Știri
Știri din categoria Auto
Smart readuce în prim-plan mașina mică de oraș, iar Concept #2 indică o schimbare operațională importantă: marca revine la formatul cu două locuri, după ce producția vechiului Fortwo s-a oprit în 2024, potrivit ArenaEV. Miza este una practică pentru mobilitatea urbană: un model mai compact decât majoritatea electricelelor de azi, dar cu autonomie și încărcare mult îmbunătățite față de generația anterioară.
Concept #2 este prezentat ca o avanpremieră a viitorului „două locuri” Smart: păstrează silueta familiară (două uși, capotă aproape inexistentă, roți împinse spre colțuri), însă crește în dimensiuni. Modelul măsoară 2.792 mm lungime, cu aproape 30 cm mai mult decât primul Smart și cu 97 mm peste ultimul Smart EQ ForTwo electric.
ArenaEV notează că „vina” pentru creșterea în lungime ar aparține Mercedes-Benz, care ar fi urmărit un automobil mai modern și mai confortabil. Chiar și așa, Concept #2 rămâne mult sub dimensiunile uzuale ale mașinilor electrice:
Sub caroserie, Smart folosește o platformă nouă, Electric Compact Architecture (ECA). Producătorul nu a publicat toate detaliile tehnice, însă a indicat câteva ținte relevante:
Prin comparație, vechiul model ar fi avut o autonomie de circa 135 km, conform aceleiași surse.
Conceptul a fost desenat de echipa Mercedes-Benz, dar folosește tehnologie de la Geely, descris ca un amestec între „stil german” și „hardware chinezesc”. La exterior apar elemente care s-ar putea să nu ajungă pe versiunea de serie (de exemplu luminile de zi care scriu „#2”, mânerele-„curele” din piele sau plafonul cu finisaj auriu).
Pentru interior nu există încă fotografii, însă Smart spune că va fi „premium”. Versiunea de producție urmează să debuteze oficial la Salonul Auto de la Paris, în octombrie, iar vânzările ar urma să înceapă mai întâi în Europa și Marea Britanie.
Recomandate
Sub presiunea scăderii profiturilor și a stagnării industriale, tot mai multe companii germane din auto își mută capacități și competențe spre apărare , pe fondul unui val de investiții publice și al accesului mai facil la finanțare pentru industria militară, potrivit HotNews . Federația Industriilor Germane (BDI) nu mai vede o revenire a economiei în 2026, ci „mai degrabă o stagnare”, după ce producția industrială a scăzut în fiecare an din 2022, afirmă președintele BDI, Peter Leibinger, citat de presa din Grecia. Un factor invocat este incertitudinea generată de „Războiul din Golf”, care a împins în sus prețurile la energie și a produs întârzieri la livrări, inclusiv din cauza dificultăților de tranzit prin Strâmtoarea Ormuz. Industria auto, lovită direct la profit și locuri de muncă În acest context, industria auto este descrisă ca fiind printre cele mai afectate, cu scăderi puternice ale profiturilor în 2025: Mercedes-Benz: profit în scădere cu 49%; Volkswagen: profit în scădere cu 44% și planuri de reducere a 50.000 de locuri de muncă până în 2030; Porsche: profit operațional în scădere cu 98%. Textul mai notează că, potrivit Wall Street Journal (care citează cifre ale guvernului federal), în Germania s-ar pierde 15.000 de locuri de muncă în fiecare lună. În paralel, o analiză EY pe 19 mari producători auto arată că producătorii germani au avut o scădere de 4,1% a veniturilor, în timp ce concurenții internaționali au avut, per total, o creștere de 0,6%; profiturile operaționale ale producătorilor germani ar fi scăzut cu aproximativ 44%. Pivot spre apărare: bani publici, contracte și producție reorientată O parte din „ieșirea” din criză este descrisă ca o reorientare către apărare, pe fondul schimbărilor de reglementare din Germania și UE, care au îmbunătățit accesul companiilor de apărare la piețele de capital. Conform raportului EY citat, programele de finanțare publică și contractele guvernamentale au deblocat aproape un trilion de euro pentru apărare, iar Berlinul ar intenționa să investească aproximativ 355 de miliarde de euro în apărare până în 2040. Tot potrivit datelor menționate, circa 90% din capitalul de risc european pentru tehnologia de apărare este deja direcționat către companii germane. Exemplele date în articol indică o schimbare concretă de portofoliu în industrie: Schaeffler (furnizor major pentru industria auto, cu vânzări de 24 de miliarde de euro și peste 100.000 de angajați) produce motoare pentru drone, sisteme pentru vehicule blindate și componente pentru forțele aeriene. Deutz, producător de motoare cu o istorie de 162 de ani, furnizează componente pentru rachete Patriot folosite de Arabia Saudită, dar și pentru drone și vehicule blindate; compania a raportat o creștere de 13% a vânzărilor anul trecut. Volkswagen ar purta discuții cu compania israeliană Rafael pentru a produce componente pentru Iron Dome. Ministrul german de finanțe, Katharina Reiche, este citată cu mesajul că Europa trebuie să își construiască o industrie puternică de securitate și apărare. Riscul care rămâne: dependența de materii prime din China Articolul atrage atenția că „călcâiul lui Ahile” al industriei germane de apărare rămâne aprovizionarea cu materii prime din China, în special pentru metale și pământuri rare. Este dat exemplul tungstenului, al cărui preț ar fi crescut de la sub 400 de dolari la peste 2.200 de dolari pe tonă, ceea ce sugerează că riscurile geopolitice din lanțurile de aprovizionare pot afecta inclusiv expansiunea industriei de apărare. [...]
Dacia mizează pe revenirea vânzărilor în T2, după un T1 afectat de blocaje logistice , pe fondul vremii severe care a perturbat transportul maritim în zona strâmtorii Gibraltar, potrivit Profit . Constructorul a încheiat primul trimestru din 2026 cu 145.335 de vehicule vândute, în scădere cu 16,3%, declin concentrat în special în primele două luni ale anului, conform datelor prezentate în articol. Vicepreședintele Dacia Frank Marotte, responsabil de vânzări și marketing, pune o parte importantă a scăderii pe seama unor „perturbări logistice excepționale” din ianuarie și februarie, generate de condiții meteorologice severe care au influențat traficul maritim în strâmtoarea Gibraltar . De ce contează: semnal de recuperare prin portofoliul de comenzi În același timp, Marotte indică o posibilă îmbunătățire în trimestrul al doilea, pe baza evoluției comenzilor, care arată o creștere și ar putea susține o recuperare a livrărilor, dacă blocajele logistice nu se repetă. Publicația notează că rezultatul de la 31 martie a fost „unul dintre cele mai slabe trimestre ale mărcii din ultimii ani”, iar explicațiile invocate sunt multiple, însă componenta logistică este evidențiată ca factor major în debutul de an. [...]
Benzina a trecut din nou peste pragul de 8 lei/l , iar scumpirea se vede uniform în marile orașe monitorizate, în timp ce motorina a rămas, în zona minimă, la nivelul de ieri, potrivit datelor analizate de Libertatea pe baza informațiilor de pe peco-online.ro. În București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Constanța, cea mai ieftină benzină standard este joi, 23 aprilie 2026, 8,07 lei/l, nivel care, conform articolului, este cu 0,08 lei peste cel mai mic preț din ziua precedentă (când cobora sub 8 lei în Capitală). Pentru motorina standard, cel mai mic preț rămâne 8,33 lei/l, neschimbat față de miercuri. Cum s-au mișcat prețurile la benzină în rețelele mari Cea mai ieftină benzină standard (8,07 lei/l) este la stațiile Petrom din București, iar același preț era și ieri la Petrom, notează publicația. În restul pieței, mișcările sunt neuniforme: OMV, MOL și Lukoil au menținut prețul benzinei la 8,18 lei/l. Socar a crescut de la 7,99 lei/l la 8,19 lei/l (o creștere de 0,2 lei), deși, potrivit sursei, era de obicei mai ieftin. Rompetrol a urcat la 8,43 lei/l, de la 8,33 lei/l (o majorare de 0,1 lei). Motorina: minimul rămâne, dar vârful se apropie de 9 lei/l Pentru motorina standard, Petrom păstrează prețul de 8,33 lei/l, la fel ca în ziua precedentă. OMV și MOL au rămas la 8,42 lei/l, iar Lukoil la 8,72 lei/l. Rompetrol a scumpit motorina de la 8,87 lei/l la 8,97 lei/l (o creștere de 0,2 lei). Cea mai scumpă motorină standard este la Socar, 8,99 lei/l, același nivel ca ieri, potrivit datelor citate. Unde sunt cele mai mici prețuri din țară (nu doar în marile orașe) La nivel național, cea mai ieftină benzină este indicată la 8,06 lei/l, la stația Petrolium din Albești (județul Mureș), în creștere față de 7,99 lei/l în ziua anterioară. Cea mai ieftină motorină rămâne la 8,33 lei/l, la stația Petrom din București, șoseaua Olteniței nr. 4, conform sursei. Context: de ce contează pentru costurile de transport Libertatea amintește că, în martie 2026, prețurile combustibililor au crescut semnificativ față de aceeași perioadă din 2025, iar România a fost a doua țară din Uniunea Europeană la aceste scumpiri , potrivit Eurostat. Publicația mai notează că prețul final la pompă este influențat de cotațiile petrolului, costurile de rafinare și distribuție și nivelul accizelor. [...]
Aproximativ 4 milioane de Tesla cu hardware HW3 nu vor putea primi varianta „nesupravegheată” a Full Self-Driving (FSD) , iar soluția indicată de companie este trecerea la hardware mai nou, potrivit Smart Car , care citează declarațiile lui Elon Musk din conferința cu analiștii aferentă rezultatelor Tesla pe T1 2026. Musk a spus că mașinile echipate cu computerul HW3 „nu au capacitatea” necesară pentru a rula FSD nesupravegheat (adică fără ca șoferul să monitorizeze permanent). Estimarea avansată de el este că în prezent există circa 4 milioane de vehicule Tesla pe platforma HW3, ceea ce înseamnă că un număr mare de proprietari – inclusiv clienți care au plătit deja pentru FSD la achiziție – nu vor putea folosi această funcție în forma promisă, fără un upgrade. De ce HW3 nu mai este suficient Șeful Tesla a afirmat că, deși compania a crezut la un moment dat că HW3 va putea susține FSD nesupravegheat, diferențele față de HW4 sunt prea mari. Un element invocat este lățimea de bandă a memoriei: HW3 ar avea doar o optime din lățimea de bandă a HW4, iar acest parametru este descris ca fiind unul dintre factorii-cheie pentru FSD nesupravegheat. Ce opțiuni vor avea clienții care au plătit FSD Pentru clienții care au cumpărat deja FSD, Musk a indicat două direcții: un program de „trade-in” (răscumpărare/înlocuire) cu discount pentru mașini echipate cu hardware AI4 (HW4); servicii de upgrade prin înlocuirea computerului. Totuși, el a precizat că trecerea la HW4 ar necesita și schimbarea camerelor, ceea ce complică intervenția. Implicații operaționale: upgrade-ul ar cere „micro-fabrici” în orașe mari Musk a spus că, pentru a face upgrade-urile eficient, Tesla ar avea nevoie să înființeze micro-fabrici sau fabrici mici în marile zone metropolitane. În opinia sa, realizarea acestor upgrade-uri în service-urile existente ar fi „extrem de ineficientă” și lentă. În același context, Musk a argumentat că, pe termen lung, are sens ca flota HW3 să fie convertită la HW4 pentru ca aceste mașini să poată intra în viitoarea flotă de robotaxi și să ruleze FSD nesupravegheat. Publicația amintește și că Musk a recunoscut încă din ianuarie 2025, într-o altă conferință de rezultate, că Tesla va trebui să facă upgrade pentru mașinile HW3 ale clienților care au cumpărat FSD. Separat, Smart Car notează că Electrek a relatat despre un proprietar olandez de Tesla, aflat în așteptarea FSD pe HW3, căruia i s-ar fi transmis recent să „aibă răbdare”. [...]
Grupul Chery își concentrează ofensiva de produse și tehnologie la Beijing, cu peste 50 de modele expuse , într-un demers care arată cât de mult mizează constructorul pe volum și pe diferențiere tehnică în competiția tot mai dură din China, potrivit IT之家 . Prezența include șase mărci din portofoliu – Chery, Exeed, Jetour, Zongheng, iCAR și Luxeed (智界) – într-un stand comun, la Salonul Auto de la Beijing , care se deschide pe 24 aprilie și se desfășoară simultan în două locații (China International Exhibition Center – Shunyi și Capital International Exhibition Center). Miza operațională este dublă: pe de o parte, grupul își aliniază sub același „acoperiș” branduri cu poziționări diferite; pe de altă parte, își folosește vitrina de la Beijing pentru a împinge în față un pachet amplu de soluții tehnice, de la platforme electrificate la sisteme de propulsie și încărcare rapidă. Tehnologiile pe care Chery le pune în prim-plan Conform prezentării oficiale citate de publicație, Chery aduce 31 de exponate de tehnologie, între care: platformă la nivel de vehicul de 48V; DHT360 (sistem de transmisie dedicat propulsiei hibride); „primul motor de tracțiune din industrie” cu flux magnetic reglabil pe toată plaja de viteze; „Lingxi Smart Cockpit (Carmind)” – soluție de „cockpit” inteligent (interfață și funcții digitale la bord); „ Falcon Smart Driving 900 Robocar ” – pachet de conducere asistată; „Xunlong” încărcare ultra-rapidă („secundă-încărcare”, în formularea sursei); sistem de generare pe bază de amoniac; captare de carbon în cadrul inițiativelor ESG (mediu, social, guvernanță). Publicația nu oferă, în materialul citat, detalii tehnice suplimentare (specificații, performanțe sau calendar de introducere în producție) pentru aceste tehnologii. Modele și noutăți: de la SUV-uri la „conceptul misterios” iCAR Pe zona de produse, Chery expune inclusiv modele „proaspăt lansate”, menționând: noua generație Tiggo 9; Tiggo 7L; a cincea generație Tiggo 8. În paralel, gama Fengyun este prezentă cu A9L, T11 și T9L, iar Fengyun A9 „va deschide” etapa de precomenzi inițiale (în formularea sursei: „micul depozit”/小订). La nivel de grup, Exeed aduce modele noi și concepte (inclusiv „X concept”), Jetour pregătește lansarea oficială pentru „Traveler PLUS” în versiune dublă, Zongheng are debutul F700 și mai multe versiuni ale G700, iar iCAR anunță o „mașină concept misterioasă”. Luxeed (智界) vine cu modelele V9, R7 și S7. Separat, Chery International va avea premiere precum Tiggo V, EXEED ES GT și OMODA 4, conform aceleiași surse. [...]
Vânzările Dacia în România au scăzut cu 20% în primul trimestru din 2026 , pe fondul unei cereri slăbite și al blocajului programului Rabla, într-un declin mai accentuat decât media europeană, potrivit Economedia . Mesajul managementului Dacia indică o combinație de incertitudine economică și criză politică ce împinge consumatorii să amâne achizițiile, cu efect direct asupra comenzilor. România trage în jos mai mult decât Europa La nivel european, Dacia a vândut 145.335 de autoturisme în primul trimestru din 2026, în scădere cu 16,3% față de aceeași perioadă a anului trecut, pe fondul unor factori punctuali care au afectat livrările și producția. În România, însă, scăderea este mai abruptă, iar compania spune că nu vede creștere în comenzi pe piața locală. Frank Marotte , Director de Marketing, Vânzări și Operațiuni al mărcii Dacia, a descris piața din România drept „deprimată”, în timp ce pe alte piețe marca ar crește. Cerere amânată și incertitudine fiscală Mihai Bordeanu , Managing Director Dacia Brand South Eastern Europe & Country Head România, pune scăderea cererii și pe seama climatului general de incertitudine, nu doar pe factori economici „clasici”. El leagă percepția consumatorilor de discuțiile despre deficit și taxe, inclusiv de efectul unei posibile majorări de TVA asupra prețurilor. În acest context, compania observă o schimbare de comportament: decizia de cumpărare se amână, iar ciclul de achiziție se prelungește, pe măsură ce oamenii „așteaptă să vadă ce se întâmplă”. Bordeanu mai spune că, odată cu criza politică recentă, legătura strânsă dintre politică și economie amplifică presiunea asupra pieței. Rabla, factorul care lovește direct Dacia Un element central în scăderea comenzilor este lipsa de predictibilitate privind programul Rabla, considerat de Dacia un stimul major pentru vânzările de mașini noi în ultimii 20 de ani. Bordeanu afirmă că, spre deosebire de anul trecut, când existau comenzi încă din februarie, în 2026 acestea lipsesc pentru că nu este clar dacă programul va fi lansat. Dacia susține că este mai afectată decât alți jucători de absența Rabla, din cauza profilului clientului, mai sensibil la preț și la stimulente guvernamentale decât în segmentele premium. Ce așteptări are compania pentru 2026 Estimarea managementului este că 2026 va rămâne un an dificil cel puțin în primele 6–9 luni, cu o posibilă îmbunătățire abia după vacanța de vară, dacă nu apar noi șocuri politice. În același timp, Bordeanu spune că, pentru consumatorul român, riscurile externe precum războiul din Ucraina sau tensiunile din Orientul Mijlociu au devenit secundare față de problemele interne. [...]
