Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
România riscă costuri zilnice de întârziere de până la 150.000 euro (aprox. 750.000 lei) la datoria către Pfizer, iar fostul ministru al Sănătății Vlad Voiculescu propune ca o parte din suma estimată la 600 de milioane de euro (aprox. 3 miliarde lei) să fie convertită, prin negociere, în medicamente inovatoare și investiții în sistemul medical, potrivit G4Media.
Voiculescu spune că datoria provine din contractele pentru vaccinurile anti-COVID-19 neonorate și susține că Ministerul Sănătății ar trebui să urmărească un acord care să transforme obligația financiară în „beneficii reale pentru pacienți” și pentru sistemul de sănătate, nu doar într-o plată clasică.
În schița de plan publicată pe Facebook, fostul ministru avansează mai multe opțiuni, dintre care prima vizează accesul mai rapid la tratamente noi, în condițiile în care România ar avea unele dintre cele mai lente proceduri de rambursare din Uniunea Europeană.
Propunerile enumerate includ:
Voiculescu mai susține că ar fi necesar un mecanism de verificare independentă, pentru a limita riscul ca decizii administrative să ducă la costuri suplimentare.
Pe termen scurt, el indică drept „minimal” oprirea dobânzilor și eșalonarea, argumentând că fiecare zi de întârziere ar costa „100–150.000 euro”.
Totodată, îl critică pe ministrul Sănătății Alexandru Rafila, afirmând că refuzul renegocierii din 2023 ar fi dus la pierderea unor economii potențiale de peste 200 de milioane de euro (aprox. 1 miliard lei).
În comparațiile invocate, Polonia ar datora aproximativ 1,3 miliarde de euro, iar Ungaria s-ar judeca pentru circa 60 de milioane de euro, pe fondul unui volum inițial mai mic de doze cumpărate.
Voiculescu consideră că Pfizer ar avea motive comerciale și de imagine să accepte o înțelegere, inclusiv pentru a evita executarea forțată a unei hotărâri judecătorești împotriva unui stat membru UE, pe care o descrie ca fiind un risc reputațional major. El amintește și de programul companiei „An Accord for a Healthier World”, prin care ar oferi medicamente la preț de cost pentru 45 de țări.
Recomandate
Ministrul Sănătății ia în calcul un troc cu Pfizer , în care România să primească medicamente inovative în locul dozelor de vaccin anti-Covid comandate și refuzate, pentru care statul ar datora circa 700 de milioane de euro, potrivit Adevărul . Declarațiile au fost făcute joi seară, 2 aprilie, la Antena 3 CNN, pe fondul unei decizii recente a unui tribunal din Bruxelles. Alexandru Rogobete a spus că scenariul va fi analizat începând de săptămâna viitoare și că nu exclude o astfel de abordare, inclusiv prin discuții directe cu reprezentanții companiei. „Nu exclud și acest scenariu de negociere”, a afirmat Rogobete, adăugând că intenționează să meargă personal la discuțiile cu reprezentanții Pfizer. În paralel, Ministerul Sănătății discută cu Ministerul Finanțelor despre modul în care ar putea fi achitată suma stabilită de instanța belgiană. Rogobete a indicat că urmează noi întâlniri și că Finanțele pregătesc „2-3 scenarii”, cu obiectivul de a găsi o soluție cu impact cât mai redus asupra bugetului de stat, într-un interval scurt. Litigiul vizează contractul pentru vaccinurile anti-Covid, după ce autoritățile române au refuzat să mai cumpere dozele contractate, invocând scăderea cererii. Tribunalul din Bruxelles a decis că România trebuie să preia dozele refuzate și să achite integral contractul, evaluat la aproximativ 600–700 de milioane de euro; hotărârea este executorie, dar nu definitivă și poate fi contestată. [...]
Ilie Bolojan spune că deficitul bugetar pe 2026 ar putea depăși 8% , potrivit Profit.ro , care relatează declarația făcută în contextul discuțiilor despre execuția bugetară și țintele fiscale ale României. Bolojan afirmă că nu crede că anul acesta se poate încheia cu un deficit sub 8%, semnalând o așteptare pesimistă privind diferența dintre veniturile și cheltuielile statului. În termeni simpli, deficitul bugetar reprezintă suma cu care cheltuielile depășesc încasările într-un an. Miza este directă pentru finanțele publice: un deficit mai mare înseamnă, de regulă, nevoi mai ridicate de împrumut ale statului și presiune suplimentară pe costurile de finanțare, într-un moment în care România este deja atent monitorizată pe tema consolidării fiscale (reducerea treptată a deficitului). În lipsa altor detalii în materialul citat despre măsuri concrete sau un calendar de corecție, mesajul principal rămâne cel de avertisment: ținta de deficit sub 8% pentru 2026 este, în evaluarea lui Bolojan, dificil de atins în condițiile actuale. Următorul reper va fi modul în care Guvernul își va ajusta politicile de venituri și cheltuieli în cursul anului, inclusiv prin rectificări bugetare, astfel încât să limiteze derapajul și să își susțină credibilitatea pe piețele de finanțare. [...]
Consolidarea bugetară rămâne esențială pentru rating și costul finanțării, chiar dacă statul intervine pentru a amortiza un nou șoc energetic , avertizează președintele Consiliului Fiscal , Daniel Dăianu, potrivit Agerpres . Mesajul vine în contextul măsurilor de plafonare anunțate pentru 2026 și al presiunilor asupra deficitului și datoriei publice. Dăianu susține că programul de corecție bugetară a dus la un deficit mai mic decât ținta asumată la rectificarea din noiembrie 2025: 7,65% din PIB, față de 8,4% din PIB (în varianta cash). Pentru acest an, Guvernul țintește un deficit cash de 6,2% din PIB, iar, în opinia sa, „nu ar fi nevoie de noi taxe și impozite” în afara celor din pachetele de măsuri deja stabilite. Datoria publică, vulnerabilitate majoră: de la 39% din PIB în 2019 la circa 60% acum În documentul prezentat la ediția a 21-a a raportului „ România – Zona Euro Monitor ”, consolidarea bugetară este descrisă ca necesară și pentru a ține sub control datoria publică, aflată „în jur de 60% din PIB”, în creștere de la 39% din PIB în 2019. Dăianu avertizează că, în lipsa corecției bugetare, datoria publică s-ar putea îndrepta către 80% din PIB „în câțiva ani”, pe fondul costurilor de împrumut ale statului. Plafonări în 2026 și condiții pentru intervenția statului Dăianu apreciază decizia Guvernului de a continua plafonarea tarifului la gaz pentru 2026 și de a prelungi plafonarea adaosului comercial la bunuri alimentare de bază, dar insistă ca intervenția statului să nu compromită traiectoria fiscală. Reperele indicate pentru măsurile de sprijin includ: să nu fie periclitată consolidarea bugetară; să fie ajutate sectoarele esențiale pentru economie (agricultura și transportatorii); ajutorul să fie temporar; veniturile suplimentare ale statului din scumpirea energiei să fie folosite pentru compensarea celor care au nevoie de sprijin; companiile cu „profituri excepționale” din creșterea prețurilor la energie să fie impozitate suplimentar (taxă pe câștiguri excepționale). Ce urmează după 2026: colectarea și controlul cheltuielilor Președintele Consiliului Fiscal consideră „crucială” întrebarea legată de perioada de după 2026, în special capacitatea de a continua reducerea deficitului. El indică drept condiții reducerea substanțială a „gap-ului” la TVA (diferența dintre TVA teoretic de colectat și TVA efectiv încasat) și la impozitul pe profit, alături de controlul cheltuielilor bugetare în raport cu dinamica PIB-ului nominal. În acest scenariu, deficitul „ar putea să scadă sub 4% din PIB în câțiva ani”, potrivit lui Dăianu. În același timp, el enumeră riscuri care pot deraia consolidarea: șocuri externe (inclusiv evoluții geopolitice și războaie, precum cel din Orientul Mijlociu), un posibil nou val de dereglementare financiară, expansiunea activelor cripto și erodarea independenței unor bănci centrale, precum și presiunile asociate anului electoral 2028. Miza pentru rating și zona euro Dăianu leagă direct consolidarea fiscală de perspectiva ratingului suveran al României: dacă deficitul rămâne „la circa 6% din PIB” în anii următori, este „improbabil” ca ratingul să se îmbunătățească și există chiar riscul deteriorării, dacă datoria publică nu se stabilizează. În privința aderării la zona euro, el afirmă că aceasta nu poate avea loc fără deficite bugetare mici (3% din PIB), inflație joasă „în mod sustenabil” și o datorie publică sustenabilă, subliniind că problemele României sunt cauzate în principal de „erori în politica fiscală/bugetară”, nu de nonapartenența la zona euro. [...]
Guvernul pregătește un mecanism de majorare a salariilor bugetarilor legat de PIB, inflație și „anvelopa” de cheltuieli , într-o încercare de a calibra creșterile la spațiul fiscal disponibil și la constrângerile de consolidare bugetară, potrivit Agerpres . Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Florin Manole , a declarat la Antena 3 că majorările din sectorul public „vor trebui să crească” pe baza unui mecanism stabilit împreună cu Ministerul Finanțelor, raportat la creșterea economică, nivelul inflației și „anvelopa bugetară” pe care România și-o permite pentru cheltuielile de personal. Cum ar urma să fie distribuite creșterile Manole a indicat că prioritatea ar trebui să fie salariile mici din sistemul bugetar, în special în domenii precum sănătatea și educația. „Dorința mea va fi ca principalele creșteri să fie în zona de bază, pentru cei care au salariile cele mai mici (...)” În același timp, ministrul a spus că, dacă vor fi identificate situații în care unele venituri „au ieșit cu mult din grila anterioară”, acestea ar urma să fie înghețate, „dar nu vor fi scăzute”. Legătura cu consolidarea bugetară și PNRR Separat, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , a declarat pe 9 aprilie că este important ca proiectul legii salarizării să fie adoptat în acest an, pentru a exista o „țintă” privind corectarea inechităților din administrație, chiar dacă implementarea poate dura câțiva ani. Pîslaru a arătat că discuția are și o dimensiune europeană: Comisia Europeană urmărește continuarea consolidării bugetare, iar spațiul fiscal este „limitat de resursele” disponibile. În acest context, el a menționat existența unui procent din PIB gândit pentru cheltuielile de personal, ceea ce ar însemna că, pe măsură ce PIB-ul crește, crește și spațiul fiscal pentru aceste cheltuieli. Ce urmează Potrivit calendarului invocat de Pîslaru, proiectul ar urma să fie pus „foarte curând” în dezbatere de Ministerul Muncii, după discuțiile cu „familiile ocupaționale” și cu Ministerul Finanțelor. În acest stadiu, nu sunt prezentate în material valori, procente sau un calendar ferm de aplicare a majorărilor. [...]
România nu pregătește un acord cu FMI , iar discuțiile de la Washington sunt axate pe consolidarea fiscală deja începută și pe finanțări pentru proiecte energetice, potrivit Antena 3 , care îl citează pe ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , aflat la reuniunile de primăvară ale Grupului Băncii Mondiale și FMI . Nazare spune că România „nu [este] în postura de a avea un acord cu FMI”, ci urmărește „să capitalizeze rezultatele consolidării fiscale” programului aplicat până acum. În același context, ministrul indică o „ajustare de aproape 1%, ca și deficit cash”, fără alte detalii în material despre perioada exactă de referință sau nivelul deficitului. Mesajul pentru piețe: consolidare fiscală, nu finanțare de urgență Din perspectiva finanțelor publice, poziționarea contează pentru percepția de risc: un acord cu FMI este asociat, de regulă, cu presiuni de finanțare și condiționalități, în timp ce mesajul transmis de ministru este că România discută „punctual” despre situația macroeconomică, „mult îmbunătățită”, și despre perspectivele pe termen scurt și mediu. Ministrul mai afirmă că România va avea discuții și cu „toate cele 3 agenții de rating”, întâlniri relevante în contextul costurilor de finanțare ale statului și al evaluării riscului suveran. Banca Mondială: proiecte energetice și întâlnire la vârf Nazare afirmă că este „o premieră” întâlnirea României cu președintele Băncii Mondiale și leagă acest lucru de o „postură nouă” și de „credibilitatea” recâștigată în discuțiile începute anul trecut. În material sunt menționate drept proiecte „concrete” pentru care Banca Mondială ar fi „pregătită să intervină cu finanțare”: zona nucleară, inclusiv reabilitarea reactoarelor de la Cernavodă; proiecte cu gaz natural. Investiții și inflație: interes, dar context dificil Ministrul spune că a prezentat potențialul de investiții în România și că „există interes pentru investiții”, inclusiv din partea investitorilor americani, fără a oferi cifre sau angajamente. Pe partea de context macro, Nazare apreciază că „inflația va rămâne ridicată”, invocând și impactul conflictului din Orientul Mijlociu asupra proiecțiilor de dezinflație ale României și ale BNR. Totodată, el arată că delegația României urmează să aibă întâlniri și cu administrația americană, inclusiv la Trezoreria SUA, Departamentul de Comerț și la Casa Albă, cu Consiliul de dominanță energetică. [...]
Eugen Rădulescu avertizează că România a rămas fără „amortizor” bugetar după ce Fondul de rezervă al Guvernului a fost cheltuit în afara situațiilor de criză, ceea ce reduce spațiul de reacție al statului într-un nou șoc extern, precum tensiunile din Orientul Mijlociu, potrivit digi24.ro . Consilierul guvernatorului BNR spune că fondul „trebuie cheltuit numai și numai pentru crize”, însă „a fost tocat pe nimic”, iar acum „nu mai avem nicio resursă bugetară” pentru a atenua efectele unei crize precum cea „din Golf”. În lectura sa, problema nu este doar lipsa banilor din fond, ci faptul că ea vine peste un dezechilibru fiscal deja mare. Deficit mare, datorie mai scumpă: costul se vede în dobânzi Rădulescu leagă vulnerabilitatea actuală de politica bugetară din ultimii ani, afirmând că, din 2017, România „nu a mai respectat echilibrele bugetare”. El indică drept vârf anul 2024, când deficitul bugetar ar fi ajuns la 9,3% din PIB , „într-un an fără niciun fel de criză”. În acest context, consilierul BNR atrage atenția asupra costului finanțării datoriei publice: România ar urma să plătească „ 3% din PIB numai dobânzi ”, mai mult decât cheltuielile pentru învățământ, iar suma „nu va scădea, va crește”, pe fondul deficitelor ridicate. El menționează și că, înainte de escaladarea tensiunilor din Golf, dobânzile la datoria publică coborâseră sub 6%, până la „5,99” pentru câteva zile. De ce contează: spațiu fiscal mai mic într-un nou șoc extern Mesajul central este că, atunci când deficitul bugetar este foarte mare și se corelează cu un deficit de cont curent aproape la fel de mare, „țara trăiește cu mult deasupra mijloacelor sale”, iar creșterile de salarii, pensii și investiții din perioada recentă ar fi fost susținute de „o îndatorare fără limită” care „are o limită”. „Ne-am trezit că nu avem niciun glonț. Nu mai avem nicio resursă bugetară.” În opinia sa, refacerea economiei nu este posibilă fără reducerea deficitului, pe care îl numește „o extrem de gravă problemă la adresa viitorului României”. Presiuni în anii următori și risc politic Rădulescu mai avertizează că, pe termen mediu, ieșirea la pensie a „decrețeilor” va înclina raportul dintre contribuabili și beneficiari, ceea ce poate pune presiune suplimentară pe buget. Ca direcție de răspuns, el propune o reorganizare administrativ-teritorială pentru reducerea costurilor din sectorul public. Separat, consilierul BNR spune că o criză politică ar putea declanșa rapid o criză economică „de mari proporții”, în contextul tensiunilor din Coaliție menționate în material (inclusiv discuțiile despre preluarea funcției de premier înainte de termenul din protocol). [...]
