Știri
Știri din categoria Economie
Liderul PSD invocă inflația de 10% și o creștere de 0,7% pentru a cere schimbarea direcției economice, într-un mesaj cu miză politică înaintea unei decizii interne care poate influența stabilitatea Guvernului Bolojan, potrivit Economica.
Sorin Grindeanu afirmă că „trei vești proaste pentru economie” ar arăta „clar și concret” de ce România ar avea nevoie „urgent de o resetare” care să schimbe „actuala direcție greșită a țării”. În mesajul publicat pe Facebook, el enumeră: inflația de 10% în martie, prăbușirea consumului în februarie „pentru a șaptea lună consecutiv” și faptul că Fondul Monetar Internațional ar fi înjumătățit prognoza de creștere economică a României la 0,7%.
Dincolo de componenta politică, mesajul pune accent pe trei indicatori care, în interpretarea liderului PSD, descriu o deteriorare rapidă a economiei și a nivelului de trai. Grindeanu susține că nu ar fi vorba despre „propagandă politică”, ci despre „date reale” și o „radiografie-șoc” care ar indica faptul că „economia se prăbușește accelerat” și că „românii o duc din ce în ce mai rău”.
În aceeași intervenție, Grindeanu afirmă că „a continua să iei măsuri împotriva propriului popor este o greșeală” și că situația „trebuie reparată rapid”. Economica plasează mesajul în contextul unui referendum intern în PSD și al unei „decizii cruciale” care poate conta pentru Guvernul Bolojan, însă articolul nu detaliază ce măsuri concrete ar urma să fie schimbate sau ce decizie exactă este în joc.
Recomandate
Plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază va fi prelungită până la 30 iunie 2026 , după ce argumentele miniștrilor PSD au fost acceptate în coaliția de guvernare, informează Antena 3 CNN . Anunțul a fost făcut de liderul PSD, Sorin Grindeanu , care susține că măsura este necesară pentru protejarea puterii de cumpărare, mai ales în contextul apropierii sărbătorilor pascale. Potrivit acestuia, Guvernul urmează să adopte o ordonanță de urgență pentru prelungirea mecanismului care limitează adaosurile comerciale la alimentele de bază. Măsura a fost justificată prin nevoia de a tempera creșterea prețurilor și de a menține accesul populației la produse esențiale. În paralel, PSD insistă și pentru reducerea accizei la carburanți, propunând un sistem flexibil, adaptat evoluției prețurilor de pe piață. Liderul social-democrat afirmă că acest mecanism ar trebui să ducă la scăderi clare ale prețurilor, însă calculele finale sunt așteptate de la Ministerul Finanțelor. Principalele măsuri discutate în coaliție: prelungirea plafonării adaosului comercial la alimente de bază până la 30 iunie 2026 adoptarea unei ordonanțe de urgență în acest sens propunerea unui mecanism flexibil pentru reducerea accizei la carburanți Grindeanu a subliniat că evoluțiile economice și contextul internațional vor influența deciziile viitoare, inclusiv în funcție de nivelul inflației. El a precizat că va monitoriza aplicarea acestor măsuri, iar miniștrii PSD vor veni cu noi propuneri dacă situația o va impune. Deși măsura este prezentată ca un sprijin pentru populație, impactul real asupra prețurilor și bugetului rămâne dependent de evoluțiile economice din perioada următoare. [...]
FMI avertizează că un șoc prelungit al petrolului poate împinge economia globală spre recesiune , pe fondul riscului ca războiul din Iran să mențină energia scumpă și să perturbe lanțurile de aprovizionare, potrivit Economedia , care citează Reuters și Agerpres. Miza pentru companii și guverne este dublă: costuri mai mari și condiții financiare mai dure, într-un moment în care creșterea era deja fragilă. În raportul „World Economic Outlook”, FMI condiționează scenariile de evoluția conflictului și de traiectoria prețului petrolului. Instituția avertizează că economia mondială ar putea ajunge „în pragul recesiunii” dacă războiul se agravează și barilul rămâne peste 100 de dolari până în 2027. Trei scenarii FMI: de la încetinire la „aproape recesiune globală” FMI descrie trei variante, în funcție de durata și extinderea conflictului: Scenariul de referință (cel mai optimist): război de scurtă durată în Iran; creștere globală de 3,1% în 2026 , cu 0,2 puncte procentuale sub estimarea din ianuarie. Prețul mediu al petrolului ar fi 82 de dolari/baril în acest an. Scenariul negativ: conflict mai îndelungat; petrol la aprox. 100 de dolari anul acesta și 75 de dolari în 2027; creștere globală de 2,5% . Scenariul sever: conflictul se adâncește și se extinde, cu perturbări majore pe piețe și înăsprirea condițiilor financiare; creștere globală de 2% . FMI sintetizează riscul din scenariul sever astfel: „Aceasta ar fi aproape o recesiune globală.” De ce contează: inflație mai mare și presiune pe dobânzi și bugete Economistul-șef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas , spune că șocul din Golf poate avea un impact mai puternic decât riscurile legate de tarifele inițiale anunțate anterior de președintele american Donald Trump. În scenariul sever, FMI indică o combinație dificilă pentru mediul de afaceri: petrol mai scump (o medie de 110 dolari în 2026 și 125 dolari în 2027); inflație globală în 2026 peste 6% , față de 4,4% în scenariul optimist; posibile reacții mai dure ale băncilor centrale , pe fondul schimbării așteptărilor inflaționiste. Gourinchas avertizează că măsurile de combatere a inflației ar putea fi „mai dureroase” decât cele din 2022. În paralel, FMI anticipează că guvernele vor fi tentate să aplice măsuri fiscale pentru a amortiza scumpirea energiei, dar cu efectul secundar al creșterii deficitelor bugetare și a datoriilor publice . Revizuiri de creștere: SUA, zona euro și piețele emergente Pe regiuni, FMI a operat ajustări ale prognozelor: SUA: creștere de 2,3% în acest an; pentru 2027, estimarea este 2,1% (ușor îmbunătățită). Zona euro: 1,1% în 2026 și 1,2% în 2027 , cu 0,2 puncte procentuale sub prognoza din ianuarie pentru ambii ani, pe fondul energiei mai scumpe. China: 4,4% în 2026 și 4% anul viitor (la fel ca în ianuarie). Piețe emergente și economii în curs de dezvoltare: creștere de 3,9% anul acesta, cu 0,3 puncte procentuale sub prognoza din ianuarie; FMI notează că acestea ar urma să fie cele mai afectate. În scenariile FMI sunt menționate și scăderi ale PIB-ului în 2026 pentru mai multe economii din regiune: Iran (-6,1%) , Qatar (-8,6%) , Irak (-6,8%) , Kuweit (-0,6%) și Bahrein (-0,5%) . În lipsa războiului din Orientul Mijlociu, FMI afirmă că ar fi îmbunătățit prognoza de creștere globală cu 0,1 puncte procentuale , la 3,4% , invocând boom-ul investițiilor tehnologice, dobânzi mai scăzute, tarife americane mai puțin severe și sprijin fiscal în unele țări. Conflictul schimbă însă balanța riscurilor, prin canalul energiei și al finanțării. [...]
Numărul muncitorilor străini cu drept de muncă în România a urcat la 149.558, +47% într-un an , un ritm care pune presiune pe modul în care companiile își acoperă deficitul de personal și pe felul în care statul gestionează imigrația economică , potrivit Mediafax , care citează o analiză Economedia bazată pe date ale Inspectoratului General pentru Imigrări. Creșterea este legată de cererea de forță de muncă în sectoare unde angajatorii spun că nu mai găsesc suficienți lucrători locali, în special în construcții și HoReCa. În practică, o parte importantă dintre muncitorii străini ajung în activități precum livrări, manipulare marfă și ospitalitate. De unde vin muncitorii și unde lucrează Conform datelor IGI citate în analiză, cei mai mulți muncitori străini provin din: Nepal Sri Lanka India Turcia Bangladesh În România, ei ocupă preponderent joburi din zona de execuție, cu cerere mare și rotație ridicată a personalului: livrări, manipulare marfă și industria HoReCa. De ce contează pentru economie: deficitul de personal devine structural Politologul Răzvan Petri, citat de Economedia, leagă fenomenul de schimbarea percepției despre România, pe fondul dezvoltării economice din marile orașe. București, Cluj-Napoca, Timișoara și Iași sunt menționate ca exemple de centre urbane care au ajuns să concureze orașe similare din Vest la salarii și oportunități. În același timp, politologul Vlad Adamescu, citat în aceeași analiză, spune că impactul economic al imigrației este, în general, pozitiv, dar pot exista efecte negative punctuale pentru lucrătorii din zonele slab plătite, acolo unde competiția pe locuri de muncă poate crește. Ce urmează: imigrația ar putea deveni o soluție pe termen lung Pe fondul scăderii populației și al emigrației românilor, sociologii citați avertizează că imigrația ar putea deveni esențială pentru susținerea pieței muncii în anii următori. Adamescu anticipează o creștere și o „permanentizare” a imigrației din țări din afara UE, în legătură directă cu evoluția economică. Analiza atrage însă atenția și asupra riscurilor sociale: fără politici de integrare și gestionare, creșterea imigrației poate alimenta discursuri anti-imigraționiste și tensiuni între grupuri, mai ales pe fondul inegalităților economice, cu potențial de exploatare politică a subiectului. [...]
FMI a înjumătățit prognoza de creștere a României pentru 2026, la 0,7%, un semnal de presiune prelungită pe venituri și costuri potrivit Libertatea , care citează cel mai recent raport „World Economic Outlook” (WEO) al Fondului Monetar Internațional. Revizuirea este relevantă pentru economie și companii deoarece vine la pachet cu estimări mai slabe pentru indicatori-cheie: inflație mai ridicată, șomaj ușor mai mare și o ajustare mai lentă a dezechilibrelor externe, într-un context global descris ca fiind dominat de incertitudini și tensiuni geopolitice. Creștere mai mică în 2026, revenire abia în 2027 FMI a redus estimarea de creștere economică pentru 2026 de la 1,4% la 0,7%, ceea ce înseamnă o înjumătățire a ritmului anticipat anterior. Pentru 2027, instituția anticipează o accelerare a economiei până la 2,5%, sugerând că o redresare mai consistentă ar urma să apară abia anul viitor. Inflație mai mare, șomaj ușor în creștere Pe partea de prețuri, FMI a revizuit în sus rata anuală a inflației la 7,8% pentru 2026, de la 6,7% în estimarea din toamnă. O temperare „semnificativă”, până la 3,9%, este așteptată în 2027. În privința pieței muncii, șomajul este prognozat la 6% în 2026 (față de 5,8% anterior), cu o scădere marginală la 5,9% în 2027. Deficitul de cont curent se ajustează mai lent decât se estima FMI vede deficitul de cont curent la 6,8% din PIB în 2026, în scădere față de 8% în 2025, dar peste prognoza anterioară de 6,6%. Pentru 2027, nivelul ar urma să coboare la 6,2%. Contextul extern: reuniuni la Washington și riscuri geopolitice Revizuirile apar în săptămâna în care mii de oficiali financiari se reunesc la Washington pentru reuniunile de primăvară ale Băncii Mondiale și FMI . În același timp, tensiunile dintre Statele Unite, Israel și Iran sunt indicate ca factori care pot frâna suplimentar creșterea economică globală și pot alimenta o nouă spirală inflaționistă. [...]
Războiul din Iran împinge în sus inflația și taie din creștere în economiile emergente , iar FMI și Banca Mondială se pregătesc să majoreze sprijinul de urgență pentru țările vulnerabile, pe fondul unor datorii publice deja la niveluri record, potrivit Economica . Înainte de izbucnirea războiului din Iran, pe 28 februarie, cele două instituții se așteptau să își îmbunătățească estimările, invocând rezistența economiei globale chiar și după tarifele vamale suplimentare impuse de președintele SUA, Donald Trump. Conflictul a schimbat însă rapid tabloul: oficiali ai FMI și ai Băncii Mondiale au semnalat că vor revizui în jos prognozele de creștere globală și vor urca estimările privind inflația, cu un impact mai dur pentru piețele emergente și țările în curs de dezvoltare, prin scumpirea energiei și întreruperi de aprovizionare. Ce arată noile scenarii: creștere mai mică, inflație mai mare Scenariul de bază al Băncii Mondiale indică pentru 2026 o creștere de 3,65% a economiilor emergente și în curs de dezvoltare, în scădere de la 4% (estimarea din octombrie). Instituția avertizează că avansul ar putea coborî până la 2,6% dacă războiul se prelungește. Pe partea de prețuri, inflația în aceste economii este prognozată la 4,9% în 2026, față de 3% anterior, iar în scenariul cel mai nefavorabil ar putea urca la 6,7%. Presiune pe bugete și cereri de finanțare de urgență FMI și Banca Mondială își calibrează răspunsul într-un moment în care datoria publică este la niveluri record, iar spațiul bugetar este limitat. FMI anticipează cereri suplimentare de sprijin de urgență de 20–50 miliarde dolari (aprox. 87–218 miliarde lei) pe termen scurt, din partea țărilor cu venituri mici și importatoare de energie. Banca Mondială spune că ar putea mobiliza aproximativ 25 miliarde dolari (aprox. 109 miliarde lei) prin instrumente de răspuns la crize pe termen scurt și până la 70 miliarde dolari (aprox. 305 miliarde lei) în șase luni, dacă va fi necesar. De ce contează: riscul măsurilor „largi” și un nou șoc sistemic Economiștii citați în material avertizează că guvernele ar trebui să folosească măsuri țintite și temporare pentru a amortiza scumpirile pentru populație, deoarece intervențiile mai ample pot alimenta inflația. Președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga , a descris situația drept un șoc cu efecte asupra întregului sistem: „Dar acesta este un șoc la adresa sistemului.” În paralel, FMI a avertizat că aproximativ 45 de milioane de persoane suplimentare ar putea ajunge în insecuritate alimentară acută dacă războiul persistă și continuă să perturbe livrările de îngrășăminte. Context: tensiuni geopolitice și presiunea pe reforme Pe lângă șocul războiului, FMI și Banca Mondială operează într-un climat global mai fragmentat, cu tensiuni ridicate între SUA și China și cu dificultăți în construirea unui răspuns coordonat la nivelul G20. Mary Svenstrup, fost oficial al Trezoreriei SUA, în prezent la Centrul pentru Dezvoltare Globală, spune că multe economii emergente au intrat în criză cu vulnerabilități mai mari la datorie și rezerve mai mici decât în urmă cu câțiva ani și cere regândirea modului în care FMI sprijină țările vulnerabile, inclusiv prin finanțare accesibilă, programe de reformă și, posibil, reduceri mai ample ale datoriilor. [...]
Potrivit adevarul.ro , Escaladarea conflictului din Iran a provocat turbulențe pe piețele globale și temeri privind inflația, însă China a reușit să rămână relativ stabilă, datorită rezervelor energetice, diversificării surselor și expunerii reduse la capitalul străin. Cum a devenit China imună la șocurile energetice din Orientul Mijlociu FOTO: Shutterstock Deși este unul dintre cei mai mari importatori de petrol din lume, China a evitat un șoc major, chiar și în contextul blocajelor din strâmtoarea Ormuz. Explicația ține de o strategie construită în timp: diversificarea surselor de energie și acumularea unor rezerve masive. Cu peste 1,2 miliarde de barili de petrol în stoc și un mix energetic care include cărbune, energie regenerabilă și GNL, economia chineză este mai puțin vulnerabilă la crizele din Golful Persic. „O mare parte din corelația scăzută observată pe piețele sale de capital în ultimele săptămâni provine cu siguranță din faptul că, în calitate de cel mai mare importator de petrol din lume, se gândește strategic la un război de ceva vreme”, a declarat Julian Howard, strateg șef de investiții la Gam, potrivit CNBC. Un avantaj construit după tensiunile cu SUA Analiștii spun că această reziliență a fost accelerată după războiul comercial cu SUA din 2018. „Pe atunci, Trump a lovit China frontal, iar ceea ce s-a întâmplat de atunci este că China a început să se pregătească, iar ei au început să devină mai rezistenți și mai independenți”, a explicat Peter Boockvar. El a adăugat: „Încercarea noastră de a le limita accesul la tehnologia noastră i-a încurajat doar să o dezvolte pe a lor”. Obligațiunile, un refugiu stabil În timp ce alte active considerate sigure au avut fluctuații, obligațiunile chineze au rămas stabile. Randamentul pe 10 ani s-a menținut în jur de 1,81%, în contrast cu creșterea semnificativă a randamentelor din SUA. „Important este că principala problemă a acestei crize a fost incapacitatea țărilor de a reacționa eficient, având în vedere deficitele fiscale foarte ridicate, nivelurile datoriei și inflația la niveluri incomode”, a declarat Gustavo Medeiros. „China se confruntă cu deflația, așa că piața sa de obligațiuni a fost mai puțin expusă decât alte piețe majore”. În plus, dependența redusă de investitori străini limitează riscul unor retrageri masive de capital. Un rival global și un posibil stabilizator regional Pe termen lung, China rămâne singura țară care poate concura cu SUA în mai multe industrii-cheie, de la inteligență artificială la vehicule electrice. „Există o singură țară, și anume China, care concurează puternic cu SUA în toate industriile”, a spus Liqian Ren. În același timp, Beijingul încearcă să își consolideze rolul în Asia, oferind sprijin în domeniul energiei. „Suntem aici pentru a oferi dezvoltare economică… și vă putem ajuta să asigurați siguranța aprovizionării cu energie… putem oferi stabilitate”, a explicat Li Shuo. [...]
