Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Deficitul de cont curent al României a coborât la 3,1 mld. euro (aprox. 15,8 mld. lei) în ianuarie–februarie 2026, pe fondul reducerii deficitului din comerțul internațional cu bunuri, potrivit datelor BNR citate de Ziarul Financiar. Scăderea contează pentru că indică o temperare a dezechilibrului extern, un indicator urmărit de investitori și relevant pentru costul finanțării economiei.
În primele două luni din 2026, deficitul de cont curent s-a redus cu aproape 500 milioane euro față de perioada similară din 2025, arată datele BNR.
Balanța bunurilor a consemnat un deficit de 4,6 miliarde euro, în scădere cu 932 milioane euro. În același timp, balanța serviciilor a rămas pe excedent, însă acesta a fost mai mic cu 225 milioane euro, la 2,1 miliarde euro.
În interiorul serviciilor, cele mai importante poziții au fost:
Balanța veniturilor primare (care include, între altele, venituri din muncă și venituri din investiții) a înregistrat la final de februarie un deficit de 645 milioane euro, cu 250 milioane euro peste nivelul din perioada similară din 2025.
Și balanța veniturilor secundare (transferuri curente private și ale administrației publice) a rămas pe deficit, care a crescut cu 9 milioane euro, la 86 milioane euro.
Investițiile străine directe au însumat 1,12 miliarde euro în ianuarie–februarie 2026, față de 854 milioane euro în aceeași perioadă din 2025. Din total, participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au fost de 1,18 miliarde euro, iar creditele intragrup au avut o valoare netă negativă de 52 milioane euro.
Recomandate
Creșterea datoriei externe la 231,5 miliarde euro pune presiune pe finanțare, în condițiile în care intrările de investiții străine directe au scăzut , deși deficitul de cont curent s-a redus ușor în primul trimestru din 2026, potrivit datelor BNR prezentate de Economedia . La finalul lunii martie 2026, datoria externă totală a României a ajuns la 231,5 miliarde euro, în creștere cu circa 3 miliarde euro față de sfârșitul lui 2025. Evoluția a fost susținută atât de sectorul public, cât și de alte sectoare instituționale, într-un context în care finanțarea externă rămâne un element-cheie pentru echilibrele macroeconomice. Datoria externă crește, cu pondere dominantă pe termen lung Structura datoriei arată o predominanță a împrumuturilor pe termen lung: datoria pe termen lung: 182,8 miliarde euro (79% din total); datoria pe termen scurt: 48,7 miliarde euro (21% din total). În interiorul acestei dinamici, administrația publică rămâne principalul debitor extern, cu 126,5 miliarde euro în martie 2026, în ușoară creștere față de finalul anului trecut. Contul curent se îmbunătățește, dar nu din toate componentele Deficitul de cont curent s-a redus la 5,33 miliarde euro în perioada ianuarie–martie 2026, de la 6,15 miliarde euro în aceeași perioadă din 2025. Scăderea a fost susținută în principal de diminuarea deficitului din comerțul cu bunuri, cu aproape 1 miliard euro. În același timp, balanța serviciilor a avut un excedent mai mic, iar deficitul veniturilor primare a crescut la 1,59 miliarde euro. Veniturile secundare au contribuit pozitiv mai mult decât în anul anterior, compensând parțial deteriorările din celelalte componente. Investițiile străine directe scad, cu credite intragrup pe minus Un punct sensibil pentru finanțarea externă este reducerea investițiilor directe ale nerezidenților în România: 1,13 miliarde euro în T1 2026, față de 1,63 miliarde euro în T1 2025. Structura indică: 1,46 miliarde euro participații la capital (inclusiv profit reinvestit); -331 milioane euro credite intragrup (valoare net negativă). Indicatori de acoperire: ușoare îmbunătățiri, serviciul datoriei scade BNR raportează o ușoară îmbunătățire a unor indicatori de risc extern: acoperirea importurilor de bunuri și servicii: 6,4 luni (de la 6 luni în decembrie 2025); acoperirea datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare: 108,1%. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a coborât la 11,8%, de la 18,4% în anul precedent, ceea ce sugerează o presiune mai mică pe plățile curente aferente datoriei pe termen lung, în pofida creșterii stocului total de datorie. [...]
Datoria externă totală a României a urcat la 231,5 miliarde euro , după o creștere de 3,062 miliarde euro în primele trei luni din 2026, un nivel care menține presiunea pe finanțarea externă și pe costurile de împrumut ale statului și economiei, potrivit datelor BNR citate de Antena 3 . BNR arată că, în perioada ianuarie–martie 2026, datoria externă totală „a crescut cu 3 062 milioane euro, până la 231 525 milioane euro”. Cum arată structura datoriei: termen lung vs. termen scurt La 31 martie 2026, datoria externă pe termen lung a însumat 182.847 milioane euro, adică 79% din total, în creștere cu 1,4% față de 31 decembrie 2025. Datoria externă pe termen scurt a fost de 48.678 milioane euro (21% din total), în creștere cu 1,1% față de finalul lui 2025. Context: deficitul de cont curent s-a redus, dar rămâne semnificativ În ianuarie–martie 2026, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 5.338 milioane euro, comparativ cu 6.153 milioane euro în aceeași perioadă din 2025. BNR detaliază modificările din structura contului curent: balanța bunurilor: deficit mai mic cu 977 milioane euro; balanța serviciilor: excedent mai mic cu 334 milioane euro; veniturile primare: deficit mai mare cu 305 milioane euro; veniturile secundare: contribuție pozitivă de 477 milioane euro. Investițiile străine directe : nivel mai mic decât anul trecut Investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 1.130 milioane euro, în scădere față de 1.635 milioane euro în ianuarie–martie 2025. Din total, participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au fost de 1.461 milioane euro, iar creditele intragrup au avut o valoare netă negativă de 331 milioane euro. Datele sunt incluse în raportarea BNR privind balanța de plăți și datoria externă pentru martie 2026. [...]
România și încă 15 state UE cer majorarea fondurilor pentru Politica Agricolă Comună și coeziune, avertizând că tocmai aceste capitole ar urma să fie tăiate în viitorul buget european 2028–2034 , potrivit Economica . Miza este direct bugetară: grupul încearcă să blocheze reducerea finanțărilor care alimentează investiții și plăți în statele beneficiare, inclusiv România. Inițiativa apare într-o scrisoare comună a grupului „ Prietenii Coeziunii ”, format din Spania, Italia, Polonia, Portugalia, Grecia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Croația, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, România, Slovenia și Slovacia, informație relatată de Agerpres (citată de Economica). De ce contează: presiune pe capitolele cu impact direct în economie Semnatarii susțin că, potrivit propunerii Comisiei Europene, fondurile pentru agricultură, pescuit și politicile regionale ar fi singurele capitole vizate de reduceri, „în ciuda creșterii generale a bugetului european”. În acest context, cele 16 state cer o creștere a alocărilor bugetare pe care guvernele naționale le împart între: Politica Agricolă Comună (PAC); programele de coeziune; pescuit; alte priorități. Argumentul lor este că aceste politici contribuie la obiective-cheie ale UE și sunt cele mai „vizibile” pentru cetățeni, ceea ce le conferă și o greutate politică în negocieri. Cum ar putea fi finanțată creșterea: resurse noi, refinanțare și datorie comună Pe partea de finanțare, „Prietenii Coeziunii” se declară deschiși la discuții privind noi surse de venituri la nivelul UE, cu condiția ca acestea să fie „autentice, echitabile, directe și neregresive” (adică să nu apese disproporționat pe veniturile mici). În același timp, grupul propune două direcții cu implicații pentru datoria publică europeană: refinanțarea datoriilor contractate prin fondul de redresare, indicată la „aproximativ 25 de miliarde de euro anual”, pentru a face rambursarea mai graduală; posibilitatea emiterii de noi datorii comune la nivelul UE. Semnatarii consideră aceste opțiuni „viabile” pentru finanțarea investițiilor și a bunurilor publice europene legate de autonomia strategică pe termen lung. Ce urmează în negocieri Scrisoarea a fost publicată în ziua în care secretari de stat din cele 27 de state membre dezbat Cadrul Financiar Multianual 2028–2034. Înaintea reuniunii, secretarul de stat spaniol Fernando Sampedro a spus că mai multe state semnatare au făcut „eforturi” pentru a include ideile de „rambursare graduală” și datorie comună, apreciind că aceasta este calea pentru a ridica nivelul de ambiție al bugetului UE. În același timp, Sampedro a legat discuția bugetară de finanțarea unor „bunuri publice europene” precum securitatea și apărarea, dar și tranzițiile verde, digitală și socială — ceea ce sugerează o competiție mai dură între priorități, cu risc de comprimare a finanțărilor tradiționale dacă nu se găsesc venituri suplimentare. [...]
România conduce o alianță de 16 state care cere protejarea banilor pentru agricultură și coeziune în negocierile pentru bugetul multianual al UE 2028–2034, estimat la 1,8 trilioane de euro (aprox. 9.000 miliarde lei), pe fondul unei divizări tot mai puternice între statele contributoare nete și cele care depind mai mult de fondurile europene, potrivit Economedia . Miza economică este directă: nivelul finanțării pentru politica agricolă comună și pentru politica de coeziune (fonduri pentru reducerea decalajelor de dezvoltare) influențează investițiile publice și private în statele din Europa Centrală și de Est, inclusiv România, în timp ce statele mai bogate încearcă să limiteze costul total al bugetului și să reorienteze cheltuielile. Două blocuri cu priorități opuse Pe de o parte, mai multe state bogate – Germania, Franța, Olanda, Austria și țările nordice – cer o reducere semnificativă a bugetului și se opun creșterii contribuțiilor la nivel european. Acestea susțin că fondurile ar trebui direcționate mai mult către competitivitate economică și apărare. De cealaltă parte, o alianță de 16 state membre, coordonată de România, susține menținerea sau chiar creșterea finanțării pentru agricultură și coeziune. Din grup fac parte, între altele, Italia, Spania, Polonia, Bulgaria și Ungaria, alături de alte state din Europa Centrală și de Est. Argumentul alianței coordonate de România: „pierderi în termeni reali” Statele din acest grup afirmă că, în propunerea actuală a Comisiei Europene, politicile de coeziune și agricultura ar fi singurele care ar pierde „în termeni reali”, în pofida creșterii generale a bugetului. În plus, alianța cere eliminarea reducerilor de contribuții (corecții) de care beneficiază unele state mai bogate, precum Germania, Suedia sau Olanda. Ce urmează în negocieri Comisia Europeană propune un buget total de până la 1,8 trilioane de euro (aprox. 9.000 miliarde lei) pentru perioada 2028–2034. Dacă sunt incluse și rambursările datoriilor din perioada pandemiei, totalul ar putea urca la aproape 2 trilioane de euro (aprox. 10.000 miliarde lei). Discuțiile au loc înaintea negocierilor oficiale la nivel european, iar statele contributoare nete se coordonează mai strâns pentru o poziție comună. Negocierile sunt așteptate să continue în următoarele săptămâni, înainte de reuniunile Consiliului European. [...]
Renegocierea PNRR și plata rapidă a lucrărilor devin critice pe fondul „reașezării” economiei , după ani în care banii publici au alimentat mai ales consumul și au împins în sus importurile și deficitul comercial, potrivit declarațiilor premierului interimar Ilie Bolojan , citate de G4Media . Bolojan a spus, vineri, după o întâlnire cu primarii, că în anii precedenți „s-au alocat sume importante pentru consum”, în timp ce creșterea economică a fost „neglijabilă”, iar deficitul țării „a crescut foarte mult”. În acest context, el a descris o „reașezare” a economiei românești, pe fondul încetinirii economice și al presiunilor inflaționiste. „Ani de zile am funcționat cu niște deficite foarte mari, deci practic am aruncat bani în piață (...) erau în principal bani duși pe consum, care au avut efecte de creștere a deficitelor comerciale, de creștere a importurilor, și acum economia noastră se reașează.” Miza imediată: ce proiecte rămân pe grant și ce se mută pe împrumut Premierul interimar a indicat drept prioritate perioada de renegociere a PNRR, în condițiile în care echipa guvernamentală se află la Bruxelles. El a spus că autoritățile trebuie să stabilească: ce proiecte „se termină la sigur”; ce proiecte trebuie să rămână finanțate din grant (fonduri nerambursabile); ce proiecte care nu se pot termina sau au risc de întârziere ar trebui mutate pe împrumut, pentru ca România să nu piardă finanțările. Bolojan a mai afirmat că, în perioada următoare, va fi „foarte important” să existe o rezervă financiară la Ministerul Finanțelor, pentru a acoperi situațiile în care proiectele au nevoie de finanțări suplimentare, inclusiv din cauza creșterii valorii acestora și a faptului că unele cheltuieli nu sunt eligibile la finanțare europeană și trebuie acoperite din bugetul de stat. Blocajele de numerar: întârzieri la plată și presiune pe termene Un alt punct ridicat de Bolojan vizează fluxurile de plăți către constructori. El a spus că a constatat întârzieri la plată pe mai multe proiecte în derulare și că, fără plăți rapide, este greu de presupus că firmele vor putea susține ritmul necesar pentru finalizarea proiectelor „până în luna august”. În ceea ce privește programul „Anghel Saligny”, premierul interimar a afirmat că se va derula „normal” în continuare, însă capacitatea de a suplimenta fondurile față de alocarea inițială este „foarte scăzută”, din cauza nevoilor de finanțare pentru acoperirea diferențelor apărute la proiectele pe fonduri europene. Totodată, el a punctat că „cea mai importantă componentă de investiții publice” din acest an este cea din PNRR, pe care a estimat-o la „aproximativ 10 miliarde de euro” (aprox. 50 miliarde lei). Context: inflație peste prognoze și încetinire economică Bolojan a legat evoluțiile recente de creșterea prețurilor la combustibil și de efectele conflictelor externe, afirmând că inflația a depășit prognozele inițiale și că economiile încetinesc, inclusiv cea a României, în condițiile în care economia locală este conectată la evoluția Uniunii Europene. [...]
Incertitudinea politică prelungită riscă să scumpească finanțarea României și să pună presiune pe curs, avertizează Fitch , pe fondul îndoielilor privind credibilitatea planurilor fiscale pe termen mediu, potrivit Profit . Agenția arată că o criză politică internă care se prelungește poate submina încrederea investitorilor, ceea ce ar duce la deteriorarea condițiilor de finanțare și la presiuni suplimentare asupra cursului de schimb. Fitch precizează că implicațiile crizei asupra credibilității planurilor fiscale și capacitatea unui nou guvern de a le implementa vor cântări în analiza privind creditul suveran la revizuirea programată pentru 31 iulie 2026. Ce urmărește Fitch: credibilitatea consolidării fiscale după 2026 Fitch subliniază că perspectiva negativă asociată ratingului României reflectă deteriorarea continuă a finanțelor publice, pe fondul deficitelor mari și al creșterii rapide a raportului datorie publică/PIB. Agenția notează că, deși impactul imediat al crizei politice asupra finanțelor publice ar fi limitat, incertitudinea reduce vizibilitatea asupra strategiei fiscale pentru 2027 și 2028. În lipsa unui nou guvern, o administrație interimară ar putea continua implementarea bugetului pe 2026, care vizează un deficit de 6,2% din PIB, față de 7,7% din PIB în 2025, potrivit Fitch. În același timp, agenția avertizează că stabilizarea datoriei publice și menținerea ratingului în categoria recomandată investițiilor depind de continuarea consolidării fiscale și după 2026, inclusiv prin măsuri suplimentare „în 2027 și ulterior”. Semnale mixte: deficit mai mic în T1, dar economie în contracție și inflație ridicată Fitch indică faptul că măsurile de consolidare adoptate în 2025 au început să producă efecte, iar execuția bugetară din primul trimestru din 2026 arată o reducere semnificativă a deficitului bugetar, la aproximativ 1% din PIB, aproape la jumătate față de aceeași perioadă din 2024 și 2025. Pe partea macroeconomică, agenția avertizează însă asupra unor riscuri suplimentare, inclusiv din șocul asupra prețurilor energiei pe fondul războiului dintre SUA și Iran. Fitch notează că economia României a intrat în contracție două trimestre la rând și menționează o scădere a PIB de 1,7% în primul trimestru din 2026. În acest context, Fitch se așteaptă ca evoluția economiei să fie „semnificativ” sub prognoza de creștere de 1,1% avută în vedere la evaluarea din februarie. Scumpirea energiei a amplificat presiunile inflaționiste, iar rata anuală a inflației a ajuns la 10,7% în aprilie, potrivit analizei. Fitch consideră că acest nivel limitează spațiul BNR de a reduce dobânzile și notează că volatilitatea sentimentului investitorilor a pus presiune pe leu și a împins randamentele obligațiunilor în sus, chiar dacă tensiunile s-au diminuat în ultimele zile. PNRR, o piesă importantă în finanțarea din 2026 Agenția avertizează că întârzierile în îndeplinirea obiectivelor de reformă ar putea pune în pericol plățile UE prin PNRR, pe care Fitch le descrie drept o sursă crucială de finanțare și stimulare prin investiții publice, în condițiile slăbiciunii economiei interne. Fitch indică fonduri de 1,8% din PIB, incluzând 4,6 miliarde euro (aprox. 23,0 miliarde lei) în granturi și 2,7 miliarde euro (aprox. 13,5 miliarde lei) în împrumuturi. Context: rating confirmat, dar sub supraveghere strânsă Fitch precizează că materialul nu reprezintă o acțiune de rating. La revizuirea obișnuită din februarie, agenția a confirmat ratingul suveran al României la „BBB-”, cu perspectivă negativă. În plan politic, Fitch anticipează că incertitudinea ar putea rămâne ridicată pe termen scurt, dar nu se așteaptă la alegeri anticipate și amintește că președintele Nicușor Dan a început consultări formale pentru formarea unui nou guvern pe 18 mai. Agenția atrage atenția că durata negocierilor și componența viitorului executiv, prioritățile și sprijinul politic pentru implementarea agendei rămân neclare. De asemenea, S&P Global a avertizat că ar putea reduce ratingul în viitor dacă impasul guvernamental se prelungește, într-o evaluare realizată în afara calendarului obișnuit, pe fondul crizei politice declanșate după căderea Guvernului. „Încrederea investitorilor nu se menține automat și nu se apără prin declarații, ci prin bugete credibile, reforme duse până la capăt și absorbția fondurilor europene. Guvernele se pot schimba, dar finanțele publice nu pot fi puse pe pauză.” Declarația îi aparține ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, care a discutat cu reprezentanții Fitch după moțiunea de cenzură, prezentând date despre execuția bugetară din primul trimestru și evoluția PNRR, conform informațiilor publicate de Profit. În următoarele săptămâni, miza pentru costurile de finanțare și pentru stabilitatea piețelor rămâne rapiditatea formării unui guvern cu sprijin suficient pentru a susține consolidarea fiscală și pentru a evita întârzieri care ar putea afecta atât PNRR, cât și evaluarea de rating din 31 iulie. [...]
