Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Consolidarea bugetară din 2026 va ține economia sub presiune, iar discuția despre o „relansare economică” este „neavenită” în acest context, avertizează Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, într-o analiză publicată de BNR și citată de Ziarul Financiar. Pe lângă frâna fiscală, el indică și riscul ca războiul din Orientul Mijlociu să împingă economia în „teritoriu negativ”.
Miza, în lectura lui Dăianu, este una de sustenabilitate fiscală: fără creșterea veniturilor bugetare și controlul cheltuielilor, deficitul și datoria pot rămâne pe o traiectorie care apasă pe ratingul suveran și limitează opțiunile de politică economică.
Dăianu spune că România trebuie să câștige în următorii ani un „război” intern al colectării, prin reducerea „gap-ului” la TVA (diferența dintre TVA teoretic de colectat și ce intră efectiv la buget) și la alte impozite. Nivelul scăzut al veniturilor fiscale este prezentat ca o problemă de „securitate națională”, în condițiile presiunilor asupra bugetului public.
Problema structurală rămâne, potrivit analizei, nivelul foarte redus al veniturilor fiscale: circa 29% din PIB în 2024, față de o medie europeană de 40% și una regională de 34–35%.
În acest cadru, Dăianu leagă scăderea deficitului de un pachet de măsuri care combină:
El afirmă că, dacă aceste condiții sunt îndeplinite, deficitul „ar putea să scadă sub 4% din PIB în câțiva ani”, însă subliniază că aici se testează voința politică și capacitatea de a învinge grupuri de interese.
Consolidarea fiscală este descrisă drept „absolut necesară” pentru a ameliora ratingul suveran. Dacă deficitul rămâne „blocat la circa 6% din PIB” în anii următori, este „improbabil” ca evaluarea actuală să se îmbunătățească, iar aceasta „se poate chiar deteriora dacă nu se va stabiliza datoria publică”, potrivit analizei.
Pe zona de convergență europeană, Dăianu notează că aderarea la zona euro nu poate avea loc fără atingerea unui deficit bugetar de 3% din PIB, o inflație joasă în mod sustenabil și o datorie publică sustenabilă. El adaugă că problemele României sunt cauzate în principal de erori în politica fiscală/bugetară, nu de faptul că țara nu este în zona euro.
După un deficit bugetar cash de 8,7% din PIB și ESA de 9,3% în 2025, ținta pentru 2026 este de 6,2%, arată materialul. Analiza BNR menționează că, în 2025, deficitul ar fi depășit 10% din PIB dacă nu ar fi fost înghețate salariile bugetarilor și pensiile la nivelul din noiembrie 2024.
În plus, sunt indicate drept factori care au susținut scăderea deficitului în ultimele luni: restructurarea PNRR, cheltuieli cu dobânzile mai mici decât cele prognozate și creșterea unor venituri bugetare.
În analiza citată se arată că guvernul țintește un deficit cash de 6,2% din PIB și că nu ar fi nevoie de noi taxe și impozite în afara celor din pachetele de măsuri. Totodată, „adoptarea măsurilor de răspuns la noul șoc energetic nu ar trebui să deraieze mersul consolidării bugetare”.
În acest context, Dăianu consideră „neavenit” să se vorbească despre relansare economică în 2026: impulsul fiscal este „intens negativ”, iar rata de politică monetară nu poate fi redusă atât timp cât inflația rămâne „încă înaltă”.
Peste aceste constrângeri interne se suprapune riscul geopolitic: războiul din Orientul Mijlociu este descris ca o „lovitură” pentru Europa și pentru economia României, iar impactul său „poate duce economia în teritoriu negativ”.
Investițiile publice, programate la circa 8% din PIB în 2026 (nivel record, potrivit analizei), pot susține producția și cererea agregată, dar „nu pot compensa singure” impulsul fiscal negativ al consolidării.
Dăianu afirmă că deficitul bugetar nu a fost cauzat de investiții, ci de stimularea excesivă a consumului și de neglijarea nevoii de venituri fiscale mai mari, compatibile cu statutul de stat membru al UE.
Datoria publică este prezentată în creștere de la 39% din PIB în 2019 la circa 60% „în prezent”, iar în absența corecției „s-ar putea îndrepta spre 80% în câțiva ani”.
În analiza citată se mai arată că există risipă a banului public și corupție, iar reforme în sectorul public, administrație și guvernanța întreprinderilor de stat sunt necesare, însă cer timp, inclusiv din cauza elementelor instituționale și a grupurilor de interese cu influență.
Recomandate
Persistența crizei politice riscă să scumpească finanțarea României , într-un moment în care costurile de împrumut au urcat deja pe fondul tensiunilor externe, avertizează Daniel Dăianu , președintele Consiliului Fiscal, într-o intervenție citată de Economica . Mesajul central: piețele cer „predictibilitate și liniște”, iar combinația dintre șocul extern și instabilitatea internă poate amplifica presiunea pe dobânzi și pe cursul de finanțare al statului. Dăianu susține că „marea vulnerabilitate” a României este deficitul bugetar, nu datoria publică, și că guvernul trebuie să continue consolidarea fiscală începută anul trecut. În opinia sa, România nu își permite „răgaz”, chiar dacă ajustarea generează nemulțumiri sociale și în mediul de afaceri. De ce contează: deficitul și instabilitatea politică pot împinge costurile de împrumut în sus Președintele Consiliului Fiscal spune că România se confruntă simultan cu două șocuri: războiul din Orientul Mijlociu și criza politică internă. În acest context, avertizează că prelungirea incertitudinii politice (inclusiv discuțiile despre alegeri anticipate sau guvern interimar) poate declanșa o reacție a piețelor financiare. „Dacă această criză politică va persista (…) pieţele financiare vor reacţiona, deoarece ele vor predictibilitate şi linişte.” El arată că dobânzile cerute pe piețe au crescut deja pe fondul războiului, iar pentru România – care „oricum plătea foarte mult” – asta înseamnă costuri și mai mari de finanțare. Ținta de deficit și riscul de derapaj Dăianu afirmă că efectele consolidării demarate în 2025 au început să se vadă, iar Consiliul Fiscal consideră realizabil un deficit „în jur de 6,2%” la finalul anului, cu condiția ca guvernul să nu „deraieze” corecția fiscal-bugetară. El amintește că în 2024, când deficitul a fost de peste 9%, creșterea economică a fost de doar 0,7%, aproape de stagnare, deși economia fusese stimulată prin cheltuieli cu salarii și pensii. În același timp, Dăianu subliniază că, chiar și cu un deficit de circa 6%, România rămâne între țările cu cele mai mari deficite din Uniunea Europeană și trebuie să continue ajustarea către 3%. Datorie, deficit extern și presiunea piețelor Deși consideră datoria publică „încă rezonabilă”, Dăianu avertizează că aceasta nu va scădea fără un surplus primar (venituri care să acopere cheltuielile înainte de plata dobânzilor). Într-un scenariu fără schimbări de politici, el spune că datoria publică ar putea depăși 80% din PIB „în câțiva ani”, iar piețele nu ar accepta menținerea unui deficit de 6%. Un element suplimentar de vulnerabilitate, în comparație cu alte state (exemplul dat este Polonia), este deficitul extern (de cont curent) mare, care obligă România să se finanțeze pe piețele internaționale. Ce opțiuni vede Consiliul Fiscal: colectare mai bună, nu noi taxe pe termen scurt Dăianu afirmă că o nouă creștere de taxe și impozite din 2027 ar fi „o atitudine letală pentru un guvern”, iar soluția indicată este îmbunătățirea colectării, unde spune că performanța din 2025 a fost insuficientă. El indică explicit zonele cu diferențe mari între ce ar trebui colectat și ce se colectează efectiv: TVA: „gap” de 30%; impozitul pe profit: „gap” de peste 40%, potrivit datelor europene citate. În plus, Dăianu notează că reducerea cheltuielilor în termeni reali prin efectul combinat al taxelor și inflației a contribuit la corecție, dar acest mecanism „nu va mai putea fi folosit” în 2027, ceea ce pune și mai mult accent pe controlul cheltuielilor și pe creșterea colectării. [...]
Consolidarea bugetară rămâne esențială pentru rating și costul finanțării, chiar dacă statul intervine pentru a amortiza un nou șoc energetic , avertizează președintele Consiliului Fiscal , Daniel Dăianu, potrivit Agerpres . Mesajul vine în contextul măsurilor de plafonare anunțate pentru 2026 și al presiunilor asupra deficitului și datoriei publice. Dăianu susține că programul de corecție bugetară a dus la un deficit mai mic decât ținta asumată la rectificarea din noiembrie 2025: 7,65% din PIB, față de 8,4% din PIB (în varianta cash). Pentru acest an, Guvernul țintește un deficit cash de 6,2% din PIB, iar, în opinia sa, „nu ar fi nevoie de noi taxe și impozite” în afara celor din pachetele de măsuri deja stabilite. Datoria publică, vulnerabilitate majoră: de la 39% din PIB în 2019 la circa 60% acum În documentul prezentat la ediția a 21-a a raportului „ România – Zona Euro Monitor ”, consolidarea bugetară este descrisă ca necesară și pentru a ține sub control datoria publică, aflată „în jur de 60% din PIB”, în creștere de la 39% din PIB în 2019. Dăianu avertizează că, în lipsa corecției bugetare, datoria publică s-ar putea îndrepta către 80% din PIB „în câțiva ani”, pe fondul costurilor de împrumut ale statului. Plafonări în 2026 și condiții pentru intervenția statului Dăianu apreciază decizia Guvernului de a continua plafonarea tarifului la gaz pentru 2026 și de a prelungi plafonarea adaosului comercial la bunuri alimentare de bază, dar insistă ca intervenția statului să nu compromită traiectoria fiscală. Reperele indicate pentru măsurile de sprijin includ: să nu fie periclitată consolidarea bugetară; să fie ajutate sectoarele esențiale pentru economie (agricultura și transportatorii); ajutorul să fie temporar; veniturile suplimentare ale statului din scumpirea energiei să fie folosite pentru compensarea celor care au nevoie de sprijin; companiile cu „profituri excepționale” din creșterea prețurilor la energie să fie impozitate suplimentar (taxă pe câștiguri excepționale). Ce urmează după 2026: colectarea și controlul cheltuielilor Președintele Consiliului Fiscal consideră „crucială” întrebarea legată de perioada de după 2026, în special capacitatea de a continua reducerea deficitului. El indică drept condiții reducerea substanțială a „gap-ului” la TVA (diferența dintre TVA teoretic de colectat și TVA efectiv încasat) și la impozitul pe profit, alături de controlul cheltuielilor bugetare în raport cu dinamica PIB-ului nominal. În acest scenariu, deficitul „ar putea să scadă sub 4% din PIB în câțiva ani”, potrivit lui Dăianu. În același timp, el enumeră riscuri care pot deraia consolidarea: șocuri externe (inclusiv evoluții geopolitice și războaie, precum cel din Orientul Mijlociu), un posibil nou val de dereglementare financiară, expansiunea activelor cripto și erodarea independenței unor bănci centrale, precum și presiunile asociate anului electoral 2028. Miza pentru rating și zona euro Dăianu leagă direct consolidarea fiscală de perspectiva ratingului suveran al României: dacă deficitul rămâne „la circa 6% din PIB” în anii următori, este „improbabil” ca ratingul să se îmbunătățească și există chiar riscul deteriorării, dacă datoria publică nu se stabilizează. În privința aderării la zona euro, el afirmă că aceasta nu poate avea loc fără deficite bugetare mici (3% din PIB), inflație joasă „în mod sustenabil” și o datorie publică sustenabilă, subliniind că problemele României sunt cauzate în principal de „erori în politica fiscală/bugetară”, nu de nonapartenența la zona euro. [...]
România riscă o corecție forțată a finanțelor publice dacă amână reducerea deficitelor , iar alternativa la „strângerea curelei” ar putea fi o criză de tipul celei din Grecia, a avertizat Eugen Rădulescu , consilier al guvernatorului BNR, potrivit Economica . Rădulescu a spus că România a pornit anul trecut de la „o situație extrem, extrem de critică”, cu un deficit bugetar de 9,3% din PIB „într-un an fără nicio criză”, pe care l-a descris drept „colosal și insuportabil”. În opinia sa, măsurile adoptate de noul guvern instalat în vara anului trecut au fost criticate, dar corecția este inevitabilă: „Este clar însă că va trebui să strângem cureaua”. Deficite mari, finanțare din împrumuturi și presiune pe ajustare Consilierul BNR a legat deficitul bugetar de peste 9% din PIB de un deficit extern de 8% din PIB, susținând că această combinație arată că România „trăiește foarte mult peste mijloacele pe care le are” și că finanțarea vine din împrumuturi externe. Mesajul său a fost că dezechilibrele nu pot fi corectate fără ajustare fiscală, iar alegerea este între o reducere graduală sau una impusă de o criză. Lecția Greciei: amânarea deciziilor poate costa ani de stagnare Rădulescu a invocat cazul Greciei, unde criza începută în 2008 ar fi fost „pregătită de mulți ani”, iar întârzierea reacției ar fi agravat costurile economice. El a afirmat că, după măsurile cerute de finanțatorii internaționali, în 2024 PIB-ul pe locuitor al Greciei era mai mic decât în 2004, ceea ce ar însemna „20 de ani de stagnare”. Declarațiile au fost făcute la conferința „Piața financiar-bancară”, organizată de ziarul Bursa. [...]
Eugen Rădulescu avertizează că România a rămas fără „amortizor” bugetar după ce Fondul de rezervă al Guvernului a fost cheltuit în afara situațiilor de criză, ceea ce reduce spațiul de reacție al statului într-un nou șoc extern, precum tensiunile din Orientul Mijlociu, potrivit digi24.ro . Consilierul guvernatorului BNR spune că fondul „trebuie cheltuit numai și numai pentru crize”, însă „a fost tocat pe nimic”, iar acum „nu mai avem nicio resursă bugetară” pentru a atenua efectele unei crize precum cea „din Golf”. În lectura sa, problema nu este doar lipsa banilor din fond, ci faptul că ea vine peste un dezechilibru fiscal deja mare. Deficit mare, datorie mai scumpă: costul se vede în dobânzi Rădulescu leagă vulnerabilitatea actuală de politica bugetară din ultimii ani, afirmând că, din 2017, România „nu a mai respectat echilibrele bugetare”. El indică drept vârf anul 2024, când deficitul bugetar ar fi ajuns la 9,3% din PIB , „într-un an fără niciun fel de criză”. În acest context, consilierul BNR atrage atenția asupra costului finanțării datoriei publice: România ar urma să plătească „ 3% din PIB numai dobânzi ”, mai mult decât cheltuielile pentru învățământ, iar suma „nu va scădea, va crește”, pe fondul deficitelor ridicate. El menționează și că, înainte de escaladarea tensiunilor din Golf, dobânzile la datoria publică coborâseră sub 6%, până la „5,99” pentru câteva zile. De ce contează: spațiu fiscal mai mic într-un nou șoc extern Mesajul central este că, atunci când deficitul bugetar este foarte mare și se corelează cu un deficit de cont curent aproape la fel de mare, „țara trăiește cu mult deasupra mijloacelor sale”, iar creșterile de salarii, pensii și investiții din perioada recentă ar fi fost susținute de „o îndatorare fără limită” care „are o limită”. „Ne-am trezit că nu avem niciun glonț. Nu mai avem nicio resursă bugetară.” În opinia sa, refacerea economiei nu este posibilă fără reducerea deficitului, pe care îl numește „o extrem de gravă problemă la adresa viitorului României”. Presiuni în anii următori și risc politic Rădulescu mai avertizează că, pe termen mediu, ieșirea la pensie a „decrețeilor” va înclina raportul dintre contribuabili și beneficiari, ceea ce poate pune presiune suplimentară pe buget. Ca direcție de răspuns, el propune o reorganizare administrativ-teritorială pentru reducerea costurilor din sectorul public. Separat, consilierul BNR spune că o criză politică ar putea declanșa rapid o criză economică „de mari proporții”, în contextul tensiunilor din Coaliție menționate în material (inclusiv discuțiile despre preluarea funcției de premier înainte de termenul din protocol). [...]
Criza politică împinge costurile de finanțare ale statului spre zona de risc , iar semnalele din piață – de la scăderea Bursei la urcarea randamentelor la titlurile de stat – arată că investitorii încep să taxeze România într-un moment în care bugetul depinde de împrumuturi constante, potrivit Adevărul . România intră în această turbulență cu un tablou fiscal fragil: cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană și procedură de deficit excesiv, ceea ce obligă Guvernul să prezinte Comisiei Europene un calendar credibil de reducere a dezechilibrelor. În acest context, orice semnal că reformele asumate nu vor fi respectate poate declanșa o reacție în lanț: dobânzi mai mari la titlurile de stat, presiune pe curs și, în final, risc de retrogradare a ratingului sub pragul „investment grade” (categoria recomandată investițiilor). Piața transmite deja semnale: bursă în scădere, randamente în urcare Bursa de Valori București a deschis ședința de luni, 20 aprilie, cu scăderi pe toți indicii, iar după primele 50 de minute rulajul ajunsese la 20,25 milioane lei (3,97 milioane euro), conform datelor citate de Agerpres. Indicele BET a scăzut cu 1,08%, iar BET-Plus cu 1,05%. Analistul economic Adrian Negrescu spune că mișcarea de pe bursă este un prim semnal al deteriorării încrederii investitorilor, într-un moment în care instabilitatea politică pune sub semnul întrebării reformele legate de reducerea deficitului. „Această criză politică este ca un fel de seppuku economic pentru România, pentru că riscă să atenteze la fundamentele economice, din perspectiva încrederii pe care investitorii o mai au în țara noastră.” De ce contează: statul are nevoie de finanțare constantă, iar dobânda poate urca rapid Miza imediată este costul la care se împrumută statul. Randamentul titlurilor de stat românești pe zece ani a urcat la 7,1%, nivel despre care articolul notează că nu a mai fost întâlnit de la instalarea guvernului Bolojan. Negrescu indică o accelerare a scumpirii finanțării: dobânda ar fi ajuns la 7,18% „în această dimineață”, după ce, cu două-trei luni în urmă, coborâse la aproximativ 6% pe fondul unor „date pozitive privind reducerea deficitului bugetar”. În opinia sa, prelungirea crizei poate împinge randamentele spre 7%–8% sau chiar 8,5%, niveluri asociate unei percepții de risc apropiate de zona „junk” (nerecomandată investițiilor). Tot el avertizează că România are nevoie, „în medie”, să împrumute un miliard de euro pe săptămână, iar o problemă de credibilitate ar putea face mai dificilă atragerea investitorilor în titluri de stat. Riscul de rating și condiția reformelor, inclusiv pentru fondurile europene Adrian Codîrlașu, lector la ASE și președinte al CFA România, leagă direct menținerea ratingului de implementarea reformelor: fără acestea, România riscă retrogradarea și pierderea statutului „investment grade”. Din perspectiva investitorilor, criteriul-cheie devine dacă reformele vor fi făcute sau nu, în condițiile unor deficite descrise drept „nesustenabile”. În paralel, Negrescu avertizează asupra riscului de a pierde fonduri din PNRR , într-un calendar strâns de absorbție: articolul menționează o „cursă contra cronometru” pentru a atrage „zece miliarde de euro până în luna august”, condiționată de reforme. Cursul: stabil deocamdată, dar vulnerabil la presiuni Pe piața valutară, articolul notează că BNR a menținut până acum cursul euro/leu într-un interval strâns, însă o presiune susținută ar putea testa capacitatea de intervenție. Codîrlașu spune că prognoza CFA România nu s-a schimbat după izbucnirea turbulențelor: anticipațiile rămân pentru o depreciere ușoară, iar el indică randamentul obligațiunilor pe zece ani drept indicatorul care reflectă cel mai fidel percepția investitorilor, inclusiv a celor străini. Pentru economie, o eventuală depreciere a leului ar însemna scumpiri suplimentare la importuri – de la alimente la medicamente – într-un context în care consumul este deja afectat de valul de creșteri de prețuri din ultimii ani, mai arată analiza. [...]
Ministerul Finanțelor a atras 700 milioane lei la randamente de până la 7,16% pe an , într-o etapă de finanțare internă care se înscrie în planul de împrumuturi redus din aprilie față de martie, potrivit Economica . Statul a împrumutat 400 milioane lei printr-o emisiune de obligațiuni de stat cu maturitate reziduală de 12 luni, la un randament mediu de 6,34% pe an. Valoarea nominală a emisiunii a fost de 400 milioane lei, iar băncile au subscris 585 milioane lei, conform Agerpres (pe baza datelor publicate de BNR). Separat, Ministerul Finanțelor a atras 300 milioane lei printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discont, cu maturitate reziduală de 99 de luni, la un randament mediu de 7,16% pe an. Emisiunea a avut o valoare de 300 milioane lei, iar subscrierile băncilor au totalizat 371,5 milioane lei. Ce urmează: licitații suplimentare Pentru marți sunt programate două licitații suplimentare, la randamentele stabilite luni: încă 60 milioane lei pentru obligațiuni; încă 45 milioane lei pentru instrumentul de tip certificat de trezorerie. Context: plan de împrumuturi mai mic în aprilie În aprilie 2026, Ministerul Finanțelor a planificat împrumuturi de la băncile comerciale de 3,9 miliarde lei, cu posibilitatea de a adăuga până la 15% din valoarea nominală adjudecată la licitațiile de referință, prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, organizate exclusiv pentru instrumentele de tip „benchmark” (emisiuni standard, folosite ca reper pe piață). Totalul programat pentru aprilie este cu 4,1 miliarde lei sub nivelul din martie 2026 (8 miliarde lei) și este destinat refinanțării și rambursării anticipate a datoriei publice, precum și finanțării deficitului bugetului de stat. [...]
