Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Deficitul de cont curent al României a coborât la 3,1 mld. euro (aprox. 15,8 mld. lei) în ianuarie–februarie 2026, pe fondul reducerii deficitului din comerțul internațional cu bunuri, potrivit datelor BNR citate de Ziarul Financiar. Scăderea contează pentru că indică o temperare a dezechilibrului extern, un indicator urmărit de investitori și relevant pentru costul finanțării economiei.
În primele două luni din 2026, deficitul de cont curent s-a redus cu aproape 500 milioane euro față de perioada similară din 2025, arată datele BNR.
Balanța bunurilor a consemnat un deficit de 4,6 miliarde euro, în scădere cu 932 milioane euro. În același timp, balanța serviciilor a rămas pe excedent, însă acesta a fost mai mic cu 225 milioane euro, la 2,1 miliarde euro.
În interiorul serviciilor, cele mai importante poziții au fost:
Balanța veniturilor primare (care include, între altele, venituri din muncă și venituri din investiții) a înregistrat la final de februarie un deficit de 645 milioane euro, cu 250 milioane euro peste nivelul din perioada similară din 2025.
Și balanța veniturilor secundare (transferuri curente private și ale administrației publice) a rămas pe deficit, care a crescut cu 9 milioane euro, la 86 milioane euro.
Investițiile străine directe au însumat 1,12 miliarde euro în ianuarie–februarie 2026, față de 854 milioane euro în aceeași perioadă din 2025. Din total, participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au fost de 1,18 miliarde euro, iar creditele intragrup au avut o valoare netă negativă de 52 milioane euro.
Recomandate
O retrogradare a României în „junk” ar putea împinge rapid dobânzile statului spre 8% și ar slăbi leul , într-un scenariu descris de economistul-șef al ING România, Valentin Tătaru , înaintea deciziei Standard & Poor’s din 2 octombrie, potrivit Ziarul Financiar . Miza imediată este costul de finanțare al bugetului într-un moment în care România se împrumută masiv pentru acoperirea deficitului. Decizia S&P vizează menținerea sau retrogradarea ratingului suveran în categoria „junk” (nerecomandată investițiilor, în limbajul piețelor), ceea ce ar transmite investitorilor un semnal de risc mai ridicat. În discuția de la ZF Live, Tătaru a vorbit despre o reacție în lanț care ar porni de la titlurile de stat și s-ar propaga către cursul de schimb, cu o posibilă intervenție a BNR. Costul datoriei: titluri de stat „înghețate” în jur de 8% Economistul estimează că, în scenariul retrogradării, randamentele titlurilor de stat s-ar putea bloca „în jur de 8%”, ceea ce ar însemna o creștere semnificativă a costului de finanțare față de nivelul curent, exact într-o perioadă de împrumuturi mari pentru finanțarea deficitului bugetar. „[...] probabil ar duce la o cvasi-îngheţare a titlurilor de stat în jur de 8%”, a declarat Valentin Tătaru la ZF Live. Tătaru a plasat scenariul în contextul unei datorii publice aflate „pe un trend crescător” și al costurilor cu dobânda în creștere, sugerând că presiunea s-ar vedea rapid în „factura” bugetară. „[...] tocmai am vorbit despre creşterea datoriei şi a costurilor cu dobânda”. Cursul: depreciere de 3–4% și rolul BNR Al doilea canal de transmitere indicat de economist este cursul de schimb, unde vede o ajustare de „trei-patru procente” în cazul retrogradării, pe care o descrie ca fiind greu de evitat în acel context. „Deci aş vedea o ajustare de trei-patru procente a cursului”. În același timp, Tătaru a subliniat că evoluțiile ar depinde și de reacția BNR, fără a avansa un răspuns ferm privind instrumentele pe care banca centrală le-ar folosi. Context: precedentul din 2008–2009 și incertitudinea răspunsului politic Economistul a amintit episodul din 2008–2009, când, după tensiuni pe piețe, România a anunțat relativ rapid un acord cu FMI, iar piețele „s-au calmat relativ repede”. Pentru scenariul actual, el a punctat însă limita: „nu știm ce ar apărea” ca răspuns în situația unei retrogradări, ceea ce lasă deschisă întrebarea cât de repede ar putea fi stabilizate costurile de finanțare și cursul. [...]
România riscă să plătească mai scump pentru finanțarea datoriei publice dacă blocajul politic continuă și duce la retrogradarea ratingului suveran la categoria „junk”, avertizează Fitch Ratings , potrivit Economedia . Agenția va reevalua ratingul României în ianuarie 2027, iar până atunci guvernul trebuie să demonstreze că poate reduce deficitul și poate prezenta un plan fiscal credibil. Ce cere Fitch: ajustare suplimentară a deficitului și un buget 2027 credibil Fitch spune că România are nevoie de o corecție suplimentară de aproximativ 1,5 puncte procentuale din PIB a deficitului bugetar pentru a ajuta la stabilizarea creșterii datoriei publice pe termen mediu, potrivit declarațiilor făcute de Malgorzata Krzywicka, analist Fitch, într-un interviu pentru Bloomberg. Miza imediată este bugetul pe 2027 și prezentarea unei traiectorii credibile către un deficit de 3% din PIB . În lipsa acestor elemente, pragul pentru menținerea ratingului devine „tot mai dificil de trecut” cu fiecare săptămână de criză politică, pe fondul întrebărilor legate de predictibilitatea fiscală și capacitatea de a face ajustarea necesară. Blocajul politic apasă direct pe credibilitatea fiscală România a evitat „la limită” retrogradarea cu două luni în urmă, însă de atunci încercările de a instala un nou prim-ministru susținut de o majoritate stabilă au eșuat, crescând perspectiva unor alegeri anticipate. În acest context, președintele Nicușor Dan l-a nominalizat pe europarlamentarul Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, dar șansele de a obține votul de încredere sunt descrise ca reduse, după ce PSD a transmis că este puțin probabil să îl susțină. Mureșan are la dispoziție 10 zile pentru a forma un guvern și a cere aprobarea Parlamentului. Unde este România acum cu ratingul și ce urmează La sfârșitul lunii iulie, Fitch a menținut ratingul României la BBB- (cel mai scăzut nivel din categoria „investment grade”, adică recomandat investițiilor), cu perspectivă negativă . Economedia amintește și contextul deciziei, inclusiv faptul că România a cerut revizuirea evaluării și a furnizat informații suplimentare înaintea deciziei finale (detalii în Economedia ). În paralel, și celelalte agenții au semnalat riscuri: S&P Global urmează să revizuiască ratingul României la începutul lunii viitoare, iar Moody’s Investors Service a confirmat la începutul acestui an ratingul României la Baa3 , cu perspectivă negativă. De ce contează: piețele „prețuiesc” deja România ca „junk” Un element cheie din analiza Fitch este că investitorii tratează deja obligațiunile României ca și cum țara ar avea rating „junk”, ceea ce o obligă să plătească cele mai ridicate randamente din Uniunea Europeană . Analistul Fitch descrie reacția piețelor ca „relativ benignă”, pe fondul evoluției mai bune a deficitului în acest an și al intrărilor de fonduri europene, care ar funcționa ca un mecanism de protecție ce permite României să se finanțeze chiar și sub presiune. Pe partea fiscală, Fitch estimează deficitul bugetar pentru 2026 la 5,9% din PIB , sub ținta de 6,2% stabilită de guvern, după ce deficitul s-a redus de la 9,3% din PIB în 2024 . Totuși, agenția indică îmbunătățirea colectării taxelor ca una dintre principalele căi de reducere a deficitului, în condițiile în care „spațiul este limitat pe partea de cheltuieli”, după măsurile de austeritate deja implementate. Creșterea economică, insuficientă pentru a „acoperi” deficitele Fitch vede și creșterea economică slabă ca un risc: economia României (aprox. 430 miliarde de dolari , adică aproximativ 1.935 miliarde lei ) încearcă să iasă din recesiune și să reducă cea mai ridicată inflație din UE. Krzywicka respinge ideea că o accelerare a creșterii ar putea înlocui consolidarea fiscală: „Acestea sunt câștiguri marginale. Nu sunt nici pe departe la scara ajustării pe care România trebuie să o realizeze. O creștere economică mai puternică, de una singură, nu va rezolva problema deficitelor mari.” Potrivit estimărilor citate, economia ar urma să se contracte ușor în 2026 și să revină pe creștere în 2027, dar la un ritm sub nivelurile de dinaintea pandemiei. [...]
România poate atinge în 2027 deficitul de 5,8% din PIB fără noi taxe și fără înghețarea veniturilor , dacă ține sub control creșterea cheltuielilor și face o indexare „rațională” a salariilor și pensiilor, susține Daniel Dăianu , președintele Consiliului Fiscal, într-o intervenție citată de Antena 3 . Miza, în lectura sa, este credibilitatea finanțării deficitului și a datoriei publice în fața piețelor, nu doar respectarea unei ținte negociate cu Comisia Europeană. România are de redus deficitul în 2027, iar presiunea bugetară rămâne ridicată inclusiv din cauza nevoii de a finanța investiții care nu vor mai putea fi acoperite prin PNRR , pe lângă alte obligații de plată. În acest context, Dăianu spune că ajustarea poate continua fără măsuri drastice asupra veniturilor populației, dacă ritmul cheltuielilor este calibrat la dinamica economiei. De ce „pauza” de la Bruxelles nu rezolvă problema finanțării Întrebat despre ideea ca România să ceară Comisiei Europene o „pauză” în reducerea deficitului (idee atribuită în material lui Tánczos Barna), Dăianu afirmă că o astfel de soluție nu se poate obține „pur și simplu” prin negociere, pentru că decizia relevantă se vede în reacția piețelor financiare. „Comisia Europeană nu este un dictator pentru piețele financiare” El explică faptul că România își finanțează deficitul și își refinanțează datoria publică atât intern, cât și extern, iar acolo contează percepția investitorilor, a băncilor și a agențiilor de rating. „Sunt fonduri mari care fac plasamente în obligațiunile suverane, sunt bănci și care ascultă de agențiile de rating, ele nu ascultă de Comisia Europeană” Condițiile invocate: fără înghețări, dar cu indexare „rațională” Președintele Consiliului Fiscal spune că nu vede necesară o nouă înghețare a salariilor și pensiilor în 2027, după măsurile din 2025 și 2026, în condițiile în care România are încă inflație ridicată, iar PIB-ul nominal ar urma să crească și în 2027. Cheia, în argumentația sa, este ca dinamica acestor cheltuieli să nu depășească ritmul de creștere al PIB-ului nominal. „În 2027 nu este necesar să se procedeze la o nouă înghețare a salariilor și pensiilor. (...) Dacă noi vom avea o dinamică (...) care să nu depășească ritmul de creștere a PIB-ului nominal, nu va fi nicio problemă” În același timp, Dăianu afirmă că Ministerul Finanțelor lucrează la mai multe scenarii de indexare și că aceasta trebuie făcută astfel încât să nu pună în pericol consolidarea fiscal-bugetară și ținta de deficit. Fără taxe noi, dar cu o piesă lipsă: legea salarizării unitare Dăianu consideră că ținta de deficit de 5,8% din PIB este realizabilă și fără majorări de taxe sau impozite, însă insistă asupra nevoii de reguli mai clare privind cheltuielile cu personalul din sectorul public, prin legea salarizării unitare, pentru a crește predictibilitatea bugetară. „Fără salarizare unitară noi nu vom avea predictibilitate privind cheltuielile” El mai spune că România ar putea coborî chiar sub 5,8% dacă evoluția veniturilor fiscale rămâne bună, invocând încasări mai bune, inclusiv din TVA. Când ar putea apărea o îmbunătățire resimțită de populație Întrebat când ar putea românii să simtă o îmbunătățire a situației economice, Dăianu indică anul 2027 și estimează o creștere economică „în jur de 2% din PIB”, posibil mai mare. În opinia sa, indexarea salariilor și pensiilor ar urma să susțină consumul și cererea, dar trebuie calibrată astfel încât să nu deraieze reducerea deficitului. [...]
Guvernul pregătește două rectificări pentru a evita blocaje la finanțarea serviciilor publice , prima fiind programată până la finalul lui octombrie, în condițiile unor presiuni de cheltuieli care trebuie acoperite fără depășirea țintei de deficit, potrivit Știrile Pro TV . Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , a spus după audierile din Parlament că strategia vizează o rectificare „în urgență” până la sfârșitul lunii octombrie, pentru cheltuieli de funcționare și nevoi stringente ale ordonatorilor principali de credite, urmată de o a doua rectificare „de reglaj” la finalul lunii noiembrie. Suma totală a primei rectificări nu este încă stabilită și ar urma să fie definitivată după învestirea Guvernului, când miniștrii și ordonatorii de credite vor verifica necesarul. „Am stabilit o strategie pentru următoarele săptămâni care vizează în primul rând două etape de rectificare bugetară. O primă rectificare până la finalul lunii octombrie (...) şi o a II-a rectificare de reglaj la finalul lunii noiembrie. Ambele rectificări vor lua în calcul ipoteza noastră de menţinere a ţintei de deficit la finalul anului”, a afirmat Nazare. Unde sunt presiunile imediate de finanțare Nazare a indicat că prima rectificare ar trebui să acopere, între altele, cheltuieli urgente pentru funcționarea unor instituții și servicii publice, inclusiv în zona sănătății și a intervențiilor de urgență. În paralel, ministrul a vorbit despre obligațiile de plată pentru compensarea prețurilor la energie: plățile făcute până acum depășesc 5 miliarde de lei, iar „stocul restant” ar putea fi între 5 și 8 miliarde de lei, în funcție de evaluarea finală a Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Estimări punctuale vehiculate pentru rectificare Deși Guvernul nu a prezentat încă o estimare agregată a fondurilor necesare până la finalul anului, în spațiul public au apărut, potrivit aceleiași surse, mai multe repere de cheltuieli care ar putea ajunge pe masa rectificării: Sănătate (CNAS) : Casa Națională de Asigurări de Sănătate ar avea nevoie de încă 6,4 miliarde de lei până la finalul anului, pentru spitale, programe naționale și medicamente compensate, potrivit ministrului interimar al Sănătății, Cseke Attila. Energie (plafonare) : patronatele avertizau că 3,75 miliarde de lei prevăzute în buget pentru decontări către furnizori sunt insuficiente; cererile depuse ar fi ajuns la aprox. 9,5 miliarde de lei , iar restanțele efective erau estimate la circa 6 miliarde de lei . Nazare a indicat un „stoc restant” posibil de 5–8 miliarde de lei , în funcție de ANRE. Magistrați (titluri executorii) : Guvernul și Ministerul Finanțelor ar avea la dispoziție nouă zile pentru a asigura, inclusiv prin rectificare, 1 miliard de euro (aprox. 5 miliarde de lei) pentru plata unor drepturi salariale; întârzierea ar atrage penalități de 1% pe zi din suma datorată, plus amenzi zilnice. Nazare a mai spus că obligațiile aferente titlurilor executorii se ridică la aproape 12,7–13 miliarde de lei , iar premierul ar urma să inițieze discuții pentru o formulă de plată eșalonată. Transporturi : Ministerul Transporturilor și Infrastructurii ar avea nevoie de aprox. 7,2 miliarde de lei pentru a „închide anul”, potrivit declarațiilor lui Ștefan-Ovidiu Popa, ministrul propus pentru portofoliu. Ce urmează Calendarul indicat de Ministerul Finanțelor presupune o primă rectificare până la finalul lui octombrie , urmată de o a doua rectificare la finalul lui noiembrie , ambele construite pe ipoteza menținerii țintei de deficit. În lipsa unei estimări oficiale consolidate, miza imediată rămâne acoperirea cheltuielilor urgente astfel încât instituțiile-cheie să își poată continua activitatea până la finalul anului. [...]
Majorările de salarii și pensii sunt condiționate de „spațiul fiscal” și de țintele de deficit , potrivit programului de guvernare 2026–2028 prezentat de Cabinetul Luca Niculescu , relatează Adevărul . Documentul leagă explicit orice creștere generală de veniturile statului, productivitate și de avizul Ministerului Finanțelor privind impactul bugetar, într-un cadru de consolidare fiscală. Programul pornește de la ideea că noile cheltuieli permanente trebuie încadrate în plafoane, pentru a nu deraia traiectoria de reducere a deficitului bugetar și a datoriei publice. În acest sens, viitorul executiv își propune reducerea graduală a cheltuielilor de personal de la 9,3% din PIB (nivelul din 2024) la 7,9% din PIB până în 2031. Salarii: lege nouă, dar aplicare etapizată și fără „creșteri uniforme” Reforma salarizării în sectorul public este prezentată ca un proces etapizat, cu accent pe predictibilitate, performanță și eliminarea dezechilibrelor dintre categorii de bugetari. Programul precizează că eventualul spațiu fiscal ar urma să fie folosit „pentru corectarea inechităților salariale” și nu pentru majorări generalizate. Un element-cheie este condiționarea: aplicarea noii legi a salarizării depinde de respectarea plafoanelor de cheltuieli și de avizul Ministerului Finanțelor privind impactul bugetar. Totodată, sporurile ar urma să fie „regândite” și justificate mai clar, iar remunerația să fie legată într-o măsură mai mare de performanță. „Orice majorare generală este condiționată de spațiul fiscal validat de Ministerul Finanțelor.” Programul mai include aplicarea mecanismului legal de actualizare a salariului minim într-un ciclu de 12 luni, pe baza datelor economice și a consultării tripartite, în linie cu directiva europeană. Pensii: reluarea indexării din 2027, fără procente asumate În privința pensiilor, documentul prevede reluarea indexării începând cu 2027, cu obiectivul declarat de a menține puterea de cumpărare. În același timp, programul subliniază că măsura trebuie fundamentată prin costuri și resurse și nu trebuie să afecteze reducerea deficitului și a datoriei publice. „Începând cu 2027, asigurăm indexarea pensiilor, pentru protejarea puterii de cumpărare (...), cu respectarea sustenabilității sistemului public de pensii și fără să periclităm traiectoria de reducere a deficitului și a datoriei publice.” Programul nu stabilește procente concrete nici pentru creșterea salariilor bugetarilor, nici pentru indexarea pensiilor în 2027. De asemenea, menționează că cheltuielile cu asistența socială trebuie să rămână sub pragul de 12,2% din PIB, iar alte beneficii sociale nu vor putea crește peste ritmul de majorare a PIB-ului nominal. Măsuri sociale: extinderi posibile, dar doar cu finanțare identificată Pe partea de protecție socială, programul include mai multe propuneri, însă introduce o regulă generală: fiecare măsură trebuie să aibă sursă de finanțare, impact bugetar estimat și perioadă de aplicare definită. Printre măsurile menționate: eliminarea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru mamele cu copii până la doi ani și pentru veteranii de război, dar numai după identificarea surselor care să compenseze impactul bugetar; stimulente pentru întoarcerea mai devreme la muncă după nașterea copilului (cu prelungirea temporară a indemnizației, în funcție de momentul revenirii); posibilitatea ca bunicii angajați să preia concediul de creștere a copilului, cu acordul părinților; pregătirea pentru 2027 a unui „pachet de solidaritate” orientat către persoane și familii vulnerabile, temporar și adaptat resurselor disponibile. Ce urmează: votul de învestire și calendarul politic Parlamentul ar urma să se reunească marți, 20 octombrie, de la ora 14:00, pentru votul de învestire a Guvernului condus de premierul desemnat Luca Niculescu , iar audierile miniștrilor propuși sunt programate luni și marți, conform calendarului stabilit de Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului. [...]
Sistemul sanitar riscă un blocaj operațional în 2–3 săptămâni dacă nu apare rapid o rectificare bugetară, avertizează ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila , potrivit Antena 3 . Miza imediată este finanțarea serviciilor de ambulanță și a unităților de primiri urgențe (UPU), care ar putea ajunge să nu-și mai poată îndeplini atribuțiile dacă banii nu sunt alocați până la începutul lunii noiembrie. Ministrul spune că sumele necesare sunt „de aproape 800 de milioane de lei și 227 de milioane de lei” și că, fără rectificare, „funcționarea sistemului medical intră într-un palier de nefuncționare”. „Esența e că în două-trei săptămâni, fără o rectificare, funcționarea sistemului medical intră într-un palier de nefuncționare.” De ce nu mai pot fi acoperite golurile din buget Cseke Attila susține că Ministerul Sănătății a acoperit până acum nevoile urgente prin relocări repetate de fonduri, inclusiv din martie, când au fost făcute primele redirecționări pentru spitalele din Floreasca și Târgu Mureș. Procedura a continuat „ori de câte ori a fost nevoie”, însă ministrul afirmă că posibilitățile s-au epuizat. „Nu mai avem de unde.” În același context, ministrul a argumentat că fondul de rezervă nu ar fi o soluție, pentru că situația nu este una „neprevăzută”. Presiunea pe rectificare: guvern sau Parlament, cu riscuri Ministrul interimar a insistat că este „absolut necesar” un guvern care să facă rectificarea bugetară. În lipsa acestuia, spune că ar trebui căutată o soluție prin Parlament, dar a avertizat că o astfel de variantă vine cu riscuri (fără a detalia în material care sunt acestea). Cseke Attila a mai precizat că pentru luna octombrie „nu sunt probleme” pe programele mari de sănătate, însă trebuie găsită o soluție pentru noiembrie și decembrie. Context: mutarea de fonduri a redus doar presiunea pe termen scurt În material este menționat și că, „în urmă cu o lună”, Ministerul Finanțelor a aprobat retrimestrializarea a 2,058 miliarde de lei pentru sănătate, prin mutarea sumei din trimestrul IV în trimestrul III, pentru plata unor servicii medicale, dispozitive și medicamente deja acordate sau eliberate pacienților. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a spus atunci că măsura reduce presiunea imediată și riscul unui blocaj la începutul lunii octombrie, dar nu rezolvă problemele structurale de finanțare. Separat, premierul desemnat Luca Niculescu a declarat pentru Antena 3 CNN că o rectificare bugetară rapidă este esențială, inclusiv pentru eliminarea riscului ca angajații din România să nu-și primească salariile, și că „prima” soluție este formarea unui guvern. Ce urmează Din informațiile prezentate, termenul-limită indicat de ministrul Sănătății este începutul lunii noiembrie, când ar trebui alocate sumele necesare. În lipsa unei rectificări bugetare, riscul operațional invocat vizează în special ambulanțele și UPU-urile, cu efect direct asupra capacității de răspuns la urgențe. [...]
