Știri
Știri din categoria Statistici
Scăderea producției industriale cu 2,6% în primele două luni din 2026 indică o slăbire a motorului manufacturier, în condițiile în care industria prelucrătoare a tras în jos indicatorul, în pofida creșterii pe segmentul de energie, potrivit datelor publicate de INS și preluate de Agerpres.
În perioada 1 ianuarie – 28 februarie 2026, producția industrială (serie brută) a fost mai mică cu 2,6% față de intervalul similar din 2025. Pe seria ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și sezonalitate (indicator care elimină efectele calendarului și ale variațiilor sezoniere), scăderea a fost de 2,5%.
INS indică drept principale cauze ale declinului (serie brută) scăderile din:
În același timp, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a crescut cu 7,6%, dar nu a compensat reculul din celelalte două ramuri.
Pe seria ajustată, tabloul rămâne similar: industria prelucrătoare a scăzut cu 4,2%, iar industria extractivă cu 2,4%, în timp ce segmentul de energie a crescut cu 7%.
În februarie 2026, producția industrială (serie brută) a crescut cu 9,3% față de ianuarie, pe fondul avansului din industria prelucrătoare (+14,5%). În aceeași comparație lunară, energia a scăzut cu 9,3%, iar industria extractivă cu 4%.
Pe seria ajustată, producția industrială a fost mai mică cu 0,4% față de luna precedentă, ca urmare a scăderilor din industria extractivă (-2%) și din energie (-1,7%), în timp ce industria prelucrătoare a crescut cu 0,7%.
Raportat la februarie 2025, producția industrială a scăzut:
Recomandate
Producția industrială a României a scăzut cu 3,3% în primele cinci luni din 2026 , pe fondul contracției din industria prelucrătoare și cea extractivă, ceea ce indică o presiune persistentă asupra sectorului care generează o parte importantă din valoarea adăugată și exporturi, potrivit datelor INS citate de Economica . În perioada 1 ianuarie – 31 mai 2026, față de aceeași perioadă din 2025, producția industrială (serie brută) s-a diminuat cu 3,3%, în condițiile în care industria prelucrătoare a scăzut cu 4,5%, iar industria extractivă cu 1,8%. Singura evoluție pozitivă a venit din segmentul de energie (producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat), care a crescut cu 4,1%, conform informațiilor transmise de Agerpres . Ajustat sezonier, scăderea rămâne: -3,1% la cinci luni Pe seria ajustată (care elimină influențele sezoniere), producția industrială a fost mai redusă cu 3,1% în primele cinci luni din 2026. Dinamica a fost trasă în jos tot de: industria prelucrătoare: -4,3%; industria extractivă: -1,8%. În același timp, segmentul de energie a consemnat o creștere de 3,6%. Mai 2026: creștere lunară pe seria brută, dar recul pe seria ajustată În luna mai 2026, față de aprilie 2026, producția industrială (serie brută) a crescut cu 3,1%, susținută de: industria prelucrătoare: +4,7%; industria extractivă: +1,5%. În schimb, producția și furnizarea de energie a scăzut cu 7,7%. Pe seria ajustată, producția industrială a scăzut cu 2,8% de la o lună la alta, ca urmare a diminuărilor din toate cele trei sectoare: energie (-3,2%), industria prelucrătoare (-2,4%) și industria extractivă (-1,1%). Comparativ cu mai 2025, scăderea este mai abruptă Față de luna mai 2025, producția industrială (serie brută) a scăzut cu 7,3%, pe fondul scăderilor din: industria prelucrătoare: -7,9%; industria extractivă: -5,0%; energie: -3,8%. Pe seria ajustată, scăderea anuală a fost de 5,3%, determinată de industria prelucrătoare (-5,5%), industria extractivă (-4,8%) și energie (-3,1%). [...]
România rămâne statul UE cu cea mai mare pondere a populației care nu își permite o săptămână de vacanță , un indicator direct al presiunii pe veniturile gospodăriilor și al diferențelor de nivel de trai din Uniune, potrivit datelor Eurostat citate de Agerpres . În 2025, aproximativ 27,5% dintre cetățenii Uniunii Europene cu vârsta de peste 16 ani nu și-au putut permite o săptămână de vacanță pe an departe de casă. Proporția este cu 1,5 puncte procentuale mai mare față de 2024, dar cu 7,7 puncte procentuale sub nivelul din 2015. România, mult peste media UE Cele mai ridicate proporții ale persoanelor care nu și-au putut permite o săptămână de vacanță s-au înregistrat în 2025 în: România: 61,4% Grecia: 46,6% Ungaria: 39,1% Bulgaria: 39,1% Unde indicatorul este cel mai scăzut La polul opus, cele mai mici ponderi au fost raportate în: Luxemburg: 10,6% Suedia: 12,4% Țările de Jos: 12,8% Datele Eurostat sunt folosite frecvent ca indicator de „ deprivare materială ” (dificultatea de a acoperi cheltuieli considerate uzuale), iar diferențele mari între state sugerează un decalaj persistent de putere de cumpărare și reziliență financiară a gospodăriilor în interiorul UE. [...]
Insolvențele au urcat cu peste 12% în S1 2026, cu presiune concentrată în București și în câteva sectoare-cheie , potrivit datelor ONRC citate de Economica . În primele șase luni din 2026, cele mai multe firme și PFA-uri intrate în insolvență au fost înregistrate în București: 725 de cazuri, în creștere cu 6,93% față de aceeași perioadă din 2025. Unde se vede cel mai puternic creșterea După București, următoarele județe au avut cele mai multe insolvențe în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2026: Bihor: 275 (minus 5,82%) Cluj: 218 (minus 15,18%) Timiș: 187 (plus 18,35%) Ilfov: 185 (plus 8,82%) Prahova: 138 (plus 23,21%) La polul opus, cele mai puține insolvențe au fost consemnate în: Covasna: 17 (plus 13,33%) Harghita: 18 (0% – fără modificări) Botoșani: 21 (plus 10,53%) Mehedinți: 24 (plus 4,35%) Sălaj: 24 (minus 46,67%) Teleorman: 29 (plus 70,59%) Ritmul din iunie: 709 insolvențe într-o singură lună Numai în luna iunie au intrat în insolvență 709 firme și PFA. Cele mai multe au fost în: București: 119 Bihor: 63 Ilfov: 45 Timiș: 42 Cluj: 29 Prahova: 29 Sectoarele care trag în sus statistica Pe domenii de activitate, cele mai multe insolvențe s-au înregistrat în: Comerț cu ridicata și amănuntul: 229 (plus 388,14% față de S1 2025) Construcții: 210 (plus 412,20%) Transport și depozitare: 132 (plus 266,67%) Industria prelucrătoare: 128 (plus 312,90%) Creșterile procentuale foarte mari pe aceste sectoare indică o deteriorare rapidă a situației pentru firmele din lanțurile de distribuție, șantiere și logistică, cu potențial de propagare în restul economiei prin întârzieri la plată și blocaje în relațiile comerciale. [...]
România a urcat pe locul trei în UE la scumpirea anuală a carburanților în iunie , un semnal de presiune suplimentară pe costurile de transport și, implicit, pe prețurile din economie, potrivit Economedia , care citează date Eurostat publicate miercuri. La nivelul Uniunii Europene , creșterea medie anuală a prețurilor la combustibili și lubrifianți a fost de 13,7% în iunie, în scădere ca ritm față de mai (20,7%) și aprilie (20,8%). Eurostat arată că scumpiri au fost raportate în toate statele membre, însă într-un ritm mai lent decât în luna precedentă. România, între cele mai mari creșteri anuale din UE Cele mai mari creșteri ale prețurilor la combustibili în iunie (față de aceeași lună din 2025) au fost: Bulgaria: 26% Lituania: 23,5% România: 23,1% Finlanda: 22% La polul opus, cele mai mici creșteri au fost în Ungaria (2,3%) și Polonia (5,8%). În restul statelor, creșterile s-au situat între 7,9% în Spania și 18,6% în Cipru. În iunie, scăderi lunare în UE la motorină și benzină, cu excepții punctuale Față de luna mai, în iunie motorina a scăzut în medie în UE cu 6,4%, iar benzina cu 4,2%. Cu o lună mai devreme, motorina scăzuse cu 5,8%, în timp ce benzina crescuse cu 0,8% față de aprilie. În iunie, motorina s-a ieftinit în toate țările UE, cele mai mari scăderi fiind în Republica Cehă (11,3%), Polonia (9,7%) și Bulgaria (9,4%). Cele mai mici scăderi au fost în Ungaria (0,6%), Italia (1,4%) și Slovenia (1,6%). La benzină, Cipru și Italia au fost singurele țări unde prețurile au crescut în iunie față de mai (cu 0,7%, respectiv 0,5%). În restul statelor, benzina s-a ieftinit, cele mai mari scăderi fiind în Suedia (7,8%), Belgia (7%) și Polonia (6,6%). [...]
România rămâne pe ultimul loc în UE la durata medie a vieții profesionale, un semnal direct despre participarea redusă la muncă și ieșirile timpurii din piața muncii , potrivit HotNews , care citează date Eurostat publicate joi. În România, viața profesională durează în medie 32,7 ani , cel mai mic nivel din Uniunea Europeană. Contrastul este puternic cu țările din nord-vestul UE, unde durata medie a vieții active depășește frecvent 40 de ani. România, singura țară din UE cu scădere între 2015 și 2024 Între 2015 și 2024, durata așteptată a vieții active a crescut în toate statele UE, cu excepția României , notează Biroul de Statistică al UE. Cele mai mari creșteri au fost raportate în: Malta: +5,2 ani Ungaria: +4,8 ani Estonia: +4,4 ani Irlanda: +4,4 ani La polul opus, Spania, Suedia, Letonia și Austria au avut evoluții relativ stabile, cu creșteri de cel mult 2 ani. Unde se vede decalajul: media UE și țările cu peste 40 de ani de muncă În 2025, durata vieții active în UE a fost, în medie, 37,5 ani (față de 37,2 ani în 2024). Eurostat arată că în șapte țări durata medie este de 40 de ani sau mai mult : Olanda (44,0 ani), Suedia (43,4), Danemarca (42,6), Estonia (41,5), Irlanda (40,7), Germania (40,2) și Finlanda (40,1). La capătul clasamentului sunt România (32,7 ani), Italia (33,0) și Bulgaria (34,6) , potrivit Eurostat . Cauzele invocate: participarea femeilor, pensionări timpurii, muncă nedeclarată Materialul indică mai mulți factori care explică poziția României (și a Italiei) în coada clasamentului: participare scăzută a femeilor pe piața muncii, asociată cu ieșiri mai timpurii din activitate din motive de îngrijire a copiilor și obligații familiale; pensionări timpurii și pensii speciale , care pot reduce numărul mediu de ani lucrați; șomaj ridicat în rândul tinerilor și intrare întârziată pe piața muncii; muncă informală („la negru”) , care nu apare în statisticile oficiale; factori demografici și de sănătate , inclusiv speranță de viață mai scăzută și ieșiri din activitate din motive medicale; disparități mari între bărbați și femei în numărul de ani lucrați. Diferențe pe gen: România, printre cele mai slabe rezultate la femei În 2025, în UE se așteaptă ca bărbații să lucreze în medie 39,5 ani , iar femeile 35,4 ani . Pentru România, Eurostat indică o durată a vieții active așteptată de 36,0 ani la bărbați și 29,1 ani la femei , ceea ce plasează România între cele mai scăzute valori din UE la componenta feminină (alături de Italia și Grecia). În practică, aceste cifre contează pentru economie prin efectul asupra forței de muncă disponibile , a contribuțiilor la buget și a presiunii pe sistemul de pensii , într-un context european în care multe state își prelungesc, treptat, durata de viață profesională. [...]
Salariul mediu net a coborât cu 2,7% în mai, un semnal de volatilitate lunară alimentată de prime și rezultate operaționale , potrivit datelor publicate de INS și relatate de Agerpres . Câștigul salarial mediu net a ajuns la 5.684 lei, cu 159 de lei sub nivelul din aprilie, iar salariul mediu brut a scăzut cu 2,6%, la 9.483 lei (minus 257 de lei). De ce au scăzut salariile față de aprilie INS explică diminuarea prin efectul de bază după luni în care au fost acordate plăți ocazionale și beneficii care au umflat temporar veniturile: prime trimestriale/anuale, prime pentru performanță sau pentru sărbătorile de Paște, drepturi în natură, ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). În unele activități, scăderile au fost influențate și de „nerealizările de producție ori încasările mai mici”, în funcție de contracte și proiecte. „În luna mai 2026, în majoritatea activităților din sectorul economic, nivelul câștigului salarial mediu net a scăzut ca urmare a acordării în lunile precedente de prime ocazionale (...). De asemenea, scăderile câștigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producție ori încasările mai mici (funcție de contracte/proiecte)”, precizează INS. Unde s-au văzut cele mai mari variații La nivel de diviziuni CAEN, cele mai puternice scăderi ale câștigului salarial mediu net au fost în asigurări, reasigurări și fonduri de pensii (cu excepția sistemului public), cu minus 29,8%. INS mai indică scăderi între 10% și 20% în mai multe activități, între care extracția petrolului și gazelor, închiriere și leasing, fabricarea autovehiculelor, tutun, telecomunicații, cocserie și rafinare, industria farmaceutică. În același timp, au existat și creșteri punctuale: extracția minereurilor metalifere (+22,4%) și avansuri între 3% și 5,5% în activități precum decontaminare, fabricarea de mașini/echipamente, electronice și optice, respectiv transporturi aeriene. Diferențe mari între domenii: IT-ul rămâne în top, pescuitul la coadă Cele mai mari salarii medii nete au fost raportate în: programare și consultanță IT: 13.150 lei; extracția petrolului brut și a gazelor naturale: 12.405 lei. La polul opus, cele mai mici valori au fost în: pescuit și acvacultură: 2.863 lei; alte activități de servicii: 2.895 lei. Sectorul bugetar: creșteri în educație, ușoară scădere în sănătate În mai 2026, față de aprilie, câștigul salarial mediu net a crescut în învățământ (+2,4%) și în administrația publică (+0,5%), dar a scăzut ușor în sănătate și asistență socială (-0,5%). Ce arată comparația anuală și salariul „real” Raportat la mai 2025, câștigul salarial mediu net a fost mai mare cu 3,2%. INS mai notează că indicele câștigului salarial real (care ține cont de evoluția prețurilor) a fost 93,1% de la un an la altul și 96,7% de la o lună la alta (mai față de aprilie 2026). [...]
