Știri
Știri din categoria Economie
Liderul PSD invocă inflația de 10% și o creștere de 0,7% pentru a cere schimbarea direcției economice, într-un mesaj cu miză politică înaintea unei decizii interne care poate influența stabilitatea Guvernului Bolojan, potrivit Economica.
Sorin Grindeanu afirmă că „trei vești proaste pentru economie” ar arăta „clar și concret” de ce România ar avea nevoie „urgent de o resetare” care să schimbe „actuala direcție greșită a țării”. În mesajul publicat pe Facebook, el enumeră: inflația de 10% în martie, prăbușirea consumului în februarie „pentru a șaptea lună consecutiv” și faptul că Fondul Monetar Internațional ar fi înjumătățit prognoza de creștere economică a României la 0,7%.
Dincolo de componenta politică, mesajul pune accent pe trei indicatori care, în interpretarea liderului PSD, descriu o deteriorare rapidă a economiei și a nivelului de trai. Grindeanu susține că nu ar fi vorba despre „propagandă politică”, ci despre „date reale” și o „radiografie-șoc” care ar indica faptul că „economia se prăbușește accelerat” și că „românii o duc din ce în ce mai rău”.
În aceeași intervenție, Grindeanu afirmă că „a continua să iei măsuri împotriva propriului popor este o greșeală” și că situația „trebuie reparată rapid”. Economica plasează mesajul în contextul unui referendum intern în PSD și al unei „decizii cruciale” care poate conta pentru Guvernul Bolojan, însă articolul nu detaliază ce măsuri concrete ar urma să fie schimbate sau ce decizie exactă este în joc.
Recomandate
România riscă să intre oficial în criză economică dacă PIB-ul pe T1 2026 mai scade , avertizează Sorin Grindeanu într-o postare publicată vineri, la trei zile după moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului Bolojan, potrivit Adevărul . Miza imediată, dincolo de disputa politică, este semnalul pe care îl va da următorul anunț al statisticii privind evoluția Produsului Intern Brut: o nouă contracție ar însemna trecerea de la „recesiune tehnică” la „criză economică”, în interpretarea liderului PSD. Grindeanu susține că „Trimestrul I din 2026 ar putea deveni al treilea trimestru consecutiv de scădere economică” și că „în cazul unei noi scăderi a PIB, nu o să mai vorbim de «recesiune tehnică», ci de CRIZĂ ECONOMICĂ”, punând evoluția pe seama politicilor promovate de Ilie Bolojan, pe care îl acuză de „austeritatea care vindecă”, „fără rezultate reale”. Indicatorii invocați: firme radiate, insolvențe și șomaj în creștere În aceeași postare, Grindeanu prezintă un „bilanț” al economiei, cu mai multe cifre și referințe la instituții precum INS, ONRC, BNR, FMI și „toate băncile mari” care și-ar fi revizuit prognozele. Printre elementele enumerate: PIB-ul ar fi scăzut cu 1,9% în T4 2025 , „cea mai mare scădere trimestrială de la 2012 încoace”, iar T1 2026 ar confirma „a treia scădere consecutivă”. „Marile bănci” și-ar fi redus prognozele „de la 2% la valori care încep cu ZERO”, cu revizuiri „în jos”. 83.000 de firme radiate în 2025 și 47.000 dizolvate în primele 10 luni, „cu 32% mai multe decât în 2024”; în București ar fi fost „9.500 dizolvări (+35%)”. În primele trei luni din 2026: 1.900 de firme în insolvență (+14%) și 5.500 cu activitatea suspendată. „Peste 70 de mii de locuri de muncă dispărute” între iunie 2025 și martie 2026; șomajul ar fi urcat la 6,3% , cu „peste 500.000” de persoane fără loc de muncă; la tineri, „aproape 30% șomaj”. Context: mesajul de „criză” vine după un mesaj opus despre piețe Articolul amintește că, cu o zi înainte, Grindeanu susținea că „piețele financiare au reacționat pozitiv” după schimbările politice recente, afirmând că Bursa de Valori București ar fi urcat a patra zi consecutiv, dobânzile la împrumuturile României pe 10 ani ar fi scăzut a patra zi la rând, iar cursul ar fi coborât „după reacția inițială de creștere”. În acest moment, avertismentul privind „criza economică” este condiționat explicit de următoarele date oficiale despre PIB. Până la publicarea lor, nu rezultă din material un verdict confirmat, ci o proiecție politică legată de scenariul unei noi scăderi economice. [...]
Consumul din România a scăzut cu 5% față de anul trecut, dar nu „s-a prăbușit” , iar ajustarea era de așteptat după pachetul de austeritate și corecțiile fiscale, susține Dragoș Anastasiu, potrivit Antena 3 . Mesajul central: economia trece printr-o contracție „dureroasă”, însă nu ar fi într-o criză economică, iar revenirea ar depinde în mare măsură de intrarea fondurilor europene, inclusiv din PNRR . De ce contează: consumul încetinește, iar companiile devin prudente Anastasiu afirmă că scăderea consumului era previzibilă după măsurile de austeritate adoptate de Guvernul Bolojan și că mediul de afaceri reacționează prin prudență. În același timp, avertizează că o criză politică ar fi fost un risc suplimentar într-un moment deja complicat. În intervenția sa, el a insistat că diferența dintre comparațiile corecte și cele „din lună în lună” poate distorsiona percepția: scăderea invocată este de 5% „anul ăsta față de anul trecut, aceeași perioadă”, în timp ce comparația ianuarie–decembrie ar arăta variații mult mai mari, pe care le consideră sezoniere. „Contracție”, nu „criză”: argumentele invocate Fostul vicepremier spune că măsurile Guvernului au fost necesare, în contextul deficitului bugetar, care poate duce la finanțare mai scumpă sau chiar la dificultăți de împrumut și la blocaje în accesarea fondurilor europene. În lectura sa, România vine după o perioadă în care „a trăit peste puterile” sale, pe baza banilor împrumutați, iar corecția era inevitabilă. „Noi tot vorbim de criza asta economică, ne-o autoinducem. Eu nu cred că suntem într-o criză economică. Noi suntem într-o contracție economică.” Pe piața muncii, Anastasiu pune scăderea numărului de angajați pe seama prudenței angajatorilor, nu neapărat pe un scenariu de criză, menționând și factori precum automatizarea („inteligența artificială”). Pariul pe fondurile europene și miza PNRR Un element cheie din mesajul său este rolul investițiilor și al fondurilor europene în susținerea creșterii. Anastasiu afirmă că investițiile din acest an sunt „mult mai mari” decât anul trecut și că, pe final de PNRR, „încep să se vadă banii”, după ce efortul ar fi fost dus în mare parte de constructori. El indică sume pe care România ar urma să le încaseze: „10 miliarde” din PNRR; încă „vreo 5 miliarde” din alte fonduri, care „pot” fi încasate în acest an, cu condiția ca România să nu rateze țintele („dacă nu o dăm de gard”, în formularea sa). Negocierile fiscale cu Comisia Europeană : presiunea pe rezultate Anastasiu spune că a participat la negocierile pentru programul fiscal al Guvernului Bolojan cu Comisia Europeană și descrie o presiune puternică pentru măsuri care să fie implementate efectiv, nu doar asumate. În acest context, el afirmă că Guvernul ar fi avut 10 zile pentru a trece prin Parlament un program fiscal „acceptat de investitori” și că o variantă inițială fără creșterea TVA ar fi fost respinsă. „Mai vreți fonduri europene? Dacă mai vreți faceți lucruri care să se și întâmplă.” În ansamblu, mesajul său este că scăderea consumului și prudența companiilor sunt efecte ale unei corecții fiscale inevitabile, iar ieșirea din perioada „dureroasă” depinde de stabilitate și de capacitatea statului de a atrage fondurile europene disponibile. [...]
România a urcat pe locul 2 în UE la ajutoare de stat , dar rămâne în același timp între țările cu cele mai mari rate ale „sărăciei în muncă”, potrivit Adevărul — o combinație care reaprinde discuția despre eficiența și țintirea intervenției statului în economie. Fostul ministru al Economiei Claudiu Năsui critică modelul, pe care îl descrie ca o „redistribuție politică” ce favorizează grupuri restrânse de beneficiari, în timp ce statul invocă lipsa banilor pentru reducerea taxelor sau măsuri cu aplicare generală pentru populație și mediul privat. „Socialism pentru bogați” și riscul transferat către contribuabili În mesajul său public, Năsui susține că ajutoarele de stat ajung să funcționeze ca un „socialism pentru bogați”, deoarece banii colectați din taxe și impozite sunt redirecționați către un număr mic de companii selectate. „Redistribuție de la toți către puțini” El mai afirmă că accesul la schemele de sprijin poate fi influențat de apropierea de clasa politică și descrie o asimetrie a riscurilor: dacă proiectele finanțate au succes, profiturile rămân private, iar dacă eșuează, costurile sunt suportate indirect de contribuabili. Presiune fiscală și competitivitate: critica legată de „sărăcia în muncă” Criticile sunt plasate într-un context în care mediul de afaceri reclamă presiune fiscală ridicată și lipsă de predictibilitate. În această logică, Năsui leagă nivelul taxelor de competitivitatea redusă și de faptul că povara cade pe companiile și angajații care „susțin economia reală”, în timp ce statul preferă să colecteze mai mult pentru a redistribui selectiv. În opinia sa, această abordare se vede și în indicatorii sociali: România ajunge simultan în topul ajutoarelor de stat și în topul sărăciei în muncă. „Taxe mari și redistribuție politică multă” De ce contează: miza este alocarea banilor publici și regulile jocului în piață Dincolo de disputa politică, tema ajutoarelor de stat rămâne una sensibilă în UE: susținătorii spun că pot sprijini investiții strategice și industrii aflate în dificultate, în timp ce criticii avertizează că intervenția excesivă distorsionează piața, reduce concurența și favorizează companii cu influență. În România, dezbaterea este amplificată de contestarea unor programe din ultimii ani pe criterii de transparență și selecție, considerate neclare. Contextul indică faptul că presiunea publică se va muta tot mai mult pe justificarea economică a schemelor și pe modul în care sunt alese companiile beneficiare. [...]
România are 41 de proiecte admise, cu 41 de milioane de lei alocați din PNRR pentru Organizațiile de Management al Destinației , o finanțare care poate accelera dezvoltarea turismului local dacă este legată de standarde și parteneriate funcționale, potrivit Economedia . În paralel, România mizează pe un sistem de certificare a destinațiilor ecoturistice bazat pe standarde internaționale, prezentat de ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău . Finanțarea PNRR este relevantă pentru piață prin faptul că direcționează bani către structuri care ar trebui să coordoneze dezvoltarea destinațiilor (promovare, produse turistice, cooperare locală), nu doar către investiții punctuale. În declarațiile sale, ministrul a legat explicit dezvoltarea turismului de un cadru „strategic”, nu sezonier, în care turismul funcționează ca „ecosistem economic” cu efecte în ocupare și investiții. Certificarea ecoturistică, folosită ca instrument de dezvoltare locală România a fost „prima țară din Europa” care a lansat un sistem de certificare a destinațiilor ecoturistice, bazat pe standarde internaționale, care evaluează modul în care o destinație îmbină turismul cu protecția mediului și valorificarea patrimoniului cultural, a spus Darău. În viziunea sa, certificarea nu este doar o recunoaștere, ci un „kit” de dezvoltare durabilă care încurajează parteneriate între administrație, mediul privat, organizații și comunități și oferă o direcție de dezvoltare la nivel local. Ministrul a indicat că România are în prezent șapte destinații ecoturistice certificate, „de la Maramureș la Harghita, de la Hunedoara la Neamț”, pe care le-a descris drept exemple în care natura este protejată, cultura este valorizată, iar beneficiile economice ajung în comunități. Proiecte pe Interreg Dunărea: buget de 1,9 milioane euro și contribuție MEDAT În același context, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) a organizat la Palatul Parlamentului conferința internațională „Routes Connecting People”, care a marcat finalizarea proiectului „Mystical Danube – Green and Mystical Danube Storytelling Route”, derulat între 1 ianuarie 2024 și 30 iunie 2026. Proiectul a fost finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), prin Programul Interreg Regiunea Dunării 2021–2027, cu un buget total de 1,9 milioane de euro (aprox. 9,5 milioane lei). Contribuția MEDAT a fost de 153.000 de euro (aprox. 765.000 lei), în timp ce 80% din finanțare a reprezentat fonduri FEDR și 20% fonduri naționale. Inițiativa a fost derulată într-un parteneriat transnațional cu instituții din nouă țări dunărene: România, Croația, Slovenia, Serbia, Bosnia și Herțegovina, Slovacia, Muntenegru, Ungaria și Bulgaria. Unde se văd efectele: punct de informare și rută tematică în zona-pilot Scopul proiectului este dezvoltarea unei abordări coordonate pentru valorificarea patrimoniului cultural imaterial și natural din zone rurale mai puțin vizitate de pe Dunăre, prin promovarea unei rute tematice, cu obiectiv de stimulare a dezvoltării economice locale. Ca implementare, proiectul a vizat județul Călărași și sud-vestul județului Constanța (localitățile Ostrov, Lipnița, Ion Corvin, Aliman, Rasova, Adamclisi, Băneasa). În zona-pilot urmează să fie amenajat un punct de informare pentru ruta „Green and mystical Danube storytelling” în incinta viitorului port turistic Călărași, cu rol de interpretare a rutei și de promovare a ofertelor turistice locale. [...]
BNR ar urma să apere cursul prin dobânzi mai mari, ceea ce poate adânci recesiunea , avertizează economistul Radu Crăciun, într-o analiză publicată de Economica . În acest scenariu, presiunea se mută dinspre deprecierea leului spre costul creditării, cu efect direct în ratele populației și în finanțarea companiilor. Crăciun nu vede o perioadă de stagflație (inflație în creștere și recesiune simultan), deoarece anticipează că inflația va începe să scadă „substanțial” din septembrie. El afirmă că, din septembrie, inflația „se va înjumătăți până spre 5%”, însă problema majoră rămâne „stagnarea economică”, pe care o vede persistentă. Cursul valutar: de ce dobânzile devin instrumentul principal Economistul consideră nejustificată temerea că euro ar putea urca spre 6 lei, argumentând că BNR nu va permite o devalorizare de 25% a monedei naționale, deoarece aceasta s-ar transmite puternic în inflație. În locul unei ajustări rapide prin curs, banca centrală ar prefera intervenția printr-o „creștere generalizată a dobânzilor”, cu costuri pentru economie. Consecințele, în logica prezentată, sunt în principal două: frânarea creșterii economice și scumpirea creditelor, inclusiv a ratelor plătite de populație. „Junk” prin costul finanțării și riscul unui FMI „de rezervă” Pe tema riscului de retrogradare a României la categoria „junk” (nerecomandată investițiilor), Crăciun susține că efectul unei astfel de decizii ar fi limitat asupra dobânzilor, deoarece statul „plătește deja dobânzi de junk”, iar riscul de țară este, în opinia sa, echivalent cu această categorie. „Eu cred că un downgrade va avea efect limitat pe yield, dobânzi. Noi plătim deja dobânzi de junk.” În același timp, economistul spune că nu exclude revenirea FMI, dacă nu va exista „curajul” de a lua măsurile necesare pentru corecții economice, în condițiile în care, istoric, România nu ar fi făcut corecții fără Fond. Context: recesiune tehnică și inflație de peste 10% România este în recesiune după scăderi ale PIB în ultimul trimestru din 2025 și în primul trimestru din 2026, potrivit informațiilor reamintite în articol. Inflația este descrisă ca fiind la niveluri record, „de peste 10%”, iar agențiile de rating au menținut deocamdată România pe ultimul palier înainte de categoria „junk”. [...]
Economia Rusiei încetinește abrupt, iar „plafonul” vine din lipsa de oameni , nu dintr-un colaps iminent, arată o analiză citată de Adevărul . Mesajul central: după doi ani de creștere surprinzător de solidă sub sancțiuni, costurile războiului se traduc acum în presiune permanentă pe piața muncii, investiții și creditare, ceea ce limitează capacitatea Moscovei de a susține pe termen lung ritmul economic din primii ani ai conflictului. În podcastul publicației Foreign Policy , istoricul Adam Tooze (Universitatea Columbia) susține că Rusia „nu este o economie care se prăbușește”, dar nici una care mai poate crește în ritmul de la începutul războiului. Potrivit lui, economia a avut o creștere de aproximativ 4% în 2023 și 2024, însă după o ușoară contracție în primul trimestru din 2026, estimările pentru întregul an ar indica doar 0,4%. De ce contează: încetinirea vine în ciuda petrolului scump și a bugetului „încă stabil” Tooze notează că frânarea este cu atât mai relevantă cu cât prețurile ridicate ale petrolului – alimentate de tensiunile din Orientul Mijlociu și conflictul dintre Iran, Israel și SUA – ar fi trebuit, teoretic, să ajute Rusia. Kremlinul pune dificultățile pe seama unui amestec de factori: deficit de forță de muncă , sancțiuni occidentale și cheltuieli publice considerate „neproductive”. În încercarea de a ține inflația sub control, autoritățile mențin dobânzi foarte ridicate, de aproximativ 14,5%, ceea ce lovește direct în investiții și în creditare. Pe partea fiscală, analiza indică o poziție „relativ stabilă”: deficitul bugetar este estimat la 2,5% din PIB în primele luni ale anului, nivel comparat de Tooze cu cel al Statelor Unite (unde deficitul ar fi mai mare). Totuși, încetinirea începe să producă tensiuni politice, iar Vladimir Putin și-a convocat responsabilii economici pentru explicații privind ritmul redus de creștere. Piața muncii, blocajul structural: șomaj minim, deficit de personal generalizat Cea mai apăsătoare vulnerabilitate descrisă în analiză este lipsa acută de angajați: 73% dintre companiile ruse reclamă deficit de personal; rata șomajului a coborât la 2,3%, un minim record; aproximativ 650.000 de persoane au părăsit Rusia după invazia din 2022 și, în mare parte, nu s-au mai întors; economiștii ruși ar estima un necesar urgent de circa 2,3 milioane de lucrători suplimentari (800.000 în industrie și 1,5 milioane în servicii și construcții). În acest context, Rusia încearcă să atragă muncitori din alte regiuni, inclusiv din India. Tooze afirmă că aproximativ 65.000 de muncitori indieni lucrează deja în Rusia, mai ales în sectoare slab plătite, pe care rușii nu mai sunt dispuși să le accepte. Ce urmează: „pacea” poate crea propriul șoc economic, dar războiul nu se oprește din motive economice Analiza ridică și un paradox: economia de război a susținut ani la rând creștere, ocupare ridicată și investiții în industria militară, iar o oprire bruscă a conflictului ar putea declanșa o ajustare dureroasă. Totuși, Tooze argumentează că decizia de a continua sau opri războiul nu va fi determinată de economie: „Rusia nu duce acest război din motive economice și nici nu îl va opri din motive economice.” În lectura lui, Ucraina rămâne partea mai vulnerabilă economic, în timp ce Rusia încă are resurse și o stabilitate suficientă pentru a continua conflictul, chiar dacă economia intră într-o fază de creștere foarte slabă și presiune structurală pe forța de muncă. [...]
