Știri
Știri din categoria Auto
Smart readuce în prim-plan mașina mică de oraș, iar Concept #2 indică o schimbare operațională importantă: marca revine la formatul cu două locuri, după ce producția vechiului Fortwo s-a oprit în 2024, potrivit ArenaEV. Miza este una practică pentru mobilitatea urbană: un model mai compact decât majoritatea electricelelor de azi, dar cu autonomie și încărcare mult îmbunătățite față de generația anterioară.
Concept #2 este prezentat ca o avanpremieră a viitorului „două locuri” Smart: păstrează silueta familiară (două uși, capotă aproape inexistentă, roți împinse spre colțuri), însă crește în dimensiuni. Modelul măsoară 2.792 mm lungime, cu aproape 30 cm mai mult decât primul Smart și cu 97 mm peste ultimul Smart EQ ForTwo electric.
ArenaEV notează că „vina” pentru creșterea în lungime ar aparține Mercedes-Benz, care ar fi urmărit un automobil mai modern și mai confortabil. Chiar și așa, Concept #2 rămâne mult sub dimensiunile uzuale ale mașinilor electrice:
Sub caroserie, Smart folosește o platformă nouă, Electric Compact Architecture (ECA). Producătorul nu a publicat toate detaliile tehnice, însă a indicat câteva ținte relevante:
Prin comparație, vechiul model ar fi avut o autonomie de circa 135 km, conform aceleiași surse.
Conceptul a fost desenat de echipa Mercedes-Benz, dar folosește tehnologie de la Geely, descris ca un amestec între „stil german” și „hardware chinezesc”. La exterior apar elemente care s-ar putea să nu ajungă pe versiunea de serie (de exemplu luminile de zi care scriu „#2”, mânerele-„curele” din piele sau plafonul cu finisaj auriu).
Pentru interior nu există încă fotografii, însă Smart spune că va fi „premium”. Versiunea de producție urmează să debuteze oficial la Salonul Auto de la Paris, în octombrie, iar vânzările ar urma să înceapă mai întâi în Europa și Marea Britanie.
Recomandate
Mercedes accelerează lansarea „micului G”, iar proiectul capătă miză operațională printr-o platformă dedicată și o gamă cu electric și hibrid , potrivit IT之家 , care citează un interviu Bloomberg cu CEO-ul Mercedes-Benz, Kang Linsong . Șeful companiei spune că modelul va ajunge pe piață „mai devreme decât îți imaginezi”, iar lansarea este la mai puțin de 24 de luni distanță. Kang Linsong a indicat că interesul pentru o versiune mai mică a Clasei G este ridicat, amintind reacția puternică după anunțul inițial al proiectului. Mercedes a comunicat încă din 2023 că dezvoltă „micul G”, iar în 2025 a publicat prima imagine-teaser oficială. Calendar: posibil debut în 2027, cel târziu până la final de 2028 Conform informațiilor din material, mașina „are șanse” să fie prezentată în 2027, iar intrarea pe piață este „confirmată” cel mai târziu până la finalul lui 2028. Denumirea comercială nu este încă stabilită: într-un teaser anterior, Mercedes a folosit formula „g-Class”, cu „g” scris cu literă mică, dar numele final rămâne deschis. Ce schimbă strategia: de la doar electric la electric plus hibrid Inițial, Mercedes ar fi planificat „micul G” exclusiv ca model electric. IT之家 notează însă că strategia a fost ajustată, pe fondul mai multor factori menționați în articol: presiune din partea dealerilor din SUA; interes sub așteptări pentru modelul electric mai mare G 580; schimbări în „mediul” pieței de încărcare. În consecință, compania ar fi decis să adauge și o versiune hibridă (hibrid = combinație între motor termic și componentă electrică, pentru eficiență și autonomie mai bună în utilizare reală). Platformă dedicată pentru off-road, nu arhitectură modulară existentă Deși „micul G” va fi încadrat în zona compactă a gamei Mercedes, cu dimensiuni apropiate de GLA, GLB și CLA, constructorul nu ar urma să folosească direct o platformă modulară existentă. Pentru a păstra capabilitățile off-road, modelul ar primi un șasiu cu cadru tip scară (ladder frame), dezvoltat special pentru acest proiect — o decizie cu impact direct asupra costurilor și complexității industriale, dar și asupra poziționării produsului. Motorizări așteptate și design: ADN de Clasă G, într-un format mai mic Pe partea de propulsie, articolul indică următoarele configurații probabile: versiune electrică : sistem cu două motoare și tracțiune integrală, baterie de 85 kWh cu celule ternare litiu (NMC); versiune hibridă : ar putea folosi motorul „electrificat” de 1,5 litri de pe CLA, tot cu tracțiune integrală. Din fotografiile cu prototipuri camuflate, „micul G” ar păstra elemente-cheie de design ale Clasei G: siluetă „cutie”, linii drepte, cabină înaltă, faruri LED rotunde și stopuri poziționate mai jos. La interior, este așteptată integrarea celor mai noi tehnologii Mercedes, o poziție de condus mai înaltă și o utilizare mai practică decât la un SUV obișnuit, conform aceleiași surse. [...]
Dacia își accelerează extinderea de gamă, susținută de investițiile Grupului Renault , într-o mișcare care arată o schimbare de ritm în lansări și o miză mai mare pe brand, potrivit HotNews . Informațiile vin dintr-o declarație făcută la standul Dacia de la Salonul Auto de la Paris , unde Frank Marotte , vicepreședinte Dacia pentru vânzări, marketing și operațiuni, a explicat că Renault „investește foarte mult” în Dacia. În acest context, compania ajunge într-o situație „mai puțin obișnuită”: lansarea simultană a două modele la același salon auto. HotNews preia informația din Profit.ro, care relatează prezența și declarațiile executivului la eveniment. Din textul disponibil nu reies detalii despre modelele vizate, calendarul comercial sau piețele-țintă ale extinderii, astfel că impactul exact asupra vânzărilor și producției nu poate fi cuantificat pe baza acestei surse. [...]
Dacia Mioveni are presiune de costuri până în 2030, iar diferența de preț la energie față de Maroc devine un handicap competitiv , în condițiile în care uzinele Renault din Maroc ar plăti „sub jumătate” din prețul din România, potrivit HotNews . Declarațiile îi aparțin lui Mihai Bordeanu , directorul Dacia România, într-un interviu acordat Economedia la Salonul Auto de la Paris. El a invocat exemplul uzinei Renault din Maroc, despre care spune că a beneficiat de sprijin „uriaș” din partea statului, inclusiv prin infrastructură și costuri mai mici cu energia. „Infrastructură dezvoltată super rapid, de la poarta fabricii până pe vapor, totul este autostradă, sistem de încărcare și așa mai departe, energie – sunt sub jumătate din prețul României (…).” Ținta de reducere a costurilor: 2030 În același context, HotNews amintește că François Provost, CEO Renault Group, a spus că uzina Dacia de la Mioveni trebuie să micșoreze costurile de producție cu cel puțin 20%, iar obiectivul vizat este de 30%. Mihai Bordeanu a precizat că ținta pentru această reducere de costuri este anul 2030. Ajustări operaționale la Mioveni: plecări voluntare și producție mai mică Pe fondul scăderii ritmului de producție, Automobile Dacia a lansat în octombrie un program de plecări voluntare . Compania a explicat, pentru Profit.ro , că programul este bazat pe voluntariat și pe acordul părților, iar sumele acordate variază: 45.000 lei net pentru angajații cu vechime mai mică de doi ani; 210.000 lei pentru angajații cu vechime mai mare de 16 ani. Liderul Sindicatului Autoturisme Dacia, Viorel Ungureanu, a declarat că producția s-a redus cu încă 100 de vehicule pe zi, ajungând la 1.060 de vehicule pe zi, iar programul a fost ajustat de la „două schimburi și jumătate” la „două schimburi și un sfert”, ceea ce a generat un excedent de personal ce ar urma să fie reglat prin plecările voluntare. Context de piață: producție în scădere în septembrie În septembrie, Automobile Dacia din Mioveni a produs 23.355 de vehicule, cu 19,55% mai puține decât în urmă cu un an, pe fondul frânării cererii atât pe piața internă, cât și pe piețele europene. [...]
BYD vrea să accelereze adopția mașinilor electrice în România prin investiții directe în încărcare ultrarapidă , vizând instalarea a 10–20 de stații „flash charging”, potrivit Economedia . Miza este una operațională: reducerea timpului de încărcare la un nivel comparabil cu o oprire scurtă la benzinărie, pentru a crește încrederea șoferilor în mobilitatea electrică. Vicepreședinta executivă a BYD, Stella Li, aflată la prima vizită în România, a spus că grupul nu urmărește doar vânzarea de automobile, ci dezvoltarea unui „ecosistem” local care să includă infrastructură de încărcare, tehnologii și colaborări industriale. „Vom investi în 10-20 de stații de încărcare ultrarapidă în România. Odată ce oamenii vor veni în aceste locuri și le vor testa, vor spune: «Uau, este real, funcționează».” Ce presupune investiția în stații ultrarapide Conform datelor prezentate de producător, tehnologia BYD ar permite încărcarea unei baterii compatibile de la 10% la 97% în aproximativ nouă minute. În condiții de temperatură extremă (minus 30°C), încărcarea de la 20% la 97% ar dura circa 12 minute. Un element important pentru implementare este că stațiile pot integra sisteme de stocare a energiei în baterii, ceea ce ar permite amplasarea lor și în zone unde rețeaua electrică nu poate susține direct puteri foarte ridicate. În privința locațiilor, Stella Li a indicat că tocmai acesta este unul dintre obiectivele vizitei: identificarea amplasamentelor potrivite, preferabil în zone cu trafic mare, acces facil și opriri scurte. Context: extindere europeană și interes pentru furnizori români Vizita are loc în timp ce BYD analizează noi locații pentru fabrici în Europa. Stella Li nu a confirmat un proiect industrial concret în România, dar a spus că grupul se concentrează pe identificarea a încă două locații de producție în Europa. BYD construiește deja o uzină la Szeged , în Ungaria, aproape de granița cu România. Separat, compania și-a exprimat interesul pentru colaborarea cu furnizori români din industria auto. Stella Li a vorbit despre posibilitatea invitării furnizorilor locali la evenimente dedicate și a avansat ideea organizării unei conferințe pentru furnizori în România anul viitor, proximitatea viitoarei fabrici din Ungaria fiind un potențial avantaj pentru companiile românești. BYD pe piața locală: vânzări și rețea în creștere BYD a intrat oficial în România în 2025, cu modele electrice și hibride plug-in. Potrivit informațiilor citate, compania ajunsese la 36 de puncte de vânzare după aproximativ un an de activitate, iar în primele opt luni din 2026 a cumulat 3.465 de automobile înmatriculate în România. La nivelul Uniunii Europene, marca BYD a înregistrat 206.002 automobile noi în primele nouă luni din 2026, în creștere cu 154,4% față de aceeași perioadă din 2025, conform datelor ACEA . [...]
BYD vizează accelerarea adopției mașinilor electrice în România prin investiții în încărcare ultrarapidă , cu un plan de instalare a 10–20 de stații „flash charging”, potrivit Mediafax . Mesajul a fost transmis la București de Stella Li , vicepreședintă executivă a companiei, aflată în prima vizită în România. „Nu este vorba doar despre aducerea mașinilor aici. Vom investi în profunzime în ecosistem, inclusiv în stațiile noastre de încărcare ultrarapidă.” 10–20 de stații „flash charging”: miză operațională pentru piața locală Potrivit Stellei Li, obiectivul investiției este ca șoferii să poată testa direct tehnologia, astfel încât timpul de încărcare să devină comparabil cu o oprire obișnuită la benzinărie. „Vom investi în 10–20 de stații de încărcare ultrarapidă în România. Odată ce oamenii vor veni în aceste locuri și le vor testa, vor spune: «Uau, este real, funcționează».” BYD susține că tehnologia sa poate încărca o baterie compatibilă de la 10% la 97% în aproximativ nouă minute. La temperaturi extreme, de minus 30°C, încărcarea de la 20% la 97% ar dura aproximativ 12 minute, conform datelor prezentate de producător. Un element important pentru implementare este că stațiile pot integra sisteme de stocare a energiei în baterii, ceea ce ar permite instalarea și în zone unde rețeaua electrică nu poate susține direct puterile foarte ridicate necesare încărcării. Unde vor fi amplasate stațiile și ce criterii ia BYD în calcul Compania nu a anunțat locații, iar Stella Li a spus că identificarea amplasamentelor este unul dintre motivele vizitei sale în România. „Acesta este motivul pentru care sunt aici. Voi lucra cu echipa noastră pentru a identifica locurile în care ar trebui să instalăm stațiile de încărcare.” Preferința exprimată: zone cu trafic ridicat, acces facil și posibilitatea unei opriri scurte. Context: producție în Europa, dar fără confirmare pentru o fabrică în România Întrebată dacă România este luată în calcul pentru o viitoare fabrică BYD, Stella Li nu a confirmat existența unui proiect industrial concret în țara noastră. Ea a precizat, însă, că BYD se concentrează pe identificarea a încă două locații de producție în Europa. Compania construiește deja o uzină la Szeged (Ungaria), aproape de granița cu România, iar anterior Stella Li a menționat Franța printre țările analizate pentru o nouă fabrică. Furnizori români și posibilă conferință în 2027 BYD discută și despre integrarea companiilor românești în lanțurile sale de aprovizionare. Stella Li a spus că România are o industrie auto importantă și furnizori cu experiență, care ar putea deveni parteneri ai grupului. În acest context, BYD ar urma să invite furnizori români la evenimente dedicate colaborărilor industriale și ia în calcul organizarea unei conferințe pentru furnizori în România, anul viitor, potrivit declarațiilor citate. BYD în România și în UE: reperele din datele prezentate În primele opt luni ale anului 2026, BYD a cumulat 3.465 de automobile înmatriculate în România, potrivit cifrelor comunicate de Andrei Duică, Deputy Country Manager BYD România. După aproximativ un an de activitate, compania ajunsese la 36 de puncte de vânzare, conform aceleiași prezentări. La nivelul UE, BYD a înregistrat 206.002 automobile noi în primele nouă luni din 2026, în creștere cu 154,4% față de aceeași perioadă din 2025, potrivit ACEA . În paralel, BYD spune că vrea să introducă în Europa, în următoarele aproximativ 15 luni, tehnologii de „conducere inteligentă” (termen folosit și din cauza limitărilor de reglementare privind vehiculele complet autonome), cu obiectiv declarat de creștere a siguranței rutiere și reducere a accidentelor. [...]
Volkswagen recunoaște că vânzările mai mari de electrice apasă pe profit , pentru că mașinile cu baterie aduc în continuare marje mai mici decât modelele pe benzină, potrivit Focus . Dilema are miză economică și operațională: grupul trebuie să accelereze electrificarea ca să evite potențiale penalități UE pentru emisii, dar fiecare client mutat spre electric poate însemna, pe termen scurt, un câștig mai mic. Arno Antlitz , director financiar și COO al grupului, spune că „succesul de piață” al electricelor pune „rezultatul suplimentar sub presiune”, deoarece compania câștigă încă mai puțin din EV-uri (mașini electrice) decât din vehiculele cu motor termic. În același timp, Antlitz indică o rentabilitate operațională după nouă luni de 3,8% înainte de efecte speciale, nivel pe care îl consideră insuficient pentru a susține investițiile viitoare. De ce contează: conformarea la UE poate reduce profitul pe termen scurt Focus descrie un blocaj strategic: Volkswagen trebuie să vândă mai multe electrice pentru a-și reduce emisiile medii la nivel de flotă și pentru a evita amenzi mari dacă ratează țintele UE. Însă, în condițiile în care EV-urile sunt mai puțin profitabile, creșterea ponderii lor în mixul de vânzări nu se traduce automat în profit mai mare. În Europa, EV-urile au reprezentat 40% din portofoliul de comenzi al grupului în primele nouă luni ale anului, iar „Electric Urban Car Family” a atras aproximativ 150.000 de comenzi, conform aceleiași surse. Grupul vede drept piese importante pentru extinderea electromobilității în Europa modele precum VW ID. Polo, ID. Cross, Cupra Raval și Skoda Epiq. Presiune suplimentară: electrice „de intrare” și concurența globală Provocarea de rentabilitate ar putea crește odată cu viitorul model electric de intrare în gamă. Versiunea de serie a conceptului ID. Every1 ar urma să ajungă pe piață în 2027 sub numele ID. Up, poziționat ca cel mai accesibil electric al mărcii. Un preț mai mic poate crește accesibilitatea, dar poate împinge marjele și mai jos, într-un moment în care compania admite că și modelele electrice mai scumpe aduc mai puțini bani decât cele termice. În paralel, Volkswagen indică și alți factori care apasă pe marje: o piață chineză în scădere, politici de preț mai agresive ale producătorilor chinezi în Europa și tarife vamale în SUA. Răspunsul companiei: program de costuri și restructurare Antlitz afirmă că grupul a conturat un program amplu de reducere a costurilor de circa 31 miliarde euro (aprox. 155 miliarde lei). Prioritățile menționate includ: simplificarea gamei de modele și a structurilor organizaționale; reducerea costurilor per vehicul și a cheltuielilor generale; creșterea eficienței fabricilor; accelerarea dezvoltării tehnologice. În acest context, până la 50% dintre modele ar putea fi eliminate, iar compania vizează și o simplificare „drastică” a varietății de piese pentru a obține economii de scară. Focus notează și că marca Seat ar putea fi retrasă, fără o decizie finală anunțată. Pe partea operațională, planul de restructurare include la nivel global aproximativ 100.000 de reduceri de posturi, iar grupul avertizează că nu poate garanta alocări de producție viitoare pentru patru uzine din Germania (Emden, Zwickau, Hannover și Neckarsulm) dincolo de intervalul 2031–2034, ceea ce le lasă viitorul pe termen lung incert. Compania analizează utilizări alternative pentru aceste locații, fără a anunța imediat închideri, însă sunt menționate ca posibilități atât închideri suplimentare, cât și reduceri de producție, pe fondul gestionării supracapacităților. În esență, mesajul transmis de conducerea financiară este că electrificarea avansează mai repede decât capacitatea actuală a grupului de a o transforma în profit, iar următoarea etapă depinde de cât de repede poate Volkswagen să ridice marjele EV și să-și adapteze baza industrială construită pentru motoare termice. [...]
