndelungat; petrol la aprox. 100 de dolari anul acesta și 75 de dolari în 2027; creștere globală de 2,5% . Scenariul sever: conflictul se adâncește și se extinde, cu perturbări majore pe piețe și înăsprirea condițiilor financiare; creștere globală de 2% . FMI sintetizează riscul din scenariul sever astfel: „Aceasta ar fi aproape o recesiune globală.” De ce contează: inflație mai mare și presiune pe dobânzi și bugete Economistul-șef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas , spune că șocul din Golf poate avea un impact mai puternic decât riscurile legate de tarifele inițiale anunțate anterior de președintele american Donald Trump. În scenariul sever, FMI indică o combinație dificilă pentru mediul de afaceri: petrol mai scump (o medie de 110 dolari în 2026 și 125 dolari în 2027); inflație globală în 2026 peste 6% , față de 4,4% în scenariul optimist; posibile reacții mai dure ale băncilor centrale , pe fondul schimbării așteptărilor inflaționiste. Gourinchas avertizează că măsurile de combatere a inflației ar putea fi „mai dureroase” decât cele din 2022. În paralel, FMI anticipează că guvernele vor fi tentate să aplice măsuri fiscale pentru a amortiza scumpirea energiei, dar cu efectul secundar al creșterii deficitelor bugetare și a datoriilor publice . Revizuiri de creștere: SUA, zona euro și piețele emergente Pe regiuni, FMI a operat ajustări ale prognozelor: SUA: creștere de 2,3% în acest an; pentru 2027, estimarea este 2,1% (ușor îmbunătățită). Zona euro: 1,1% în 2026 și 1,2% în 2027 , cu 0,2 puncte procentuale sub prognoza din ianuarie pentru ambii ani, pe fondul energiei mai scumpe. China: 4,4% în 2026 și 4% anul viitor (la fel ca în ianuarie). Piețe emergente și economii în curs de dezvoltare: creștere de 3,9% anul acesta, cu 0,3 puncte procentuale sub prognoza din ianuarie; FMI notează că acestea ar urma să fie cele mai afectate. În scenariile FMI sunt menționate și scăderi ale PIB-ului în 2026 pentru mai multe economii din regiune: Iran (-6,1%) , Qatar (-8,6%) , Irak (-6,8%) , Kuweit (-0,6%) și Bahrein (-0,5%) . În lipsa războiului din Orientul Mijlociu, FMI afirmă că ar fi îmbunătățit prognoza de creștere globală cu 0,1 puncte procentuale , la 3,4% , invocând boom-ul investițiilor tehnologice, dobânzi mai scăzute, tarife americane mai puțin severe și sprijin fiscal în unele țări. Conflictul schimbă însă balanța riscurilor, prin canalul energiei și al finanțării. [...]
FMI a înjumătățit prognoza de creștere a României pentru 2026, la 0,7%, un semnal de presiune prelungită pe venituri și costuri potrivit Libertatea , care citează cel mai recent raport „World Economic Outlook” (WEO) al Fondului Monetar Internațional. Revizuirea este relevantă pentru economie și companii deoarece vine la pachet cu estimări mai slabe pentru indicatori-cheie: inflație mai ridicată, șomaj ușor mai mare și o ajustare mai lentă a dezechilibrelor externe, într-un context global descris ca fiind dominat de incertitudini și tensiuni geopolitice. Creștere mai mică în 2026, revenire abia în 2027 FMI a redus estimarea de creștere economică pentru 2026 de la 1,4% la 0,7%, ceea ce înseamnă o înjumătățire a ritmului anticipat anterior. Pentru 2027, instituția anticipează o accelerare a economiei până la 2,5%, sugerând că o redresare mai consistentă ar urma să apară abia anul viitor. Inflație mai mare, șomaj ușor în creștere Pe partea de prețuri, FMI a revizuit în sus rata anuală a inflației la 7,8% pentru 2026, de la 6,7% în estimarea din toamnă. O temperare „semnificativă”, până la 3,9%, este așteptată în 2027. În privința pieței muncii, șomajul este prognozat la 6% în 2026 (față de 5,8% anterior), cu o scădere marginală la 5,9% în 2027. Deficitul de cont curent se ajustează mai lent decât se estima FMI vede deficitul de cont curent la 6,8% din PIB în 2026, în scădere față de 8% în 2025, dar peste prognoza anterioară de 6,6%. Pentru 2027, nivelul ar urma să coboare la 6,2%. Contextul extern: reuniuni la Washington și riscuri geopolitice Revizuirile apar în săptămâna în care mii de oficiali financiari se reunesc la Washington pentru reuniunile de primăvară ale Băncii Mondiale și FMI . În același timp, tensiunile dintre Statele Unite, Israel și Iran sunt indicate ca factori care pot frâna suplimentar creșterea economică globală și pot alimenta o nouă spirală inflaționistă. [...]
Războiul din Iran împinge în sus inflația și taie din creștere în economiile emergente , iar FMI și Banca Mondială se pregătesc să majoreze sprijinul de urgență pentru țările vulnerabile, pe fondul unor datorii publice deja la niveluri record, potrivit Economica . Înainte de izbucnirea războiului din Iran, pe 28 februarie, cele două instituții se așteptau să își îmbunătățească estimările, invocând rezistența economiei globale chiar și după tarifele vamale suplimentare impuse de președintele SUA, Donald Trump. Conflictul a schimbat însă rapid tabloul: oficiali ai FMI și ai Băncii Mondiale au semnalat că vor revizui în jos prognozele de creștere globală și vor urca estimările privind inflația, cu un impact mai dur pentru piețele emergente și țările în curs de dezvoltare, prin scumpirea energiei și întreruperi de aprovizionare. Ce arată noile scenarii: creștere mai mică, inflație mai mare Scenariul de bază al Băncii Mondiale indică pentru 2026 o creștere de 3,65% a economiilor emergente și în curs de dezvoltare, în scădere de la 4% (estimarea din octombrie). Instituția avertizează că avansul ar putea coborî până la 2,6% dacă războiul se prelungește. Pe partea de prețuri, inflația în aceste economii este prognozată la 4,9% în 2026, față de 3% anterior, iar în scenariul cel mai nefavorabil ar putea urca la 6,7%. Presiune pe bugete și cereri de finanțare de urgență FMI și Banca Mondială își calibrează răspunsul într-un moment în care datoria publică este la niveluri record, iar spațiul bugetar este limitat. FMI anticipează cereri suplimentare de sprijin de urgență de 20–50 miliarde dolari (aprox. 87–218 miliarde lei) pe termen scurt, din partea țărilor cu venituri mici și importatoare de energie. Banca Mondială spune că ar putea mobiliza aproximativ 25 miliarde dolari (aprox. 109 miliarde lei) prin instrumente de răspuns la crize pe termen scurt și până la 70 miliarde dolari (aprox. 305 miliarde lei) în șase luni, dacă va fi necesar. De ce contează: riscul măsurilor „largi” și un nou șoc sistemic Economiștii citați în material avertizează că guvernele ar trebui să folosească măsuri țintite și temporare pentru a amortiza scumpirile pentru populație, deoarece intervențiile mai ample pot alimenta inflația. Președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga , a descris situația drept un șoc cu efecte asupra întregului sistem: „Dar acesta este un șoc la adresa sistemului.” În paralel, FMI a avertizat că aproximativ 45 de milioane de persoane suplimentare ar putea ajunge în insecuritate alimentară acută dacă războiul persistă și continuă să perturbe livrările de îngrășăminte. Context: tensiuni geopolitice și presiunea pe reforme Pe lângă șocul războiului, FMI și Banca Mondială operează într-un climat global mai fragmentat, cu tensiuni ridicate între SUA și China și cu dificultăți în construirea unui răspuns coordonat la nivelul G20. Mary Svenstrup, fost oficial al Trezoreriei SUA, în prezent la Centrul pentru Dezvoltare Globală, spune că multe economii emergente au intrat în criză cu vulnerabilități mai mari la datorie și rezerve mai mici decât în urmă cu câțiva ani și cere regândirea modului în care FMI sprijină țările vulnerabile, inclusiv prin finanțare accesibilă, programe de reformă și, posibil, reduceri mai ample ale datoriilor. [...]
Potrivit adevarul.ro , Escaladarea conflictului din Iran a provocat turbulențe pe piețele globale și temeri privind inflația, însă China a reușit să rămână relativ stabilă, datorită rezervelor energetice, diversificării surselor și expunerii reduse la capitalul străin. Cum a devenit China imună la șocurile energetice din Orientul Mijlociu FOTO: Shutterstock Deși este unul dintre cei mai mari importatori de petrol din lume, China a evitat un șoc major, chiar și în contextul blocajelor din strâmtoarea Ormuz. Explicația ține de o strategie construită în timp: diversificarea surselor de energie și acumularea unor rezerve masive. Cu peste 1,2 miliarde de barili de petrol în stoc și un mix energetic care include cărbune, energie regenerabilă și GNL, economia chineză este mai puțin vulnerabilă la crizele din Golful Persic. „O mare parte din corelația scăzută observată pe piețele sale de capital în ultimele săptămâni provine cu siguranță din faptul că, în calitate de cel mai mare importator de petrol din lume, se gândește strategic la un război de ceva vreme”, a declarat Julian Howard, strateg șef de investiții la Gam, potrivit CNBC. Un avantaj construit după tensiunile cu SUA Analiștii spun că această reziliență a fost accelerată după războiul comercial cu SUA din 2018. „Pe atunci, Trump a lovit China frontal, iar ceea ce s-a întâmplat de atunci este că China a început să se pregătească, iar ei au început să devină mai rezistenți și mai independenți”, a explicat Peter Boockvar. El a adăugat: „Încercarea noastră de a le limita accesul la tehnologia noastră i-a încurajat doar să o dezvolte pe a lor”. Obligațiunile, un refugiu stabil În timp ce alte active considerate sigure au avut fluctuații, obligațiunile chineze au rămas stabile. Randamentul pe 10 ani s-a menținut în jur de 1,81%, în contrast cu creșterea semnificativă a randamentelor din SUA. „Important este că principala problemă a acestei crize a fost incapacitatea țărilor de a reacționa eficient, având în vedere deficitele fiscale foarte ridicate, nivelurile datoriei și inflația la niveluri incomode”, a declarat Gustavo Medeiros. „China se confruntă cu deflația, așa că piața sa de obligațiuni a fost mai puțin expusă decât alte piețe majore”. În plus, dependența redusă de investitori străini limitează riscul unor retrageri masive de capital. Un rival global și un posibil stabilizator regional Pe termen lung, China rămâne singura țară care poate concura cu SUA în mai multe industrii-cheie, de la inteligență artificială la vehicule electrice. „Există o singură țară, și anume China, care concurează puternic cu SUA în toate industriile”, a spus Liqian Ren. În același timp, Beijingul încearcă să își consolideze rolul în Asia, oferind sprijin în domeniul energiei. „Suntem aici pentru a oferi dezvoltare economică… și vă putem ajuta să asigurați siguranța aprovizionării cu energie… putem oferi stabilitate”, a explicat Li Shuo. [...]
Daniel Dăianu avertizează că România poate evita recesiunea doar „cu noroc” , potrivit Antena 3 CNN . Președintele Consiliului Fiscal a făcut declarațiile vineri, 3 aprilie 2026, într-o intervenție la postul TV, pe fondul scumpirilor în lanț pe care le leagă de războiul din Iran. În acest context, Dăianu le-a recomandat populației să își reducă cheltuielile și să prioritizeze strict necesarul, argumentând că șocul energetic și efectele asupra prețurilor ar putea persista. El a invocat inclusiv riscul unor măsuri excepționale, precum raționalizarea energiei, și a menționat presiuni suplimentare asupra prețurilor alimentelor, pe fondul unei crize a costului vieții resimțite atât în Europa, cât și în SUA. „Trebuie să avem noroc, să nu intrăm în recesiune. Se poate intra. Opinia mea este că nu va fi o recesiune adâncă.” Dăianu a mai spus că România pornește cu vulnerabilități fiscale, menționând deficite ridicate și lipsa „spațiului fiscal” (marja bugetară care permite statului să cheltuiască sau să reducă taxe fără să agraveze dezechilibrele). În opinia sa, o abatere de la consolidarea fiscală ar putea avea consecințe severe, deoarece piețele ar penaliza România. Pe partea de prețuri, președintele Consiliului Fiscal anticipează un nou val de inflație („puseu inflaționist”), dar apreciază că procesul de dezinflație nu va fi oprit. Totodată, el nu vede un scenariu în care România să nu se mai poată împrumuta și nici riscul unui faliment în Uniunea Europeană, chiar dacă menționează creșteri ale randamentelor obligațiunilor statelor din UE. În același timp, avertizează că o scădere a consumului, deși afectează economia, poate deveni inevitabilă pentru gospodării, care ar trebui să își „definească” mai bine prioritățile de cheltuire. [...]
România a depășit multe economii din regiune , susține Banca Transilvania , într-un rezumat al intervenției CEO-ului Ömer Tetik la conferința „Romania Government Roundtable: South-East Europe's Next Leap Forward – Ziua III”, din seria Economist Impact, într-un panel despre peisajul financiar european. Potrivit sursei, discuțiile au vizat reziliența sectorului financiar al României și consolidarea prosperității naționale, iar mesajul central al lui Tetik a fost că, în pofida „provocărilor din jurul nostru”, există în continuare spațiu pentru credite noi, investiții și proiecte noi. „Întrebarea esențială este: ce putem face?” În intervenția sa, CEO-ul Băncii Transilvania a indicat câteva avantaje pe care le consideră strategice: România este „pe punctul de a deveni independentă energetic”, este „un lider în producția de cereale și porumb”, cu o creștere de „aproape 30% anul acesta”, și are, „la nivel european”, acces la resurse de apă, pe care le descrie drept un avantaj rar. Tetik a legat aceste atuuri și de poziția logistică a României, în perspectiva unei eventuale reconstrucții a Ucrainei, argumentând că țara ar urma să joace un rol de tranzit și furnizor de resurse și servicii. În acest context, el a pledat pentru schimbarea modului în care România discută cu investitorii străini, pe fondul unei percepții publice oscilante privind investițiile externe. În paralel, el a susținut că există semne de dinamism în mediul privat, inclusiv prin investiții ale companiilor românești în afara țării, și a invocat ca exemplu prezența a „trei modele auto românești aflate în top 10 al celor mai vândute mașini din Europa”. Totodată, a avertizat că o auto-critică excesivă poate alimenta o „poveste negativă” care ajunge să influențeze și investitorii. Pe partea de vulnerabilități macroeconomice, Tetik a spus că „deficitele bugetare și inflația ridicată acumulate în decenii nu pot fi rezolvate peste noapte”, dar a remarcat că, în spațiul public, sectorul privat vorbește frecvent despre planuri de creștere și investiții pe termen mediu și lung. În sprijinul ideii de convergență economică, el a indicat că România a ajuns la „aproape 80% din media europeană a PIB-ului pe cap de locuitor (PPS)”, adăugând că, din perspectiva competitivității, țara „a depășit multe alte economii din regiune, fie ele membre sau nu ale Uniunii Europene”. În final, Tetik a menționat obiectivul aderării la OECD și a pus accent pe cerințele recurente ale investitorilor: „stabilitate, predictibilitate și planuri pe termen mediu și lung”, exprimând speranța consolidării cadrului actual prezentat și de ministrul Alexandru Nazare. [...]
