Știri
Știri din categoria Statistici
Industria rămâne pe minus la început de 2026, în pofida unui salt lunar în februarie. Datele prezentate de Ziarul Financiar, pe baza statisticilor INS, arată că producția industrială a crescut în februarie 2026 cu 9,3% față de ianuarie (serie brută), dar a fost mai mică cu 1,8% comparativ cu februarie 2025.
Creșterea lunară a fost trasă în principal de industria prelucrătoare, care a avansat cu 14,5%. În același timp, sectorul energetic a scăzut cu 9,3%, iar industria extractivă a coborât cu 4%.
Privită în serie ajustată sezonier (adică după eliminarea efectelor de sezon și a numărului diferit de zile lucrătoare), producția industrială a scăzut cu 0,4% față de luna precedentă. Evoluția a fost influențată de:
Pe comparația anuală (februarie 2026 vs. februarie 2025), reculul de 1,8% (serie brută) a fost determinat în principal de scăderile din:
Producția și furnizarea de energie a fost singurul sector major pe plus, cu +4,5%.
La nivelul primelor două luni din 2026, industria a rămas în contracție: -2,6% ca serie brută și -2,5% ajustat sezonier. Scăderea a fost pusă în principal pe seama:
În schimb, sectorul producției și furnizării de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a avut un avans de 7,6%.
Recomandate
Raportul pensionari/salariați rămâne ridicat, 8 la 10 , iar diferențele teritoriale sunt mari: de la 4 pensionari la 10 salariați în București și Ilfov, până la 15 la 10 în Teleorman, potrivit datelor INS citate de Economica . Indicatorul este relevant pentru presiunea pe bugetul public și pentru piața muncii, în condițiile în care numărul de pensionari rămâne stabil de la un trimestru la altul. Numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a fost de 4,577 milioane persoane în trimestrul I 2026, cu o diferență de sub o mie de persoane față de trimestrul precedent. Față de trimestrul I din anul anterior, numărul mediu de pensionari a crescut cu 20.000 persoane, iar categoria asigurărilor sociale de stat a crescut cu 34.000 persoane. Pensia medie: scădere trimestrială, ușoară creștere anuală Pensia medie lunară (brut), calculată pentru toate categoriile de pensionari (asigurări sociale, invaliditate, urmaș etc.), a fost de 2.934 lei, în scădere cu 0,8% față de trimestrul precedent. Indicele pensiei medii reale (raportat la inflație) a fost de 97,3%, ceea ce indică o diminuare a puterii de cumpărare față de trimestrul anterior. Comparativ cu trimestrul I al anului precedent, pensia medie lunară și pensia medie lunară de asigurări sociale de stat au crescut cu 0,6%, respectiv cu 0,4%. Structura pensionarilor și diferențe mari între județe Pensionarii de asigurări sociale de stat reprezintă 93% din totalul pensionarilor de asigurări sociale. În interiorul acestui grup, ponderea principală o au pensionarii pentru limită de vârstă (80,7%), urmați de beneficiarii pensiilor de urmaș (9,6%) și de pensionarii cu pensii de invaliditate (8,1%). Pensia anticipată și anticipată parțial are o pondere de 1,6%. La pensiile pentru limită de vârstă, sunt 1,791 milioane bărbați și 2,178 milioane femei; majoritatea au stagiu complet de cotizare: 1,455 milioane bărbați (81,2% din totalul bărbaților pensionari pentru limită de vârstă) și 1,747 milioane femei (80,2%). Pensia medie brută de asigurări sociale de stat a fost de 2.820 lei, iar pensia medie nominală netă a fost 2.699 lei. Pensia medie nominală netă pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare a reprezentat 57,9% din câștigul salarial mediu net (față de 57,8% în trimestrul precedent). Diferențele teritoriale rămân pronunțate: ecartul dintre valoarea minimă și cea maximă a pensiei medii de asigurări sociale de stat este de 1.343 lei, de la 2.232 lei în Botoșani (minim) la 3.575 lei în Municipiul București (maxim). Alte valori menționate: 2.273 lei în Vrancea, 2.284 lei în Giurgiu, respectiv 3.502 lei în Hunedoara și 3.330 lei în Brașov. Diferențe între femei și bărbați și beneficiarii indemnizației sociale Pensia medie lunară de asigurări sociale pentru femei a fost mai mică decât cea a bărbaților la toate categoriile de pensii. La pensia pentru limită de vârstă, pensia femeilor a reprezentat 62,9% din cea a bărbaților. Cea mai mare discrepanță apare la pensiile pentru limită de vârstă cu stagiu incomplet de cotizare (56%), iar cele mai apropiate valori sunt la pensia de invaliditate gradul II: 1.066 lei pentru femei, față de 1.318 lei pentru bărbați. În trimestrul I 2026, numărul total al beneficiarilor OUG nr. 6/2009 privind indemnizația socială a fost de 886.900 persoane, dintre care: 842.900 persoane din sistemul asigurărilor sociale de stat (18,4% din totalul pensionarilor de asigurări sociale de stat); 40.100 persoane provenite din fostul sistem pentru agricultori (35,5% din totalul pensionarilor agricultori); 3.900 persoane din sistemul militar (1,7% din totalul pensionarilor militari). [...]
Piața muncii dă semne de răcire, cu mai puține posturi vacante la nivelul economiei , în condițiile în care numărul locurilor de muncă neocupate a coborât la 28.261 în primul trimestru din 2026, cu 13,3% sub nivelul din perioada similară din 2025, potrivit Ziarul Financiar , care citează datele Institutului Național de Statistică (INS) . În doar cinci din 21 de sectoare mari analizate de INS s-au văzut creșteri ale numărului de posturi libere. În partea de sus a clasamentului creșterilor anuale, HoReCa (hoteluri și restaurante) a avut un avans de peste 60% în T1/2026 față de T1/2025. Pe următoarele locuri se află sănătatea și asistența socială (+24,5%) și distribuția apei (+aproape 12%), până la 730 de poziții vacante în primul trimestru din 2026. IT&C a rămas și el pe plus, însă cu un avans modest, de 3,4%. Unde s-au văzut cele mai mari tăieri de recrutare Cele mai puternice scăderi ale numărului de posturi disponibile au fost raportate în: alte activități de servicii (aproape -50%); agricultură (aproape -47%); activități profesionale și tehnice (aproape -44%). În comerț, companiile au redus cu aproape 40% numărul joburilor vacante față de T1/2025. Ziarul Financiar notează că „comerțul și logistica” – domenii care în anii anteriori recrutau agresiv – intră într-o fază de adaptare, pe fondul încetinirii consumului. Scăderi importante apar și în administrația publică (-28%), transport și depozitare (-18,8%), construcții (-18,7%) și intermedieri financiare și asigurări (-22,9%), ceea ce sugerează o prudență mai mare atât în sectorul privat, cât și în cel public în privința extinderii echipelor. În construcții, unul dintre motoarele economiei din ultimii ani, numărul locurilor vacante a scăzut cu peste 400 într-un an. Context: industria concentrează o cincime din posturile vacante Industria a rămas relativ stabilă comparativ cu alte sectoare, cu un recul anual de 3%, însă se vede o reducere a cererii de personal în industria prelucrătoare, cel mai mare angajator industrial. La nivelul întregii economii, circa o cincime din totalul locurilor de muncă vacante s-a concentrat în industria prelucrătoare, respectiv 5.700 de poziții. [...]
Deficitul comercial al României a coborât cu 9,3% în T1, pe fondul importurilor mai mici , ceea ce reduce presiunea externă asupra economiei, potrivit datelor publicate de INS și citate de Agerpres . În primele trei luni din 2026, deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) a fost de 7,704 miliarde de euro, cu 792,1 milioane de euro sub nivelul din ianuarie–martie 2025. Ce a împins deficitul în jos În intervalul 1 ianuarie – 31 martie 2026, exporturile FOB au totalizat 23,812 miliarde de euro, iar importurile CIF 31,517 miliarde de euro. Dinamica față de aceeași perioadă din 2025 a fost mixtă: exporturi: +1,1%; importuri: -1,7%. Cu alte cuvinte, ajustarea deficitului vine în principal din temperarea importurilor, nu dintr-un salt al exporturilor. Martie: deficit de 2,927 miliarde de euro Doar în luna martie 2026, exporturile FOB au fost de 8,959 miliarde de euro, iar importurile CIF de 11,885 miliarde de euro, rezultând un deficit lunar de 2,927 miliarde de euro. Comparativ cu martie 2025, atât exporturile, cât și importurile au crescut: exporturi: +6,2%; importuri: +5,3%. Structura comerțului și dependența de piața UE Grupele cu ponderi mari în comerțul exterior au rămas: mașini și echipamente de transport: 46,8% din exporturi și 36,6% din importuri; alte produse manufacturate: 27,2% din exporturi și 27,3% din importuri. Ca distribuție geografică, schimburile intra- UE27 au însumat 17,377 miliarde de euro la expedieri și 23,643 miliarde de euro la introduceri, adică 73% din total exporturi și 75% din total importuri. În afara UE, exporturile au fost de 6,436 miliarde de euro, iar importurile de 7,874 miliarde de euro (27% din exporturi și 25% din importuri). [...]
Spania își consolidează revenirea turistică, cu 26,5 milioane de vizitatori străini în ianuarie–aprilie , un ritm care susține direct veniturile din servicii și presiunea pe infrastructura din marile destinații, potrivit Antena 3 . În primele patru luni ale anului, Spania a înregistrat o creștere anuală de 3,4% a sosirilor internaționale, până la 26,5 milioane de turiști străini, în pofida „incertitudinilor globale generate de războiul din Orientul Mijlociu”, conform VnExpress, citat de Antena 3. Un punct de inflexiune a fost luna aprilie: datele Institutului Național de Statistică al Spaniei arată 9,1 milioane de turiști internaționali, cu 5,2% mai mulți față de aprilie anul trecut. Materialul notează că, după un început de an mai lent, sectorul și-a recăpătat ritmul odată cu sezonul de primăvară, iar aprilie a adus „cea mai puternică creștere anuală din ultimele 12 luni”. Ce explică accelerarea din aprilie Analiștii citați de Euronews pun evoluția pe seama unei combinații de factori: redresarea călătoriilor pe distanțe lungi, în special din continentul american; revenirea călătoriilor de afaceri; interes mai mare pentru destinații percepute drept sigure și stabile, pe fondul incertitudinilor geopolitice. Context: poziția Spaniei în clasamentul global Spania rămâne a doua cea mai vizitată țară din lume, după Franța. Anul trecut, Spania a primit 96,8 milioane de turiști străini, cu 3,2% mai mulți decât în 2024, în timp ce Franța a atras 105 milioane de vizitatori internaționali, potrivit datelor prezentate în articol. [...]
Primul sondaj național de gospodării din Ucraina după 2012 indică o rată a fertilității de 1,1 copii/femeie , peste nivelul de 0,9 invocat anterior de oficiali, dar încă în zona celor mai scăzute valori la nivel global, potrivit Kyiv Post . Datele vin dintr-o cercetare derulată în plin război, iar relevanța economică este directă: o natalitate foarte redusă și o populație care îmbătrânește accelerează presiunea pe piața muncii, pe finanțele publice și pe sustenabilitatea sistemelor sociale. Sondajul – Multiple Indicator Cluster Survey (MICS) , lansat de Serviciul de Statistică al Ucrainei cu sprijinul UNICEF – a inclus 16.186 de gospodării din teritorii aflate sub control guvernamental. Comunitățile de pe linia frontului și cele de la graniță au fost excluse, cu excepția orașului Herson. Colectarea datelor a avut loc între octombrie 2025 și martie 2026, în lunile de iarnă, pe fondul loviturilor asupra infrastructurii energetice și al întreruperilor prelungite de curent; rata de răspuns a ajuns la 74%, nivel pe care șeful instituției îl compară favorabil cu standarde europene. Demografie: mai puțini copii, mai multe gospodării cu o singură persoană Rezultatele preliminare arată o schimbare puternică a „piramidei demografice” față de 2012, cu o subțiere pronunțată în grupa de vârstă 20–39 de ani, atribuită pierderilor de război și migrației forțate. În eșantionul sondajului: copiii reprezintă 16% din populația analizată; doar 22% dintre gospodării includ copii, față de 31% în 2012; gospodăriile cu o singură persoană ajung la 39% din total; dintre copii, 62% locuiesc cu ambii părinți, 30% doar cu mama, iar 3% cu niciun părinte biologic. Fertilitate: 1,1 copii/femeie, peste estimările vehiculate, dar departe de înlocuirea generațiilor În timp ce fosta adjunctă a ministrului politicilor sociale, Daria Marchak, declara în martie 2025 că rata fertilității a coborât la un minim istoric de 0,9 copii/femeie (mențiune atribuită în material, cu trimitere la Ukrinform), MICS 2025–2026 plasează indicatorul la 1,1. Oleksandr Hladun, de la Institutul Mykhaylo Ptoukha pentru Demografie și Cercetarea Calității Vieții, a spus că nivelul este „destul de pozitiv” în contextul așteptărilor mai pesimiste și l-a comparat cu valori istorice și internaționale. „Este destul de pozitiv să vedem rata totală a fertilității la 1,1. Mulți experți au prezis 0,8, iar eu însumi am spus 0,9.” Totuși, aceeași intervenție subliniază că Ucraina rămâne în grupul țărilor cu cele mai mici rate ale natalității, chiar dacă nu este „cea mai mică din lume”. Separat, natalitatea la adolescente (15–19 ani) este de 11 nașteri la 1.000, în scădere de la 34 la 1.000 în 2012, indicator prezentat ca un progres de un reprezentant UNICEF în cadrul prezentării. Șocul economic al războiului, reflectat în gospodării Sondajul arată că 59% dintre gospodării au fost afectate direct de invazia la scară largă: circa 12% au fost strămutate, iar 5% au pierdut cel puțin un membru din cauza războiului. Sudul și estul au cele mai ridicate rate de impact (74%, respectiv 70%), comparativ cu 41% în vest. Cea mai frecventă formă de impact raportată este șocul economic (38% dintre gospodării). Dintre acestea, 33% indică pierderea veniturilor; sunt menționate și distrugeri ale locuințelor sau pierderea/furtul de bunuri. Limitări și ce urmează Rezultatele sunt preliminare, iar raportul complet și seturile de date urmează să fie publicate în lunile următoare. În plus, acoperirea se limitează la teritoriile controlate de guvernul ucrainean, excluzând zonele de front, regiunile de la granița cu Rusia și teritoriile ocupate, ceea ce poate influența comparabilitatea cu ansamblul populației. [...]
Creșterea costului orar al muncii în România a depășit zona euro și a ajuns ușor peste media UE în primul trimestru din 2026, un semnal de presiune pe costurile companiilor, mai ales în sectoarele cu dinamică ridicată precum construcțiile. Datele Eurostat , citate de Agerpres , sunt prezentate de Economedia . La nivelul Uniunii Europene, costul orar al forței de muncă a crescut cu 3,6% în perioada ianuarie–martie 2026 față de primul trimestru din 2025, iar în zona euro avansul a fost de 3,2%. România a raportat o creștere de 3,8%, peste media zonei euro și ușor peste media UE. România, în grupul țărilor cu creșteri peste medie În clasamentul creșterilor anuale, cele mai mari avansuri au fost în Ungaria (16,4%), Bulgaria (13,2%) și Croația (9,2%). România (3,8%) apare într-un grup de state cu creșteri moderate spre ridicate, alături de Luxemburg (3,9%) și peste țări precum Malta (1,3%) sau Danemarca și Letonia (2,5% fiecare), care au avut cele mai mici creșteri. Ce împinge costurile în sus: diferențe între business și non-business În România, avansul din primul trimestru din 2026 a fost generat de creșterea cu 5,8% a costului orar al forței de muncă în domeniul business, în timp ce în domeniul non-business s-a înregistrat un declin de 2,4%. Eurostat definește costul orar al muncii ca sumă a costurilor salariale și a costurilor non-salariale (de exemplu, contribuțiile sociale plătite de angajatori). La nivelul UE, costurile salariale au crescut cu 3,7%, iar cele non-salariale cu 3,2% în primul trimestru din 2026. Unde se vede cel mai puternic: construcții, industrie, servicii Pe sectoare, România a avut creșteri peste ritmul UE în toate cele trei mari ramuri raportate: Construcții: +7,4% în România, față de +4,2% în UE Servicii: +5,2% în România, față de +3,4% în UE Industrie: +6,2% în România, față de +3,6% în UE Pentru companii, aceste diferențe contează direct în bugete și în competitivitate, mai ales în activitățile unde costul cu personalul are pondere mare și unde ajustarea prețurilor sau a productivității este mai dificilă pe termen scurt. [...]
