Știri
Știri din categoria Auto

Volkswagen își accelerează ofensiva de electrificare în China, inclusiv prin transformarea submărcii JETTA, după ce livrările grupului au scăzut cu 15% în primul trimestru din 2026, potrivit Motor1. În acest context, conceptul JETTA X, prezentat la Auto China (Beijing), funcționează ca semnal că marca „de buget” a grupului urmează să fie repoziționată pentru piața de intrare în electromobilitate, într-o piață unde competiția s-a intensificat.
Motor1 notează că piața chineză rămâne „de cea mai mare importanță” pentru Volkswagen, iar reculul de 15% al livrărilor în T1 2026 crește presiunea pentru produse noi care să stimuleze cererea. Prezentările de la Beijing sunt parte din această încercare de a recâștiga tracțiune, cu accent pe modele electrificate și pe tehnologii dezvoltate local.
Conceptul JETTA X a avut premiera mondială la „Group Night”, unde a fost introdusă și o nouă direcție de design, numită „Modern Robust”. Publicația descrie aspectul studiului ca fiind „între Rivian, Dacia, Skoda, Land Rover și Volvo”.
Elementul cu relevanță operațională este însă planul pentru gamă: marca JETTA ar urma să lanseze până în 2028 patru modele electrificate, iar primul model este programat să fie disponibil chiar în acest an. Modelele electrificate vor veni și cu un logo actualizat, conform aceleiași surse.
În aceeași prezentare, Volkswagen a arătat și ID. AURA T6 (FAW-Volkswagen), descris drept primul model al unei noi serii ID. AURA, poziționat în segmentul SUV-urilor electrice de clasă medie. Modelul se bazează pe „China Electronic Architecture (CEA)”, o arhitectură dezvoltată local, care ar permite:
Tot la eveniment a fost prezentat și ID. UNYX 09 (Volkswagen Anhui), o limuzină electrică de cinci metri, cu tehnologii „inteligente”, inclusiv un sistem L2++ și un asistent bazat pe inteligență artificială, potrivit articolului.
Volkswagen leagă ofensiva din China de o extindere rapidă a gamei. Ralf Brandstätter (membru în board-ul Volkswagen AG pentru China și CEO Volkswagen Group China) afirmă că, în 36 de luni, grupul a dezvoltat în China un portofoliu complet nou pentru „mașini electrice inteligente” și că în acest an va introduce 20 de vehicule electrificate „inteligente” pe piață.
Pe termen mai lung, grupul indică o creștere a ofertei la aproximativ 30 de modele electrificate până în 2027 și la 50 până în 2030, dintre care circa 30 ar urma să fie complet electrice. În paralel, ofensiva include și hibride plug-in și variante cu „range extender” (propulsie electrică, cu un motor termic folosit ca generator pentru extinderea autonomiei), conform Motor1.
Recomandate

Constructorii auto occidentali își mută tot mai mult „creierul” mașinilor electrice în China pentru a-și opri declinul de cotă și a rămâne relevanți pe cea mai mare piață auto din lume, potrivit IT Home . Miza nu mai este doar producția locală, ci integrarea tehnologiilor chineze (în special software) în modele noi, care ar urma apoi să fie exportate și pe alte piețe. De ce contează: cota de piață a mărcilor străine s-a înjumătățit Datele citate de publicație de la firma de consultanță Automobility arată o schimbare structurală: ponderea constructorilor străini în China a scăzut de la 64% în 2020 la 32% în acest an. În paralel, vehiculele electrice și hibride plug-in (încărcabile la priză) au ajuns să depășească jumătate din vânzările de mașini noi din China, ceea ce pune presiune pe mărcile tradiționale care au rămas în urmă la capitolul software și ritm de dezvoltare. În acest context, strategia „în China, pentru China”, formulată de grupuri precum Volkswagen și Toyota încă de acum doi ani, capătă o componentă mai dură: dependența de parteneri locali și de lanțul de furnizori din China pentru a livra mai repede modele cu software avansat. Cum arată pivotarea: tehnologie locală în modele globale La Salonul Auto de la Beijing , mai mulți executivi mizează pe o generație nouă de produse pentru a recâștiga consumatorii. BMW, de exemplu, urmează să expună o versiune electrică iX3 cu ampatament alungit, dezvoltată local în China și care folosește tehnologii de la companii chineze precum Momenta, Huawei și Alibaba. Volkswagen, prin vocea responsabilului de vânzări al mărcii, Martin Sander, indică faptul că grupul nu poate „ieși” din China din cauza dimensiunii operațiunilor și admite că modelul de cercetare-dezvoltare folosit mult timp în Europa nu mai este competitiv pe piața chineză. Grupul, care deține inclusiv Porsche și Audi, își extinde acum activitățile de proiectare și R&D în China, pe lângă producția locală deja existentă. Semne de revenire, dar cu avertismente Automobility indică faptul că în trimestrul I 2026 Volkswagen a revenit pe primul loc în China, cu 13% cotă de piață, depășind Geely și BYD. Publicația notează că această evoluție a fost influențată și de expirarea, anul trecut, a unor subvenții guvernamentale, care a dus la o scădere a vânzărilor de electrice ale producătorilor locali. Totuși, analiștii citați avertizează că revenirea pe termen lung nu este garantată. Tu Le, fondatorul firmei Sino Auto Insights, spune că direcția este corectă, dar nu este convins că noile produse vor produce o redresare solidă pentru constructorii europeni. Exportul din China devine opțiune operațională, nu doar ambiție O parte din plan este să transforme modelele dezvoltate cu tehnologie chineză în produse exportabile, pentru a amortiza investițiile și a folosi capacitățile existente. Volkswagen intenționează să lanseze în acest an 13 modele electrice și hibride plug-in doar în China și spune că urmărește oportunități de a le duce și în alte regiuni. Nissan își propune ca până în 2030 să crească vânzările din China și exporturile din China de la 660.000 de unități anul trecut la 1 milion, printr-o colaborare mai strânsă cu partenerul său de joint-venture Dongfeng . Planul include exportul modelului electric N7 către America Latină și Asia de Sud-Est, iar pick-up-ul hibrid plug-in Frontier Pro către aceste regiuni și către zona Golfului. Tu Le avertizează însă asupra unui risc: modelele chineze ieftine ar putea canibaliza cererea pentru vehicule produse în alte regiuni, generând concurență internă. În același timp, el notează că multe fabrici ale joint-venture-urilor din China au deja un grad redus de utilizare a capacității, iar alternativa la export poate fi închiderea unor unități. „Diferența reală” se mută în software și în talent Analistul Omdia Chris Liu (Shanghai) susține că decalajul față de China nu mai este în primul rând la hardware sau la platforme de vehicule electrice, ci la capacitatea de a implementa software-ul — o problemă care ține de resursa umană. El argumentează că baza mare de ingineri software din China și viteza de iterație sunt greu de replicat, ceea ce explică de ce constructorii germani își cresc investițiile de R&D în China. În această logică, succesul mărcilor străine depinde de două lucruri: dacă pot atrage talent software de top în China și dacă pot ține pasul cu ritmul local de dezvoltare, nu doar să concureze pe piața muncii. Context financiar: presiune pe profitabilitate și poziționare Articolul menționează și efecte financiare și comerciale la nivel de grupuri: Audi a fost afectată de cererea mai slabă pentru electrice; un model dezvoltat pentru China (E5 Sportback) a fost nevoit să fie redus semnificativ la preț la începutul acestui an pentru a stimula cererea. CEO-ul Gernot Döllner spune că este nevoie de timp pentru a crește influența brandului și vânzările și că după E5 vor urma încă două modele. General Motors spune că operațiunile din China au revenit pe profit după ce la finalul lui 2024 a înregistrat o depreciere de active de 5 miliarde de dolari (aprox. 23 mld. lei). Totuși, pe fondul concentrării pe modele cu marje mai mari, vânzările din China au scăzut cu 21% în trimestrul I. În ansamblu, mesajul este că pentru constructorii străini „localizarea” nu mai înseamnă doar fabrici în China, ci adoptarea tehnologiei și a vitezei de dezvoltare chineze — cu implicații directe asupra lanțurilor de furnizori, organizării R&D și strategiei de export. [...]

Germania își mută treptat capacitățile din auto spre apărare , pe fondul declinului industrial și al accelerării reînarmării europene, potrivit unei analize preluate de G4Media din Wall Street Journal . Miza economică este dublă: compensarea pierderilor din industria auto și folosirea fabricilor și a forței de muncă disponibilizate într-un sector aflat pe creștere. Schimbarea vine într-un moment în care Germania traversează, conform articolului, cea mai lungă perioadă de stagnare de la Al Doilea Război Mondial, pe fondul concurenței din China și al scăderii cererii. Datele citate indică o erodare rapidă a bazei industriale: aproximativ 15.000 de locuri de muncă dispar lunar, inclusiv din sectorul auto. Presiunea din auto: profituri în scădere și planuri de concedieri Materialul inventariază deteriorarea rezultatelor financiare la marii producători: Mercedes-Benz a raportat o scădere a profitului de 49% pentru 2025; Volkswagen a anunțat un profit cu 44% mai mic decât în 2024 și planifică reducerea a 50.000 de locuri de muncă în fabricile din Germania până în 2030; Porsche ar avea un declin puternic, cu profitul operațional redus cu 98% față de 2024 (an descris deja ca unul dintre cei mai slabi din istoria companiei). În paralel, economia germană se sprijină tot mai mult pe servicii (aprox. 70% din PIB), în timp ce industria rămâne la circa 20%, însă o parte importantă a serviciilor depinde de companiile industriale, inclusiv de producătorii auto. Apărarea, „sectorul care crește”: conversia liniilor de producție Pe fondul incertitudinilor legate de garanțiile de securitate americane și al reînarmării accelerate în Europa, Berlinul încearcă să poziționeze Germania drept un pilon al industriei europene de apărare, arată analiza. În regiunile industriale, linii de producție folosite anterior pentru exporturile auto sunt redirecționate către nevoile apărării, cu sprijin guvernamental, inclusiv prin utilizarea fabricilor goale și a forței de muncă disponibilizate. Klaus Rosenfeld, director executiv al furnizorului auto Schaeffler, descrie presiunile asupra industriei auto din cauza încetinirii globale, riscurilor geopolitice și competiției din China. Schaeffler își reorientează deja o parte din producție către apărare: compania produce motoare pentru drone, sisteme pentru vehicule blindate și componente pentru aviația militară, iar obiectivul este ca aproximativ 10% din cifra de afaceri (24 de miliarde de euro, potrivit articolului) să provină din activități de apărare dezvoltate anul trecut. Exemple și semnale de piață: Iron Dome , Patriot și capital de risc Printre mutările punctuale menționate: Volkswagen ar purta discuții cu companii israeliene pentru producția de componente pentru sistemul Iron Dome până în 2027; se preconizează ca o parte din interceptoarele Patriot, produse până acum integral în SUA, să înceapă să fie fabricate în Germania; multe firme ar lucra deja în trei schimburi pentru armament și muniții destinate Ucrainei; aproape 90% din capitalul de risc european în tehnologii de apărare s-ar îndrepta către companii germane. Ministrul Economiei, Katherina Reiche, a argumentat nevoia unei baze industriale de apărare consolidate: „Europa trebuie să fie capabilă să se apere singură, iar asta înseamnă o industrie de apărare puternică”. Guvernul german ar încuraja transformarea prin redirecționarea capacităților existente și prin platforme care conectează producătorii tradiționali cu industria militară. De ce contează: apărarea ca „plasă de siguranță” pentru industria germană Un exemplu invocat este Deutz, companie cu o istorie de 162 de ani, reorientată către apărare încă înainte de războiul din Ucraina. Deutz produce motoare pentru drone, sisteme pentru vehicule blindate și aplicații militare și furnizează soluții energetice pentru sistemele Patriot folosite de Arabia Saudită. Compania ar fi evitat concedieri masive prin mutarea angajaților către producția de apărare, iar veniturile i-au crescut cu 15% în ultimul an, potrivit articolului. Analiza subliniază și un avantaj operațional: furnizorii auto pot scala producția mai rapid și mai flexibil decât producătorii tradiționali de armament, care au cicluri de dezvoltare mai lente—un argument important într-un context de cerere ridicată pentru echipamente militare în Europa. [...]

Tesla ar urma să dezvăluie până la finalul lunii noul Roadster, dar producția rămâne împinsă spre 2027–2028 , ceea ce prelungește blocarea avansurilor plătite de clienți și menține un risc operațional și reputațional pentru program, potrivit Electrek . Modelul Roadster de a doua generație a fost prezentat ca prototip în noiembrie 2017, la evenimentul de lansare Tesla Semi, cu o promisiune inițială de intrare în producție în 2020. Atunci, Elon Musk a avansat specificații ambițioase (inclusiv 0–60 mph în 1,9 secunde, autonomie de 620 mile și viteză maximă de peste 250 mph) și un preț de bază de 200.000 de dolari (aprox. 920.000 lei). Tesla a început imediat să colecteze depozite: 50.000 de dolari (aprox. 230.000 lei) pentru o rezervare standard și 250.000 de dolari (aprox. 1.150.000 lei) pentru primele 1.000 de unități „Founders Series”. Conform articolului, mii de persoane au plătit aceste sume, însă livrările nu s-au materializat, iar calendarul a fost amânat repetat. Un calendar împins aproape un deceniu Electrek trece în revistă o succesiune de termene ratate, cu ținte mutate din 2020 spre 2022, 2023, 2024, apoi 2025–2026, iar în noiembrie 2025 Musk a indicat că producția nu ar începe până în 2027 sau 2028. Tot atunci, el a spus că un „demo” ar urma să aibă loc pe 1 aprilie 2026 și a recunoscut că data îi oferă „plauzibilitate” pentru a spune că glumea. În martie 2026, Musk și-a schimbat formularea din „demo” în „unveil” (dezvăluire), afirmând pe X că prezentarea va avea loc la final de aprilie și că vehiculul de producție va fi „foarte diferit” față de ce a fost arătat anterior. Semnale „pe hârtie”, dar fără mașină de serie Ca indicii de progres, articolul menționează că Tesla a depus în februarie 2026 două cereri noi de marcă la USPTO (oficiul american de brevete și mărci), inclusiv una cu o siluetă actualizată a vehiculului, și că ar fi depus cereri de brevet pentru un scaun compozit integrat, dintr-o singură piesă. Separat, în octombrie 2025, Tesla a publicat un anunț de angajare pentru un „Manufacturing Engineer, Roadster”, axat pe „dezvoltarea conceptului și lansarea echipamentelor de fabricație pentru baterii” — un indiciu pozitiv, dar care, în interpretarea Electrek, sugerează că proiectul era încă într-o fază timpurie a dezvoltării industriale. Costul întârzierilor: clienți cu avansuri blocate și promisiuni neîndeplinite Electrek notează că întârzierile au efecte directe pentru deținătorii de rezervări, care au avut sume de 50.000 sau 250.000 de dolari blocate „aproape un deceniu”. Un caz devenit public în octombrie 2025 a fost cel al lui Sam Altman (CEO OpenAI), care a încercat să-și anuleze rezervarea și a constatat că adresa de e-mail de contact pentru program fusese închisă; Musk a susținut ulterior că rambursarea a fost procesată în 24 de ore, după ce situația a devenit publică. Publicația mai amintește că Tesla a promis și aproximativ 80 de Roadstere gratuite pentru clienți care au făcut suficiente recomandări prin programul de referral, plus reduceri importante pentru alte sute de unități — angajamente care, conform articolului, nu au fost îndeplinite până acum. Context competitiv: piața nu a stat pe loc În anii în care Roadster a rămas în așteptare, Electrek arată că rivalii au livrat deja rezultate măsurabile: Xiaomi SU7 Ultra și BYD Yangwang U9 Xtreme ar fi stabilit recorduri de performanță în condiții reale, iar Rimac Nevera este de ani buni la clienți. Pentru Tesla, miza imediată a unei „dezvăluiri” este mai degrabă de credibilitate și execuție decât de marketing: chiar dacă prezentarea are loc la final de aprilie, ținta de producție menționată rămâne 2027–2028, ceea ce înseamnă că primii clienți care au plătit avansuri în 2017 ar putea ajunge la un timp de așteptare de circa un deceniu — dacă programul se concretizează. [...]

Huawei și Dongfeng împing brandul Yijing (probabil „Epicland” la export) în zona premium, cu un SUV de 5,3 metri care ar urma să coste sub 350.000 yuani (aprox. 222.000 lei), într-o mișcare menită să acopere „golul” dintre Voyah (lux) și eπ (mass-market), potrivit Car News China . Modelul, Yijing X9 (numit și Epicland X9 în material), își face debutul oficial pe 23 aprilie, cu o zi înainte de Beijing Auto Show 2026 . SUV-ul este poziționat ca vârf de gamă și vine cu accent puternic pe tehnologie Huawei, inclusiv un senzor LiDAR cu 896 de linii și un pachet de sisteme de asistență la condus (ADAS) bazat pe LiDAR, denumit Qiankun, plus un „cockpit” (interfață și funcții digitale la bord) pe Harmony OS, conform informațiilor prezentate în articol. De ce contează: Dongfeng își „umple” portofoliul între Voyah și eπ Yijing este un brand comun Huawei–Dongfeng (menționat anterior sub numele de cod DH) și are rolul explicit de a acoperi segmentul dintre: Voyah , marca de lux a Dongfeng; eπ (Yipai) , poziționată ca marcă de volum. Car News China citează date China EV DataTracker, potrivit cărora Voyah a livrat 31.018 unități în T1 , în creștere cu 18,5% față de anul anterior, în timp ce eπ a vândut 6.753 unități în T1 , în scădere cu 47,7% . În acest context, un SUV mare, cu șase locuri, țintește zona „middle-to-high” (mediu–superior), unde marjele tind să fie mai bune, iar diferențierea prin tehnologie poate conta mai mult. Ce știm despre Yijing X9 / Epicland X9 Din teaser-ele publicate de CEO-ul brandului, Zeng Qinling, modelul apare ca un SUV/crossover full-size cu: lungime de 5,3 metri ; ampatament de 3,1 metri ; configurație cu 6 locuri , 2+2+2. Zeng Qinling susține că este prima mașină cu o „soluție Huawei completă” la bord, incluzând sistemul de conducere asistată Qiankun bazat pe LiDAR și o generație nouă de Harmony OS pentru zona de infotainment și control. Autonomie asistată și indicii despre motorizare Teaser-ele indică și prezența unor lumini albastre care ar semnaliza rularea în regim de conducere autonomă, activate odată cu funcția Navigate On Autopilot (NOA) , descrisă ca posibilitatea de a merge „din adresă în adresă” automat. Materialul precizează însă că șoferul trebuie să fie pregătit să intervină când sistemele întâmpină dificultăți. În privința motorizării, publicația notează că nu există informații oficiale , dar menționează apariția a două mici capace pe aripile spate în fotografii anterioare, interpretate ca indiciu pentru un plug-in hybrid (hibrid cu încărcare la priză). Aceasta rămâne, totuși, o deducție, nu o confirmare. Calendar: debut pe 23 aprilie, premieră globală pe 24 aprilie Potrivit lui Zeng Qinling, Yijing X9 va debuta pe 23 aprilie la Huawei Qiankun Ecosystem Technology Conference , iar premiera globală este programată pentru 24 aprilie , în cadrul Beijing Auto Show 2026 . În paralel, numele internațional al brandului nu este confirmat: Car News China notează că Dongfeng ar fi depus anterior cererea de marcă „Epicland”, iar publicația folosește această variantă ca nume „mai ușor de citit”, subliniind că nu există încă o confirmare oficială . [...]

Hyundai își extinde oferta de electrice compacte în Europa cu IONIQ 3, mizând pe producție locală și pe o autonomie WLTP de până la 496 km , potrivit IT之家 . Modelul este poziționat ca un hatchback compact pe platforma modulară E-GMP și folosește o arhitectură de 400V, ceea ce indică o strategie de volum și costuri controlate pentru piața europeană. Ce aduce IONIQ 3 pentru piața europeană IONIQ 3 este descris ca un hatchback compact cu un coeficient aerodinamic de 0,263 și cu dimensiuni de 1.800 mm lățime, 1.505 mm înălțime și ampatament de 2.680 mm. Lungimea diferă în funcție de versiune (4.155 mm sau 4.170 mm), iar masa este indicată la 1.550–1.580 kg. Modelul folosește un sistem de propulsie cu tracțiune față. Conform datelor din material, viteza maximă este de 165 km/s (unitatea apare astfel în sursă), cuplul maxim de 250 N·m, iar puterea este menționată la 147 / 135 CP. Accelerația 0–100 km/h este de 9,0 / 9,6 secunde, în funcție de versiune. Autonomie, baterii și încărcare Hyundai oferă două configurații de baterie: 42,2 kWh – autonomie WLTP 344 km 61 kWh – autonomie WLTP 496 km La încărcare în curent continuu (DC), puterea maximă este indicată la 119 / 110 kW, în funcție de versiune. Tehnologie la bord și dezvoltare „localizată” în Europa IONIQ 3 include sistemul de asistență la condus Hyundai Smart Sense (ADAS – sisteme avansate de asistență pentru șofer). La interior, modelul este prezentat ca fiind printre primele din Europa care primesc sistemul multimedia Hyundai Pleos Connect, cu ecrane de 12,9” / 14,6”. Din perspectiva operațională, Hyundai subliniază localizarea europeană: mașina a fost dezvoltată la Centrul Tehnic Hyundai din Europa (Rüsselsheim, Germania) și este produsă la uzina Hyundai din İzmit, Turcia. Acest lucru poate reduce timpii de livrare și expunerea la riscuri logistice pentru piața europeană, însă materialul nu oferă detalii despre prețuri, volume sau calendar de livrări. [...]

Dacia își accelerează trecerea la electrificare , cu o gamă prezentată integral în versiuni electrice sau hibride la Salonul Auto de la Paris 2026, într-un demers care vizează păstrarea poziționării de „mobilitate accesibilă” în timp ce intră mai puternic în segmente-cheie ale pieței, potrivit Economedia . Evenimentul are loc între 12 și 18 octombrie, la Paris Expo Porte de Versailles , în Sala 6, unde Grupul Renault își confirmă prezența cu mărcile Renault, Dacia și Alpine, alături de Renault Pro+ (divizia pentru vehicule comerciale ușoare și servicii pentru profesioniști). Ce aduce Dacia la Paris: gamă 100% electrificată și un stand de 900 m² Dacia va expune 10 vehicule pe un stand de 900 m². Conform informațiilor transmise de grup, toate modelele prezentate vor fi electrificate – fie complet electrice, fie hibride – pentru a ilustra „capacitatea mărcii de a accelera electrificarea gamei sale”, fără a renunța la ADN-ul de „mobilitate esențială și accesibilă”. Un punct de interes este „Striker”, descris ca model „multi-energie” din segmentul C, a cărui lansare este programată pentru luna iunie a acestui an. În comunicarea grupului, modelul este prezentat drept un simbol al ofensivei Dacia într-un segment considerat cheie pentru piață. Mesajul comercial: 4×4 accesibil și GPL, alături de electrificare Pe lângă accentul pus pe electrificare, Dacia folosește salonul și pentru a-și reafirma pilonii de poziționare: expertiza în zona vehiculelor 4×4 accesibile și „leadershipul incontestabil” în soluțiile GPL (gaz petrolier lichefiat), potrivit comunicatului citat. Context: ofensiva de electrificare a Grupului Renault la Mondialul Auto În același cadru, Renault anunță prezentarea „întregii game noi de vehicule electrificate”, inclusiv prototipuri și 22 de vehicule electrificate, dintre care jumătate complet electrice și jumătate hibride. Renault Pro+ va expune șase vehicule 100% electrice asamblate în Franța și va pune în prim-plan noua generație de utilitare compacte electrice, inclusiv Trafic E-Tech electric și derivate „gata de conversie” (de exemplu, șasiu cabină și platformă cabină), conform anunțului oficial al grupului, disponibil aici . [...]