Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Consolidarea bugetară din 2026 va ține economia sub presiune, iar discuția despre o „relansare economică” este „neavenită” în acest context, avertizează Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, într-o analiză publicată de BNR și citată de Ziarul Financiar. Pe lângă frâna fiscală, el indică și riscul ca războiul din Orientul Mijlociu să împingă economia în „teritoriu negativ”.
Miza, în lectura lui Dăianu, este una de sustenabilitate fiscală: fără creșterea veniturilor bugetare și controlul cheltuielilor, deficitul și datoria pot rămâne pe o traiectorie care apasă pe ratingul suveran și limitează opțiunile de politică economică.
Dăianu spune că România trebuie să câștige în următorii ani un „război” intern al colectării, prin reducerea „gap-ului” la TVA (diferența dintre TVA teoretic de colectat și ce intră efectiv la buget) și la alte impozite. Nivelul scăzut al veniturilor fiscale este prezentat ca o problemă de „securitate națională”, în condițiile presiunilor asupra bugetului public.
Problema structurală rămâne, potrivit analizei, nivelul foarte redus al veniturilor fiscale: circa 29% din PIB în 2024, față de o medie europeană de 40% și una regională de 34–35%.
În acest cadru, Dăianu leagă scăderea deficitului de un pachet de măsuri care combină:
El afirmă că, dacă aceste condiții sunt îndeplinite, deficitul „ar putea să scadă sub 4% din PIB în câțiva ani”, însă subliniază că aici se testează voința politică și capacitatea de a învinge grupuri de interese.
Consolidarea fiscală este descrisă drept „absolut necesară” pentru a ameliora ratingul suveran. Dacă deficitul rămâne „blocat la circa 6% din PIB” în anii următori, este „improbabil” ca evaluarea actuală să se îmbunătățească, iar aceasta „se poate chiar deteriora dacă nu se va stabiliza datoria publică”, potrivit analizei.
Pe zona de convergență europeană, Dăianu notează că aderarea la zona euro nu poate avea loc fără atingerea unui deficit bugetar de 3% din PIB, o inflație joasă în mod sustenabil și o datorie publică sustenabilă. El adaugă că problemele României sunt cauzate în principal de erori în politica fiscală/bugetară, nu de faptul că țara nu este în zona euro.
După un deficit bugetar cash de 8,7% din PIB și ESA de 9,3% în 2025, ținta pentru 2026 este de 6,2%, arată materialul. Analiza BNR menționează că, în 2025, deficitul ar fi depășit 10% din PIB dacă nu ar fi fost înghețate salariile bugetarilor și pensiile la nivelul din noiembrie 2024.
În plus, sunt indicate drept factori care au susținut scăderea deficitului în ultimele luni: restructurarea PNRR, cheltuieli cu dobânzile mai mici decât cele prognozate și creșterea unor venituri bugetare.
În analiza citată se arată că guvernul țintește un deficit cash de 6,2% din PIB și că nu ar fi nevoie de noi taxe și impozite în afara celor din pachetele de măsuri. Totodată, „adoptarea măsurilor de răspuns la noul șoc energetic nu ar trebui să deraieze mersul consolidării bugetare”.
În acest context, Dăianu consideră „neavenit” să se vorbească despre relansare economică în 2026: impulsul fiscal este „intens negativ”, iar rata de politică monetară nu poate fi redusă atât timp cât inflația rămâne „încă înaltă”.
Peste aceste constrângeri interne se suprapune riscul geopolitic: războiul din Orientul Mijlociu este descris ca o „lovitură” pentru Europa și pentru economia României, iar impactul său „poate duce economia în teritoriu negativ”.
Investițiile publice, programate la circa 8% din PIB în 2026 (nivel record, potrivit analizei), pot susține producția și cererea agregată, dar „nu pot compensa singure” impulsul fiscal negativ al consolidării.
Dăianu afirmă că deficitul bugetar nu a fost cauzat de investiții, ci de stimularea excesivă a consumului și de neglijarea nevoii de venituri fiscale mai mari, compatibile cu statutul de stat membru al UE.
Datoria publică este prezentată în creștere de la 39% din PIB în 2019 la circa 60% „în prezent”, iar în absența corecției „s-ar putea îndrepta spre 80% în câțiva ani”.
În analiza citată se mai arată că există risipă a banului public și corupție, iar reforme în sectorul public, administrație și guvernanța întreprinderilor de stat sunt necesare, însă cer timp, inclusiv din cauza elementelor instituționale și a grupurilor de interese cu influență.
Recomandate
Ministerul Finanțelor a atras 986,9 milioane de lei la 6,83% pe an , într-o licitație de obligațiuni de stat care arată costul la care se finanțează bugetul în piața internă, potrivit Antena 3 . Împrumutul a fost realizat luni printr-o emisiune de obligațiuni de stat de tip „benchmark” (serii standard, folosite ca reper în piață), cu o maturitate reziduală de 89 de luni, la un randament mediu de 6,83% pe an, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR) , citate de Agerpres. Deși valoarea nominală anunțată a emisiunii a fost de 400 de milioane de lei, băncile au subscris 1,581 miliarde de lei, iar statul a adjudecat 986,9 milioane de lei. Ce urmează: licitație suplimentară Marți este programată o licitație suplimentară, prin care statul vrea să atragă încă 148,1 milioane de lei, la randamentul stabilit în licitația de luni pentru aceste obligațiuni. Context: planul de finanțare din mai, peste nivelul din aprilie Ministerul Finanțelor a planificat în luna mai 2026 împrumuturi de la băncile comerciale de 4,6 miliarde de lei, cu posibilitatea de a adăuga încă 15% din valoarea nominală adjudecată la licitațiile de referință, prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, organizate exclusiv pentru instrumentele de tip benchmark. Suma programată pentru mai este cu 700 de milioane de lei mai mare decât cea din aprilie 2026 (3,9 miliarde de lei) și, potrivit sursei, este destinată refinanțării și rambursării anticipate a datoriei publice, precum și finanțării deficitului bugetului de stat. [...]
Riscul de sancțiuni UE și de presiune pe leu crește dacă România rămâne fără un guvern stabil și amână reformele fiscale, în condițiile unui deficit bugetar mult peste limita europeană, potrivit unei analize publicate de Adevărul , care îl citează pe economistul Radu Nechita (Universitatea Babeș-Bolyai). Miza imediată, dincolo de blocajul politic, este accesul la finanțare și la fonduri europene, într-un moment în care „răbdarea” Bruxelles-ului ar fi „pe terminate”. De ce contează: deficitul mare poate declanșa măsuri dure din partea UE Economistul susține că România este „la peste dublul deficitului maxim bugetar admis de tratatele europene” și avertizează că, dacă politicile care au dus la „deficitul abisal” continuă, Uniunea Europeană ar putea trece de la toleranță la aplicarea efectivă a regulilor. În interviu, el descrie România drept un „candidat” foarte probabil pentru sancțiuni, tocmai din cauza amplitudinii dezechilibrelor: după un deficit de „9, către 10% din PIB”, reducerea ar fi ajuns „la 7%” sau ar fi încă în discuție, iar o eventuală „pauză” în consolidarea fiscală ar crește riscul unei reacții de la Bruxelles. Ce sancțiuni sunt invocate și ce efect ar avea Radu Nechita spune că o eventuală sancțiune ar putea însemna: suspendarea dreptului de vot al României în UE ; stoparea fondurilor europene; sau ambele măsuri, cumulate. În logica prezentată, o astfel de evoluție ar lovi direct în capacitatea statului de a se finanța și de a susține investițiile, într-un context în care, potrivit economistului, UE ar fi „singura care ne mai finanțează”. Presiune pe curs: intervențiile BNR și semnalul din piață Interviul leagă riscul de sancțiuni și de instabilitatea politică de tensiunile din piața valutară. Economistul afirmă că „cei care acum schimbă lei pe euro” ar anticipa un risc major, iar cursul ar fi ajuns „unde a ajuns” în pofida „intervențiilor probabile” ale Băncii Naționale. El mai susține că, fără aceste intervenții (vânzări de valută pentru a tempera deprecierea), slăbirea leului ar fi fost mai pronunțată, iar efectul intervenției ar fi și acela de a „ascunde electoratului consecințele” deciziilor politice. Ce soluții indică economistul: tăiere de cheltuieli și reformă administrativă Setul de măsuri avansat în interviu este centrat pe reducerea cheltuielilor și reforme structurale, nu pe ajustări marginale. Printre direcțiile menționate: controlul cheltuielilor publice și aducerea lor la un nivel „sustenabil”; reducerea „pe bune” a numărului de angajați la stat și a privilegiilor; reformă administrativă; „închiderea găurilor negre”, guvernanță corporativă și privatizări parțiale, inclusiv la unele întreprinderi de stat. În paralel, el critică discursul despre „austeritate”, argumentând că, în realitate, „cheltuielile publice ale statului român sunt duble în euro față de cum erau acum șase sau șapte ani”. Context: bază îngustă de contribuabili și productivitate scăzută Economistul pune sărăcia relativă a României în UE pe seama productivității mai mici și a unui grad redus de ocupare și activitate. În interviu apare și o estimare orientativă: „3-4 milioane” de români ar figura drept contribuabili în sectorul privat, la care s-ar adăuga „1,5 milioane de bugetari”, plus copii și pensionari, ceea ce ar descrie o presiune structurală asupra bugetului. Ce urmează, în logica interviului Mesajul central este că, fără un guvern capabil să împingă reforme și să continue reducerea deficitului, România riscă să intre într-o zonă de decizie în care UE ar putea condiționa mai dur finanțarea, iar piața ar putea penaliza suplimentar moneda. Interviul nu oferă un calendar, dar indică drept punct critic momentul în care Bruxelles-ul va considera că promisiunile de corecție nu mai sunt credibile. [...]
Statele UE discută un buget 2028–2034 care taie suplimentar din PAC și coeziune , într-o mișcare cu potențial direct asupra țărilor care depind de aceste linii de finanțare, inclusiv România, potrivit Digi24 . Noua versiune pregătită de președinția cipriotă a Consiliului UE păstrează reducerile propuse de Comisia Europeană pentru Politica Agricolă Comună (PAC) și Politica de Coeziune și mai diminuează finanțarea pentru planurile naționale prin care statele ar urma să absoarbă aceste fonduri. Documentul revizuit reduce cu încă aproximativ 0,5% finanțarea pentru noile planuri naționale aferente PAC și coeziunii, după ce propunerea Comisiei Europene tăiase deja aproximativ 10% din sumele destinate acestor politici. În această configurație, cele două politici ar ajunge la o alocare totală de circa 770 de miliarde de euro. Ce se schimbă în restul bugetului: competitivitate, apărare, acțiune externă Pe lângă menținerea reducerilor la agricultură și coeziune, președinția cipriotă propune tăieri de aproximativ 4% pentru ceilalți doi piloni principali ai bugetului: competitivitatea economică și acțiunea externă. Câteva exemple din propunerea aflată acum pe masa statelor membre: Fondul European de Competitivitate (program nou pentru investiții în tehnologii-cheie pentru tranzițiile verde și digitală): redus de la 398 miliarde euro la 383 miliarde euro ; Securitate, apărare și spațiu : redus cu circa 5 miliarde euro , până la 111 miliarde euro ; Europa Globală (principalul mecanism al UE pentru acțiunea externă): redus de la 190 miliarde euro la 182,6 miliarde euro . Miza politică: diviziunea „frugali” vs. statele care cer mai mulți bani Negocierile pornesc pe fondul unei diviziuni între statele „frugale” (care cer un buget mai auster, invocând constrângeri bugetare naționale) și țările care vor creșterea finanțărilor pentru agricultură și coeziune. Potrivit informațiilor din articol, reducerea de circa 10% propusă inițial de Comisie a fost criticată de 17 state membre . Marilena Raouna, responsabilă cipriotă pentru afaceri europene, a descris varianta președinției ca un compromis, iar față de propunerea Comisiei aceasta ar însemna o reducere globală de aproximativ 2% . Calendar: summitul din 18–19 iunie și ținta de final de an Summitul european de la Bruxelles din 18–19 iunie ar urma să lanseze negocierile între cele 27 de state membre privind cadrul financiar multianual 2028–2034 . Comisia Europeană a propus un buget total de circa 2.000 de miliarde de euro pentru perioada 2028–2034, o creștere față de actualul cadru pe șapte ani. Obiectivul menționat este închiderea negocierilor până la finalul anului, pentru a evita riscul unei „paralizii instituționale” anul viitor, pe fondul unor alegeri în mai multe țări, inclusiv prezidențialele din Franța. [...]
Comisia Europeană propune un buget UE de 200 mld. euro pentru 2027, cu flexibilitate mai mare pentru apărare și competitivitate , mizând pe reorientarea fondurilor de coeziune și pe prefinanțare/cofinanțare sporită pentru noile priorități, potrivit Economedia . Propunerea este exprimată în „angajamente” (sume ce pot fi contractate), nu în plăți efective. Proiectul de buget pentru 2027 este prezentat de Comisie ca o „finanțare stabilă” pentru prioritățile UE, într-un context descris drept mai volatil: efecte post-pandemie, criza energetică, inflație, războiul din Europa și tensiuni geopolitice, inclusiv impactul recent al crizei din Orientul Mijlociu asupra prețurilor la energie. Reorientarea fondurilor și stimulente pentru statele membre Propunerea reflectă și evaluarea la jumătatea perioadei a politicii de coeziune 2021–2027. Statele membre sunt încurajate să folosească resursele disponibile pentru noile priorități ale Uniunii, inclusiv prin: posibilitatea unei prefinanțări unice ; o cofinanțare mai mare din partea UE pentru aceste direcții. În lista de priorități menționate intră competitivitatea, apărarea, locuințele la prețuri accesibile, reziliența la apă și tranziția energetică. Apărare și sprijin pentru Ucraina, în centrul pachetului Comisia indică faptul că bugetul pentru 2027 va continua să finanțeze sprijinul pentru Ucraina prin Mecanismul pentru Ucraina și printr-un nou împrumut de sprijin. În comunicatul citat, Executivul comunitar leagă explicit creșterea accentului pe securitate de războiul declanșat de Rusia și de nevoia de investiții în cercetare de apărare, capacitate industrială, mobilitate militară și reziliență strategică. „Bugetul pentru anul viitor reflectă rolul tot mai important al Uniunii în consolidarea pregătirii Europei în materie de securitate şi apărare (...)” Comisia mai arată că bugetul contribuie la punerea în aplicare a Planului ReArm Europe/Readiness 2030 și este completat de instrumentul SAFE, destinat achizițiilor publice comune în domeniul apărării și investițiilor statelor membre. Competitivitate, programe emblematice și agricultură Pe componenta economică, proiectul de buget include finanțare sporită pentru programe precum Erasmus+, Mecanismul pentru interconectarea Europei și Programul privind piața unică. În același timp, Comisia menționează continuarea sprijinului pentru agricultură, cu argumentul securității alimentare și al stabilității economice în zonele rurale. Migrație: bani suplimentari în primul an complet al Pactului Pentru migrație și azil, Comisia anunță finanțare suplimentară în primul an complet de aplicare a Pactului privind migrația și azilul , prin suplimentări rezultate din revizuirea la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual: 1,2 miliarde euro în 2027 (aprox. 6 miliarde lei) pentru Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI) și Instrumentul pentru managementul frontierelor și vize. Ce urmează: adoptare până la finalul lui 2026 Bugetul anual pentru 2027 trebuie adoptat oficial de Parlamentul European și Consiliu înainte de sfârșitul anului 2026. Comisia precizează că proiectul include cheltuieli finanțate din „resurse proprii” și că, pentru fiecare program, sunt propuse două niveluri: angajamente (contractare) și plăți (execuție efectivă), toate în prețuri curente. Proiectul pentru 2027 este și ultimul buget anual din actualul cadru financiar multianual 2021–2027 , urmând să asigure continuitatea finanțării înaintea următorului buget pe termen lung, CFM 2028–2034. [...]
România riscă o plată de 680 milioane euro către Pfizer, cu presiune directă pe buget , iar Ministerul Finanțelor spune că încearcă să obțină fie o eșalonare, fie o soluție de compensare prin medicamente, în condițiile în care decizia din Belgia nu este încă motivată și, deci, nu a început să curgă termenul oficial de plată, potrivit Digi24 . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a declarat într-un interviu pentru Digi24 că suma de 680 de milioane de euro (aprox. 3,4 miliarde lei) ar reprezenta „cea mai mare daună la bugetul de stat” și că nu a fost prognozată, ceea ce face dificilă includerea ei în cheltuielile bugetare din acest an. El a estimat impactul la „aproape 0,2% din PIB”. Termenul de plată depinde de motivarea instanței din Belgia Nazare a precizat că, în acest moment, România nu a primit încă motivarea instanței din Belgia pentru plata banilor. Din momentul în care aceasta va veni și va exista notificarea oficială, suma ar trebui achitată în două luni, conform explicațiilor din interviu. În paralel, ministrul spune că discuțiile cu Pfizer au continuat, iar compania ar fi desemnat un reprezentant pentru negocieri. Costul dobânzilor: 81.000 euro pe zi, potrivit ministrului Pe lângă suma principală, Nazare a indicat și costul dobânzilor după pierderea procesului: 81.000 de euro pe zi. „Plătim lunar 2,5 milioane de euro numai cu titlu de dobândă. E cea mai mare sumă pe care o are România de plătit, pe care va fi foarte greu să o acomodăm.” Ce opțiuni spune Finanțele că urmărește: eșalonare sau compensare Întrebat despre șansele unei negocieri, ministrul a spus că România își dorește să obțină medicamente de care are nevoie „în schimbul plății” pentru vaccinuri de care nu mai are nevoie. În privința eșalonării, Nazare a afirmat că există „mai multe scenarii” în discuție și că o plată etapizată ar fi preferabilă față de achitarea integrală dintr-o singură tranșă. Totodată, el a menționat discuții tehnice cu Comisia Europeană și nevoia de coordonare „în măsura în care comisia e dispusă să intervină” pe acest dosar. [...]
Comisia Europeană vrea un buget UE de 200 mld. euro în 2027, iar miza pentru România este cât de repede poate redirecționa fondurile de coeziune către noile priorități, cu prefinanțare și cofinanțare mai mare din partea UE , potrivit Stirile Pro TV . Comisia Europeană a propus stabilirea bugetului anual al Uniunii pentru 2027 la 200 de miliarde de euro, în „angajamente” — adică sume pe care UE le poate contracta într-un an, fără ca banii să fie plătiți imediat. În practică, plățile efective pentru proiecte aprobate în 2027 pot fi făcute și în 2028 sau 2029, în funcție de derularea programelor. Ce se schimbă în utilizarea banilor de coeziune Proiectul de buget include și rezultatul evaluării la jumătatea perioadei a politicii de coeziune 2021–2027. Statele membre sunt încurajate să folosească resursele disponibile pentru „noile priorități” ale Uniunii, între care: competitivitate; apărare; locuințe la prețuri accesibile; reziliență la apă; tranziție energetică. Pentru aceste direcții, Executivul comunitar indică posibilitatea unei prefinanțări unice și a unei cofinanțări mai mari din partea UE, ceea ce poate reduce presiunea pe bugetele naționale în faza de pornire a proiectelor. De ce contează: presiune pe bugetele naționale și pe capacitatea de implementare Comisia plasează propunerea în contextul șocurilor recente — pandemie, criză energetică, inflație, războiul din Europa și tensiuni geopolitice — și notează că evoluțiile din Orientul Mijlociu au afectat sectoare economice prin scumpirea energiei, cu efecte asupra volatilității creșterii economice și inflației în Europa. În acest cadru, bugetul pentru 2027 ar urma să continue finanțarea priorităților UE, inclusiv sprijin pentru Ucraina prin Mecanismul pentru Ucraina și un nou împrumut dedicat. Priorități: apărare, competitivitate și programe „emblematice” În comunicarea Comisiei, accentul cade pe investiții mai mari în securitate și apărare, inclusiv cercetare, capacitate industrială, mobilitate militară și reziliență strategică, în legătură cu Planul ReArm Europe/Readiness 2030 și instrumentul SAFE pentru achiziții publice comune în domeniul apărării. Pe zona economică, proiectul prevede finanțare sporită pentru programe precum Erasmus+, Mecanismul pentru interconectarea Europei și Programul privind piața unică, menținând în același timp sprijinul pentru agricultură și dezvoltarea zonelor rurale. Ce urmează Bugetul anual pentru 2027 trebuie adoptat de Parlamentul European și Consiliu înainte de finalul lui 2026, potrivit informațiilor preluate de Euronews. [...]
