Știri
Știri din categoria Statistici
Deși salariul mediu net a urcat la 5.557 lei, venitul real a scăzut cu 5% în februarie 2026, semn că inflația a continuat să erodeze câștigurile populației, potrivit Ziarul Financiar, care citează date publicate de Institutul Național de Statistică (INS).
INS arată că salariul mediu net pe economie a crescut cu 3,8% față de februarie 2025, până la 5.557 lei. Totuși, indicele câștigului salarial real a coborât la 95%, ceea ce echivalează cu o reducere de 5% a salariului real (ajustat cu inflația) față de aceeași lună a anului trecut.
Diferența dintre creșterea nominală a salariilor și scăderea salariului real indică faptul că majorările din economie nu au ținut pasul cu scumpirile. Practic, chiar dacă încasările lunare sunt mai mari în lei, capacitatea de a cumpăra bunuri și servicii s-a redus.
La nivel sectorial, cele mai ridicate câștiguri salariale medii nete au fost raportate în:
La polul opus, cele mai mici medii au fost în:
Comparativ cu ianuarie 2026, salariul mediu net a crescut cu 39 de lei (plus 0,7%). În același timp, câștigul salarial mediu brut a ajuns la 9.272 lei, în urcare cu 52 de lei (plus 0,6%).
INS pune creșterea lunară în principal pe seama plăților ocazionale: prime, bonusuri de performanță și alte sume din profit sau fonduri speciale.
Cele mai mari creșteri ale câștigului salarial mediu net față de luna anterioară au fost în industria tutunului (plus 24,7%) și în activitățile de asigurări și fonduri de pensii (plus 23,4%). În schimb, scăderi între 7% și 10,5% au fost consemnate în extracția minereurilor metalifere, energie, transporturi și servicii conexe, precum și în jocuri de noroc și pariuri, pe fondul lipsei bonusurilor acordate în lunile precedente sau al unor rezultate mai slabe.
În sectorul public, salariile au crescut ușor în învățământ (plus 0,5%) și în administrația publică (plus 0,2%), în timp ce în sănătate și asistență socială câștigul salarial mediu net a scăzut cu 1,8% față de luna precedentă.
Recomandate
La final de 2025, 15 județe și Bucureștiul au depășit 1.000 de euro net pe lună , potrivit Ziarul Financiar , care a realizat calcule pe baza datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). În vârful clasamentului se află Bucureștiul, cu un salariu mediu net de peste 7.700 de lei pe lună. Următoarele poziții sunt ocupate de județele Cluj, Timiș și Sibiu, conform informațiilor prezentate în articol. La nivel național, INS indică o creștere moderată a salariului mediu net între decembrie 2024 și decembrie 2025, de la 5.645 lei la 5.914 lei, ceea ce înseamnă un avans anual de 4,8%. Evoluția agregată ascunde însă diferențe mari între județe, atât ca nivel, cât și ca ritm de creștere. Un exemplu de dinamică peste medie este Clujul, care a avut a treia cea mai mare creștere a salariului mediu net în decembrie 2025 față de decembrie 2024, de aproape 11%, până la puțin peste 7.300 de lei net, potrivit calculelor citate de ZF. În același timp, nu toate județele au urmat trendul de creștere: 11 județe au înregistrat scăderi ale salariului mediu net în decembrie 2025 față de decembrie 2024, iar în Suceava salariile au stagnat, mai notează publicația. Imaginea de ansamblu rămâne una a unei piețe a muncii cu diferențe regionale pronunțate, ZF rezumând situația prin ideea unei „Românii cu două viteze”, în care marile centre economice se detașează de județele mai puțin dezvoltate. [...]
Câștigul salarial mediu net a urcat la 5.557 lei în februarie 2026, dar puterea de cumpărare a scăzut față de anul trecut , potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică și relatate de Agerpres . Indicatorul „câștig salarial real” (salariul ajustat cu inflația) a fost de 95% față de februarie 2025, ceea ce sugerează o erodare a puterii de cumpărare în termeni anuali. În termeni lunari, câștigul salarial mediu net a crescut cu 39 lei (+0,7%) față de ianuarie 2026, iar câștigul salarial mediu brut a ajuns la 9.272 lei, cu 52 lei (+0,6%) mai mult decât în luna precedentă. Comparativ cu februarie 2025, câștigul salarial mediu net a fost mai mare cu 3,8%. Ce arată datele despre puterea de cumpărare INS indică un tablou mixt: pe de o parte, salariile au avansat ușor de la o lună la alta, iar față de ianuarie 2026 indicele câștigului salarial real a fost de 100,1%. Pe de altă parte, față de februarie 2025, indicele câștigului salarial real a coborât la 95%, ceea ce înseamnă că, în medie, salariul nu a ținut pasul cu creșterea prețurilor în ultimul an. Instituția explică faptul că evoluțiile lunare pot fi influențate de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanță sau al 13-lea salariu), drepturi în natură, ajutoare bănești și sume din profit, ceea ce poate genera fluctuații între luni. Diferențe mari între domenii: IT și tutun, la vârf; pescuitul, la coadă Cele mai mari valori ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în: activități de programare și consultanță în tehnologia informației: 12.952 lei ; fabricarea produselor din tutun: 11.920 lei . Cele mai mici valori au fost în: pescuit și acvacultură: 2.884 lei ; alte activități de servicii: 2.887 lei . La nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev. 3 , cele mai semnificative creșteri ale câștigului salarial mediu net față de ianuarie 2026 au fost în fabricarea produselor din tutun (+24,7%) și în activități de asigurări, reasigurări și ale fondurilor de pensii (cu excepția celor din sistemul public) (+23,4%). În același timp, INS notează scăderi în mai multe domenii, pe fondul dispariției unor plăți ocazionale acordate în lunile anterioare și al unor încasări/realizări de producție mai slabe. Sectorul bugetar: mișcări mici, cu minus în sănătate În sectorul bugetar, INS consemnează ușoare creșteri față de luna precedentă în învățământ (+0,5%) și în administrația publică (+0,2%). În sănătate și asistență socială, câștigul salarial mediu net a scăzut ușor (-1,8%) comparativ cu ianuarie 2026. [...]
FMI a tăiat la 0,7% prognoza de creștere a României în 2026, semnalând un an cu avans economic mult mai slab decât se anticipa în toamnă , potrivit Agerpres , care citează cel mai recent raport „World Economic Outlook” (WEO) publicat marți de Fondul Monetar Internațional . Revizuirea este semnificativă: estimarea pentru 2026 coboară la 0,7%, de la 1,4% cât prognoza FMI în octombrie. Pentru 2027, instituția se așteaptă la o creștere a PIB de 2,5%. Inflație mai mare decât în prognoza din octombrie Pe lângă încetinirea creșterii, FMI vede și o inflație mai ridicată în 2026. După o rată a inflației de 7,3% anul trecut, FMI estimează pentru acest an 7,8%, față de 6,7% în prognoza din octombrie. Pentru 2027, inflația ar urma să se reducă la 3,9%. Deficit extern încă ridicat, deși în scădere În privința dezechilibrului extern, FMI estimează că deficitul de cont curent (diferența dintre intrările și ieșirile de valută din economie) se va reduce, dar va rămâne la un nivel înalt: 8% din PIB în 2025 (nivelul de anul trecut, menționat în raport); 6,8% din PIB în 2026 (peste estimarea de 6,6% din octombrie); 6,2% din PIB în 2027. Șomaj: scădere lentă, dar peste așteptările anterioare pentru 2026 FMI indică o scădere graduală a ratei șomajului, de la 6,1% în 2025 la 6% în 2026 și 5,9% în 2027. În octombrie, instituția prognoza pentru 2026 un șomaj de 5,8%, ceea ce înseamnă că noua estimare este ușor mai pesimistă. Previziunile au fost publicate în contextul reuniunilor de primăvară ale FMI și Băncii Mondiale , care au loc săptămâna aceasta la Washington. [...]
BNR pornește în aprilie o anchetă pe circa 12.300 de gospodării pentru a calibra mai bine politica monetară și evaluarea riscurilor la stabilitatea financiară , prin colectarea de date despre averi, venituri, consum, economisire și îndatorare, potrivit Economedia . Cercetarea statistică se numește „Finanțarea și consumul gospodăriilor populației” și va fi realizată de Banca Națională a României în colaborare cu Institutul Național de Statistică (INS). Demersul se desfășoară din 2010, o dată la trei ani, sub coordonarea Băncii Centrale Europene. Miza, potrivit BNR, este ca banca centrală să înțeleagă „cât mai bine” comportamentul financiar al populației – de la consum și venituri până la economisire și nivelul de îndatorare – pentru a fundamenta deciziile de politică monetară și pentru a identifica riscuri la adresa stabilității financiare. Cum se face colectarea și cine intră în eșantion Colectarea datelor de la gospodării ar urma să înceapă în cursul lunii aprilie 2026. Eșantionul pus la dispoziție de INS include aproximativ 12.300 de gospodării, selectate din 1.309 localități, din toate județele. Implementarea în teren va fi făcută cu sprijinul reprezentanților Institutului Român pentru Evaluare și Strategie (IRES). Operatorii de interviu vor merge la gospodăriile din eșantion și vor ajuta respondenții să înțeleagă întrebările și să completeze chestionarul elaborat de BNR. Ce date suplimentare se notează în teren și cât durează interviul Pe lângă informațiile financiare, operatorii vor nota și elemente de context despre locuință și zonă, inclusiv: amplasarea locuinței (de la centru până la rural sau zonă izolată); un „rating” al gospodăriei, după aprecierea operatorului, în funcție de finisaje, suprafață, teren, acces și racordare la utilități; încadrarea ratingului: „lux”, „de mijloc”, „modest”, „venituri foarte scăzute”. Durata medie a interviului este de 45 de minute, iar pentru gospodăriile încadrate la clasa de mijloc sau „lux” poate ajunge la 90 de minute. Confidențialitate și protecția datelor BNR precizează că datele colectate vor fi folosite exclusiv în scopuri statistice și tratate confidențial, în conformitate cu legislația în vigoare. Prelucrarea datelor cu caracter personal se face cu respectarea Regulamentului (UE) 2016/679 (GDPR) . [...]
BNR începe prima cercetare statistică națională despre finanțele gospodăriilor , un demers care poate influența modul în care sunt calibrate deciziile de politică monetară și evaluarea riscurilor la adresa stabilității financiare, potrivit Ziarul Financiar . Banca Națională a României va derula, în colaborare cu Institutul Național de Statistică (INS) , o cercetare privind finanțarea și consumul gospodăriilor populației, în cadrul unui program coordonat la nivel european de Banca Centrală Europeană (BCE). Colectarea datelor începe în aprilie și vizează aproximativ 12.300 de gospodării din 1.309 localități, din toate județele țării, conform unui comunicat al BNR. De ce contează: date pentru politica monetară și stabilitatea financiară Studiul urmărește să ofere o imagine detaliată asupra situației financiare a populației, inclusiv din perspectiva veniturilor, consumului, economisirii și nivelului de îndatorare. Aceste informații sunt folosite, potrivit băncii centrale, la fundamentarea deciziilor de politică monetară și la evaluarea riscurilor pentru stabilitatea financiară. Cercetarea se înscrie într-un demers european realizat o dată la trei ani, începând din 2010, iar din acest an România se alătură statelor membre ale Uniunii Europene participante. Cum se face colectarea și ce garanții sunt menționate Implementarea în teren va fi realizată cu sprijinul Institutului Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), ai cărui operatori vor vizita gospodăriile selectate pentru a facilita completarea chestionarelor. BNR precizează că prelucrarea datelor cu caracter personal se face cu respectarea Regulamentului (UE) 2016/679 (GDPR), iar datele colectate vor fi utilizate exclusiv în scopuri statistice și tratate confidențial. „Datele colectate vor fi utilizate exclusiv în scopuri statistice, fiind tratate în regim de confidenţialitate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.” [...]
Sporul natural negativ din februarie 2026 menține presiunea demografică asupra economiei , cu decese de două ori mai numeroase decât nașterile, potrivit datelor Institutului Național de Statistică prezentate de TVR Info . În februarie 2026 s-au înregistrat 9.874 de nașteri, în scădere cu 2.587 (-20,8%) față de ianuarie, în timp ce numărul deceselor a fost de 19.688, cu 4.848 mai puține decât în luna anterioară. INS notează că, per ansamblu, sporul natural a rămas negativ, la -9.814 persoane. Nașteri mai puține, decese încă ridicate Din totalul deceselor din februarie, 10.039 au fost în rândul bărbaților și 9.649 în rândul femeilor. Numărul deceselor la copiii sub un an a fost de 61, în scădere cu opt față de ianuarie. Structura pe vârste arată că 43% dintre decese au fost la persoane de 80 de ani și peste, 27,9% la grupa 70–79 ani și 15,9% la 60–69 ani. Cele mai puține decese s-au înregistrat la 0–4 ani (76), 5–19 ani (33) și 20–29 ani (68). Comparația cu februarie 2025 și diferențe urban–rural Față de februarie 2025, numărul născuților-vii a fost cu 2,1% mai mic, iar numărul deceselor a scăzut cu 4,6%. În același timp, numărul deceselor la copiii sub un an a fost cu două mai mic. Sporul natural a fost negativ atât în februarie 2026 (-9.814 persoane), cât și în februarie 2025 (10.559 persoane, conform datelor citate). Pe medii de rezidență, în urban s-au raportat 9.650 decese (4.913 bărbați și 4.737 femei), iar în rural 10.038 decese (5.126 bărbați și 4.912 femei). Comparativ cu februarie 2025, decesele au scăzut cu 3,4% în urban și cu 5,8% în rural. Indicatori sociali: căsătorii și divorțuri În februarie, la oficiile de stare civilă s-au înregistrat 3.444 de căsătorii, iar numărul divorțurilor (prin hotărâri definitive și prin acord, pe cale administrativă sau notarială) a fost de 1.543. [...]
