Știri
Știri din categoria Auto
Constructorii auto occidentali își mută tot mai mult „creierul” mașinilor electrice în China pentru a-și opri declinul de cotă și a rămâne relevanți pe cea mai mare piață auto din lume, potrivit IT Home. Miza nu mai este doar producția locală, ci integrarea tehnologiilor chineze (în special software) în modele noi, care ar urma apoi să fie exportate și pe alte piețe.
Datele citate de publicație de la firma de consultanță Automobility arată o schimbare structurală: ponderea constructorilor străini în China a scăzut de la 64% în 2020 la 32% în acest an. În paralel, vehiculele electrice și hibride plug-in (încărcabile la priză) au ajuns să depășească jumătate din vânzările de mașini noi din China, ceea ce pune presiune pe mărcile tradiționale care au rămas în urmă la capitolul software și ritm de dezvoltare.
În acest context, strategia „în China, pentru China”, formulată de grupuri precum Volkswagen și Toyota încă de acum doi ani, capătă o componentă mai dură: dependența de parteneri locali și de lanțul de furnizori din China pentru a livra mai repede modele cu software avansat.
La Salonul Auto de la Beijing, mai mulți executivi mizează pe o generație nouă de produse pentru a recâștiga consumatorii. BMW, de exemplu, urmează să expună o versiune electrică iX3 cu ampatament alungit, dezvoltată local în China și care folosește tehnologii de la companii chineze precum Momenta, Huawei și Alibaba.
Volkswagen, prin vocea responsabilului de vânzări al mărcii, Martin Sander, indică faptul că grupul nu poate „ieși” din China din cauza dimensiunii operațiunilor și admite că modelul de cercetare-dezvoltare folosit mult timp în Europa nu mai este competitiv pe piața chineză. Grupul, care deține inclusiv Porsche și Audi, își extinde acum activitățile de proiectare și R&D în China, pe lângă producția locală deja existentă.
Automobility indică faptul că în trimestrul I 2026 Volkswagen a revenit pe primul loc în China, cu 13% cotă de piață, depășind Geely și BYD. Publicația notează că această evoluție a fost influențată și de expirarea, anul trecut, a unor subvenții guvernamentale, care a dus la o scădere a vânzărilor de electrice ale producătorilor locali.
Totuși, analiștii citați avertizează că revenirea pe termen lung nu este garantată. Tu Le, fondatorul firmei Sino Auto Insights, spune că direcția este corectă, dar nu este convins că noile produse vor produce o redresare solidă pentru constructorii europeni.
O parte din plan este să transforme modelele dezvoltate cu tehnologie chineză în produse exportabile, pentru a amortiza investițiile și a folosi capacitățile existente. Volkswagen intenționează să lanseze în acest an 13 modele electrice și hibride plug-in doar în China și spune că urmărește oportunități de a le duce și în alte regiuni.
Nissan își propune ca până în 2030 să crească vânzările din China și exporturile din China de la 660.000 de unități anul trecut la 1 milion, printr-o colaborare mai strânsă cu partenerul său de joint-venture Dongfeng. Planul include exportul modelului electric N7 către America Latină și Asia de Sud-Est, iar pick-up-ul hibrid plug-in Frontier Pro către aceste regiuni și către zona Golfului.
Tu Le avertizează însă asupra unui risc: modelele chineze ieftine ar putea canibaliza cererea pentru vehicule produse în alte regiuni, generând concurență internă. În același timp, el notează că multe fabrici ale joint-venture-urilor din China au deja un grad redus de utilizare a capacității, iar alternativa la export poate fi închiderea unor unități.
Analistul Omdia Chris Liu (Shanghai) susține că decalajul față de China nu mai este în primul rând la hardware sau la platforme de vehicule electrice, ci la capacitatea de a implementa software-ul — o problemă care ține de resursa umană. El argumentează că baza mare de ingineri software din China și viteza de iterație sunt greu de replicat, ceea ce explică de ce constructorii germani își cresc investițiile de R&D în China.
În această logică, succesul mărcilor străine depinde de două lucruri: dacă pot atrage talent software de top în China și dacă pot ține pasul cu ritmul local de dezvoltare, nu doar să concureze pe piața muncii.
Articolul menționează și efecte financiare și comerciale la nivel de grupuri:
În ansamblu, mesajul este că pentru constructorii străini „localizarea” nu mai înseamnă doar fabrici în China, ci adoptarea tehnologiei și a vitezei de dezvoltare chineze — cu implicații directe asupra lanțurilor de furnizori, organizării R&D și strategiei de export.
Recomandate
Mercedes-Benz ridică miza în segmentul sedanurilor electrice de volum: noul C-Class electric promite până la 762 km autonomie (WLTP) și încărcare rapidă de 330 kW, iar o versiune cu ampatament lung produsă local este programată pentru lansare în cursul acestui an , potrivit IT之家 . Modelul a fost prezentat în premieră mondială și vine cu o serie de soluții orientate spre eficiență și utilizare practică: autonomie maximă declarată de 762 km în ciclul WLTP, iar la încărcare rapidă ar putea adăuga până la 325 km autonomie în 10 minute. Aerodinamica este un element-cheie, cu un coeficient de rezistență la înaintare de până la 0,22. Încărcare și propulsie: 800 V, baterie de 94 kWh și 0–100 km/h în 4 secunde Din punct de vedere tehnic, noul C-Class electric folosește o arhitectură electrică de 800 V și un invertor cu carbură de siliciu. Mașina are o baterie litiu-ion cu capacitate utilizabilă de 94 kWh și suportă încărcare rapidă în curent continuu de până la 330 kW. La capitolul performanțe, IT之家 notează o putere de 360 kW, accelerație 0–100 km/h în 4 secunde și viteză maximă de 210 km/h. Modelul include o cutie cu două trepte și un dispozitiv de decuplare a tracțiunii integrale (DCU). Confort și manevrabilitate: AIRMATIC și direcție integrală Mercedes-Benz echipează modelul cu suspensie pneumatică AIRMATIC și direcție activă pe puntea spate. Cu „pachetul de confort agil”, roțile spate pot vira cu până la 4,5 grade în ambele sensuri, iar diametrul de bracaj poate fi redus la 11,2 metri, pentru un compromis între manevrabilitate la viteze mici și stabilitate la viteze mari. Suspensia AIRMATIC este asociată cu o funcție de „memorare inteligentă a drumului”, care ar ajusta anticipat garda și amortizarea pe baza informațiilor despre carosabilul din față, cu scopul de a crește confortul. Interior și asistență: ecran de 39,1 inci și „parcare la parcare” La interior, mașina primește un ecran MBUX „supra-ecran” (hyperscreen) de 39,1 inci, cu reglaj al luminozității pe zone, pentru a separa mai bine informația pentru șofer de divertismentul pasagerului din față. Pentru asistența la condus, este menționat un sistem de percepție cu până la 27 de camere și senzori, cu funcții care vizează o experiență „de la locul de parcare la locul de parcare”. Este inclusă și o funcție de mers înapoi pe traseu (mașina poate da înapoi automat pe ruta parcursă anterior). Design și elemente distinctive Partea frontală folosește o grilă tip „scut” cu aspect retro și 1.050 de puncte iluminate, care pot afișa animații la deblocare, încuiere sau încărcare. Atât farurile, cât și stopurile integrează elemente cu „steaua” Mercedes pentru o semnătură vizuală mai ușor de recunoscut. Ce urmează Publicația menționează că versiunea cu ampatament lung produsă local (pentru piața din China) ar urma să fie lansată în cursul acestui an. IT之家 nu oferă în material detalii despre prețuri sau despre disponibilitatea pe alte piețe. [...]
Investitorii pun sub semnul întrebării strategia Mercedes de a „recuceri China”, avertizând că accentul prea puternic pe poziționarea de lux poate deveni o vulnerabilitate într-o piață dominată tot mai mult de inovație și raport preț–dotări , potrivit IT之家 , care citează Reuters. La adunarea anuală a acționarilor (16 aprilie), investitori au criticat traiectoria de redresare a Mercedes-Benz în China, pe fondul scăderii cotei de piață, similar cu BMW și Audi. În același timp, producători locali precum BYD, Nio și Li Auto ar fi reușit să țină pasul mai bine cu cererea, oferind modele „premium” cu dotări mai bogate la prețuri mai competitive. Miza: tehnologia, nu tradiția În intervențiile din cadrul ședinței, investitorii au pus accent pe întrebarea dacă Mercedes are suficientă forță tehnologică pentru a răspunde cerințelor pieței chineze. Moritz Kronenberger, reprezentant al Union Investment (cu o deținere de aproximativ 276 milioane dolari), a avertizat că pentru consumatorii chinezi inovația cântărește mai mult decât tradiția și că lipsa unui avantaj tehnologic poate împinge marca în zona „depășitului”. El a criticat și strategia de extindere a gamei „de sus în jos”, pornind de la modele precum S-Class, în locul unei abordări mai apropiate de segmentul de masă, așa cum ar proceda concurenții locali. Tanja Bauer, reprezentant al Deka Investment (cu o deținere de aproximativ 191 milioane dolari), a indicat la rândul ei riscurile unei concentrări excesive pe lux. Răspunsul Mercedes: 7 modele noi și asistență avansată la condus În fața acestor critici, compania plănuiește ca până în 2027 să lanseze în China 7 modele noi și să introducă un sistem avansat de asistență la condus dezvoltat împreună cu firma chineză de tehnologie Momenta , ca parte a ajustării portofoliului. CEO-ul Ola Källenius a spus că pachetul de măsuri ar urma să reprezinte cea mai mare ofensivă de produse și tehnologie din istoria companiei, bazată pe cercetare-dezvoltare locală și parteneriate, pentru a accelera livrarea de inovații mai bine aliniate preferințelor consumatorilor chinezi. Presiune în vânzări și ținte pe termen mediu Datele prezentate indică o presiune continuă pe piața chineză: vânzările au scăzut anul trecut cu 19%, la 552.000 de unități, iar în primul trimestru din 2026 declinul s-a adâncit la 27%. Directorul financiar Harald Wilhelm a declarat că Mercedes are ținte „clare” pentru China, iar planul pe termen mediu vizează vânzări anuale de 500.000–600.000 de unități. [...]
Germania își mută treptat capacitățile din auto spre apărare , pe fondul declinului industrial și al accelerării reînarmării europene, potrivit unei analize preluate de G4Media din Wall Street Journal . Miza economică este dublă: compensarea pierderilor din industria auto și folosirea fabricilor și a forței de muncă disponibilizate într-un sector aflat pe creștere. Schimbarea vine într-un moment în care Germania traversează, conform articolului, cea mai lungă perioadă de stagnare de la Al Doilea Război Mondial, pe fondul concurenței din China și al scăderii cererii. Datele citate indică o erodare rapidă a bazei industriale: aproximativ 15.000 de locuri de muncă dispar lunar, inclusiv din sectorul auto. Presiunea din auto: profituri în scădere și planuri de concedieri Materialul inventariază deteriorarea rezultatelor financiare la marii producători: Mercedes-Benz a raportat o scădere a profitului de 49% pentru 2025; Volkswagen a anunțat un profit cu 44% mai mic decât în 2024 și planifică reducerea a 50.000 de locuri de muncă în fabricile din Germania până în 2030; Porsche ar avea un declin puternic, cu profitul operațional redus cu 98% față de 2024 (an descris deja ca unul dintre cei mai slabi din istoria companiei). În paralel, economia germană se sprijină tot mai mult pe servicii (aprox. 70% din PIB), în timp ce industria rămâne la circa 20%, însă o parte importantă a serviciilor depinde de companiile industriale, inclusiv de producătorii auto. Apărarea, „sectorul care crește”: conversia liniilor de producție Pe fondul incertitudinilor legate de garanțiile de securitate americane și al reînarmării accelerate în Europa, Berlinul încearcă să poziționeze Germania drept un pilon al industriei europene de apărare, arată analiza. În regiunile industriale, linii de producție folosite anterior pentru exporturile auto sunt redirecționate către nevoile apărării, cu sprijin guvernamental, inclusiv prin utilizarea fabricilor goale și a forței de muncă disponibilizate. Klaus Rosenfeld, director executiv al furnizorului auto Schaeffler, descrie presiunile asupra industriei auto din cauza încetinirii globale, riscurilor geopolitice și competiției din China. Schaeffler își reorientează deja o parte din producție către apărare: compania produce motoare pentru drone, sisteme pentru vehicule blindate și componente pentru aviația militară, iar obiectivul este ca aproximativ 10% din cifra de afaceri (24 de miliarde de euro, potrivit articolului) să provină din activități de apărare dezvoltate anul trecut. Exemple și semnale de piață: Iron Dome , Patriot și capital de risc Printre mutările punctuale menționate: Volkswagen ar purta discuții cu companii israeliene pentru producția de componente pentru sistemul Iron Dome până în 2027; se preconizează ca o parte din interceptoarele Patriot, produse până acum integral în SUA, să înceapă să fie fabricate în Germania; multe firme ar lucra deja în trei schimburi pentru armament și muniții destinate Ucrainei; aproape 90% din capitalul de risc european în tehnologii de apărare s-ar îndrepta către companii germane. Ministrul Economiei, Katherina Reiche, a argumentat nevoia unei baze industriale de apărare consolidate: „Europa trebuie să fie capabilă să se apere singură, iar asta înseamnă o industrie de apărare puternică”. Guvernul german ar încuraja transformarea prin redirecționarea capacităților existente și prin platforme care conectează producătorii tradiționali cu industria militară. De ce contează: apărarea ca „plasă de siguranță” pentru industria germană Un exemplu invocat este Deutz, companie cu o istorie de 162 de ani, reorientată către apărare încă înainte de războiul din Ucraina. Deutz produce motoare pentru drone, sisteme pentru vehicule blindate și aplicații militare și furnizează soluții energetice pentru sistemele Patriot folosite de Arabia Saudită. Compania ar fi evitat concedieri masive prin mutarea angajaților către producția de apărare, iar veniturile i-au crescut cu 15% în ultimul an, potrivit articolului. Analiza subliniază și un avantaj operațional: furnizorii auto pot scala producția mai rapid și mai flexibil decât producătorii tradiționali de armament, care au cicluri de dezvoltare mai lente—un argument important într-un context de cerere ridicată pentru echipamente militare în Europa. [...]
Geely a intrat pentru prima dată în top 10 al vânzărilor lunare de mașini noi din Mexic , cu 4.219 unități în martie 2026 , într-o piață dominată tradițional de mărci japoneze și sud-coreene, potrivit Smart Car . Mișcarea contează ca semnal de consolidare a prezenței mărcilor chinezești pe o piață mare din America Latină, unde competiția este puternică și loialitatea față de branduri consacrate rămâne ridicată. Datele provin dintr-un clasament al vânzărilor de autoturisme noi din Mexic pentru martie 2026, publicat pe 19 aprilie de bloggerul auto „电车出海” („Electric cars overseas”), menționat de publicație. În acest clasament, Geely apare pe locul 9, intrând astfel pentru prima dată în primele zece mărci ale lunii. Cum arată topul și unde se poziționează Geely În fruntea clasamentului se află Nissan, cu 22.171 de unități vândute, urmat de Chevrolet (16.860) și Volkswagen (11.420), conform aceleiași surse. În top 20, publicația evidențiază prezența mai multor mărci chinezești, cu următoarele volume: MG: 5.141 unități (locul 7) Geely: 4.219 unități (locul 9) JAC: 2.035 unități (locul 17) Changan: 1.919 unități (locul 18) Great Wall: 1.158 unități (locul 20) Context: ritm de creștere la export și pondere mare a electrificării Publicația mai notează că, potrivit datelor Geely Holding Group pentru trimestrul I 2026, grupul a raportat vânzări totale de 937.927 de unități, dintre care 491.006 au fost vehicule „noi energii” (categorie care include, de regulă, electrice și hibride), cu o creștere anuală de 5,8%. Rata de penetrare a acestor modele a fost de 52,4%, adică peste jumătate din vânzările trimestriale. Pe zona externă, Geely a raportat exporturi de 203.024 unități în trimestrul I, un maxim istoric, în creștere cu 126% față de anul anterior. În Europa, compania a finalizat, potrivit sursei, extinderea prezenței de brand în cinci piețe: Spania, Germania, Țările de Jos, Belgia și Luxemburg. [...]
BYD pregătește un upgrade major pentru Atto 3, cu interior standardizat și trecere la tracțiune spate , într-un moment în care vânzările modelului au scăzut puternic pe piața din China, potrivit Car News China . Imagini „spy” apărute în China arată un habitaclu redesenat, aliniat la limbajul de design „Dynasty” folosit pe modelele mai noi ale mărcii. Față de actuala generație, interiorul pare mai „cuminte” și mai simplificat, cu suprafețe mai curate și o structură a planșei de bord orientată spre straturi orizontale, o direcție care pune accent pe senzația de spațiu. De ce contează: BYD încearcă să repună modelul pe creștere Contextul de piață indică o presiune evidentă pentru o actualizare: conform China EV DataTracker , vânzările BYD Atto 3 (Yuan Plus) în China au ajuns la 10.675 de unități în primul trimestru din 2026, în scădere cu 73,2% față de aceeași perioadă a anului trecut. Publicația notează că volumele lunare au coborât la circa 2.000 de unități la începutul lui 2026, după ce anterior depășeau 10.000. În acest context, standardizarea interiorului în linia „Dynasty” sugerează o strategie de consolidare a gamei, cu accent pe coerență între modele, nu pe elemente de design distincte pentru fiecare vehicul. Ce se schimbă tehnic: baterii, încărcare rapidă și motorizare spate Pe lângă interior, date de omologare menționate anterior indică două opțiuni de baterie, de 57,545 kWh și 68,547 kWh, cu autonomii CLTC de 540 km, respectiv 630 km (CLTC este ciclul de testare folosit în China și tinde să indice valori mai optimiste decât cele din utilizarea reală). Modelul ar urma: să adopte bateria Blade de generația a doua; să suporte „flash charging” (încărcare foarte rapidă), cu valori raportate de la 10% la 70% în cinci minute și până la 97% în nouă minute; la temperaturi de până la -30°C, timpul crește cu aproximativ trei minute; să primească un motor electric montat pe puntea spate, în variante de 200 kW și 240 kW, ceea ce indică trecerea la o platformă cu tracțiune spate. Dimensiuni și modificări exterioare Actualizarea include și o creștere în dimensiuni: 4.665 mm lungime și 2.770 mm ampatament. La exterior sunt menționate o parte frontală redesenată, faruri mai înguste și o semnătură luminoasă spate pe toată lățimea, integrată într-un panou decorativ. Când ar putea fi lansat Presa chineză indică o prezentare oficială „în jurul lunii mai”, cu o apariție publică probabilă la un viitor salon auto de la Beijing . BYD nu a confirmat o dată finală de lansare, potrivit aceleiași surse. [...]
Conceptul JETTA X intră în vitrina globală Volkswagen pe 21 aprilie , un pas care poate prefigura direcția de design și poziționare a viitoarelor modele ale brandului Jetta din portofoliul FAW-Volkswagen , în contextul planului anunțat de companie pentru lansări multiple până în 2028, inclusiv electrice. Informațiile apar în ITmedia , care notează că un video teaser pentru JETTA X a fost publicat înaintea premierei mondiale. Conceptul JETTA X urmează să fie prezentat pe 21 aprilie, în cadrul „ Volkswagen Group Night ”, eveniment al Grupului Volkswagen. Publicația mai scrie că modelul „are șanse” să fie expus și la Salonul Auto de la Beijing 2026, care începe pe 24 aprilie. Ce arată teaserul: accent pe design „robust” și spațiu interior Din imaginile de prezentare, ITmedia descrie o siluetă „pătrățoasă” și masivă. Partea frontală include un nou set de lumini cu design separat (split), completat de un element inferior (spoiler/ornament) negru, care accentuează aspectul „puternic” al mașinii. Pe lateral, liniile sunt descrise ca „musculoase”, iar proporțiile – cu o caroserie alungită – sugerează o cabină cu spațiu generos pentru pasageri. Pe acoperiș apar bare longitudinale, însă, potrivit imaginilor din teaser, conceptul nu pare să aibă trapa (geam panoramic). Context: plan de 5 modele până în 2028, majoritar electrificate Publicația amintește că, în ianuarie, a avut loc la Chengdu (Sichuan) evenimentul de lansare („kick-off”) al companiei „FAW-Volkswagen Jetta Automotive Technology Co., Ltd.”. Planul menționat: până în 2028 să fie introduse 5 modele complet noi, dintre care 4 ar urma să fie vehicule cu energie nouă (categorie care include, de regulă, electrice și hibride, în funcție de clasificarea locală). Primul model din acest plan este estimat să ajungă pe piață în 2026, potrivit aceleiași surse. [...]
