Știri
Știri din categoria Auto
Ford a intrat în faza de testare pe drumuri publice a pickup-ului electric de circa 30.000 de dolari (aprox. 138.000 lei), un semnal că proiectul pe noua platformă UEV se apropie de industrializare înaintea livrărilor planificate în 2027, potrivit Electrek, care notează că un prototip a fost surprins pentru prima dată circulând în Long Beach.
Modelul, descris ca un pickup electric „midsize”, a fost văzut în condiții reale la doar câteva zile după ce CFO-ul Ford, Sherry House, a spus la conferința UBS Auto and Auto Tech că prototipurile sunt deja construite și testate în pregătirea lansării din 2027. Ulterior, purtătorul de cuvânt Dave Tovar a nuanțat, într-o declarație pentru The Detroit Free Press, că testele „în sălbăticie” nu erau încă pe străzi publice, dar că Ford urma să înceapă testarea pe drumuri publice în Michigan „în săptămânile următoare”.
Faptul că prototipul a apărut în California, nu în zona Detroit, indică o extindere a testelor dincolo de perimetrul anticipat. The Autopian, care a publicat primele imagini, susține că pickup-ul este „probabil chiar mai mic decât ți-ai imagina”, iar comparația vizuală cu un Mazda B-series pe bază de Ford Ranger și cu un F-150 sugerează o amprentă la sol redusă. Prototipul observat era un model cu patru uși, cu un rând doi „destul de mare”, însă cu un compromis la nivelul benei, descrisă ca fiind mai scurtă.
Din informațiile comunicate până acum de companie, pickup-ul electric cu patru uși ar urma să ofere:
Pickup-ul va fi primul model bazat pe platforma Ford Universal Electric Vehicle (UEV), pe care compania mizează pentru reducerea costurilor și creșterea eficienței. În zona de producție, Ford intenționează să folosească metode precum „megacasting” (turnare de piese mari dintr-o singură bucată, pentru a reduce numărul de componente și operațiuni).
Electrek notează că această abordare ar reduce numărul de piese folosite de Ford pentru anumite elemente structurale de la 146 (în cazul Maverick) la doar două pentru viitorul pickup electric.
Pe partea de eficiență, Ford a indicat că aerodinamica este un obiectiv major: managerul responsabil de aerodinamică pentru vehicule electrice, Saleem Merkt, a declarat anterior că eficiența aerodinamică a noului pickup ar fi cu „peste 15%” mai bună decât a oricărui alt pickup de pe piață, ceea ce ar urma să se traducă în autonomie mai mare și costuri mai mici pentru clienți.
Ford spune că modelul va fi asamblat la uzina Louisville Assembly, iar primele livrări către clienți sunt programate pentru 2027. Prototipul surprins în trafic era încă mascat și părea să aibă în față cameră și senzori radar, semn că vehiculul rulează deja cu un pachet de sisteme de asistență în testare.
Recomandate
Audi își mută o parte din producție mai aproape de clienții din America de Nord printr-o investiție de 4 miliarde de dolari (aprox. 18,4 miliarde de lei) într-o uzină nouă în statul Georgia, prima fabrică a mărcii în SUA, potrivit G4Media . Miza este una operațională și comercială: producție locală pentru a întări poziția Audi pe piața americană, într-un moment în care compania raportează presiuni pe vânzări și profit. Lucrările la viitoarea uzină sunt programate să înceapă în 2027. Fabrica ar urma să aibă aproximativ 4.500 de angajați și să ajungă la o capacitate anuală de 200.000 de vehicule până la începutul anilor 2030, potrivit companiei. Ce va produce și de ce contează Audi spune că intenționează să producă SUV-uri premium adaptate cerințelor clienților din America de Nord, cu obiectivul de a-și consolida prezența pe piața americană. „Cu SUV-uri premium, concepute pentru a satisface cerințele clienților nord-americani și produse la fața locului, Audi își propune să își consolideze fundamental poziția pe una dintre cele mai importante piețe premium din lume.” Compania descrie investiția ca un angajament pe termen lung față de piața americană, iar proiectul ar urma să transforme America de Nord, alături de Europa și China, într-unul dintre cei trei piloni ai rețelei globale de producție Audi. Context: presiune pe rezultate și scăderi pe SUA și China Anunțul vine după ce Audi și-a revizuit în scădere, în luna iulie, estimările financiare pentru 2026, pe fondul unei reduceri de 16,6% a profitului net în prima jumătate a anului. Constructorul estimează acum venituri de 58–63 miliarde de euro pentru întregul an (față de 63–68 miliarde de euro anterior), iar marja profitului operațional este văzută la 5%–7% (de la 6%–8%). Compania a invocat incertitudinile economice generate de războiul din Orientul Mijlociu și scăderea vânzărilor pe piețele din SUA și China. În prima jumătate a anului, vânzările Audi în Statele Unite au scăzut cu 17%, pe fondul tarifelor vamale și al concurenței intense. În China, veniturile companiei s-au redus cu 19,3%. Audi face parte din grupul Volkswagen, care deține și mărcile Bentley, Lamborghini și Ducati. În paralel, grupul Volkswagen intenționează să înghețe salariile angajaților până în 2030, ca parte a eforturilor de reducere a costurilor, potrivit Süddeutsche Zeitung, măsură care ar completa un plan de restructurare ce include concedierea a zeci de mii de angajați. [...]
Obstacolul major pentru „mașina zburătoare” Tesla rămâne reglementarea , nu demonstrațiile tehnologice, potrivit Digi24 , care citează o analiză Live Science despre cât de realist este ca un astfel de vehicul să ajungă pe piață în următorii ani. Demonstrația recentă a Tesla, în care modelul Rocket Roadster a zburat pentru scurt timp, a reaprins discuția despre trecerea „mașinilor zburătoare” din zona de science-fiction în utilizare comercială. În paralel, mai multe companii lucrează la vehicule hibride ca abordare tehnică, combinând elemente din automobile, elicoptere și aeronave electrice, iar în cazul Tesla – inclusiv componente asociate rachetelor. Ce tehnologie ar face posibilă „mașina zburătoare” O direcție tehnologică menționată este decolarea și aterizarea verticală electrică (vehicule care se ridică și coboară fără pistă), realizată prin mai multe rotoare sau elice care generează portanță. Publicația notează și rolul progreselor din: tehnologia bateriilor, sistemele de zbor autonome, navigația asistată de computer. De ce contează: fără reguli și infrastructură, piața rămâne blocată Chiar dacă tehnologia avansează, analiza indică o listă de bariere care pot întârzia sau limita adoptarea pe scară largă: siguranța pasagerilor, accesibilitatea prețurilor, nevoia de reglementări, legi și infrastructură dedicate. În acest context, întrebarea nu este doar „când poate zbura”, ci „în ce condiții poate fi autorizată și operată” o astfel de mașină în mod curent, la scară largă. Termenul Tesla: 2028, dar cu rezerve Tesla susține că producția noii sale „mașini zburătoare” este programată pentru 2028, însă Digi24 amintește că firma este cunoscută pentru nerespectarea termenelor propuse. Live Science pune sub semnul întrebării dacă publicul ar putea avea acces la astfel de vehicule în următorii cinci ani sau dacă drumul până la o utilizare reală, de masă, rămâne încă lung. [...]
BYD mută Seal 07 în zona „executivă” printr-un interior mai ergonomic și dimensiuni mai mari , într-o încercare de a opri scăderea vânzărilor modelului în China, potrivit ArenaEV . A doua generație Seal 07 renunță la elemente de design considerate „novelty” în favoarea utilizării de zi cu zi, iar schimbările vin pe fondul unei presiuni de piață vizibile în livrările recente. Interior: mai puțin „spectacol”, mai multă ergonomie Cea mai evidentă modificare este dispariția selectorului rotund de viteze de pe consola centrală. În locul lui, BYD a mutat comanda într-o manetă în spatele volanului, eliberând spațiu pe tunelul central pentru elemente practice: două paduri de încărcare wireless; suporturi de pahare mai adânci; o linie de comutatoare fizice metalice tip „rocker”, gândite pentru operare fără a lua ochii de la drum. Planșa de bord include un volan cu trei spițe, cu bază plată, un instrumentar digital și un head-up display (afișaj proiectat în câmpul vizual) integrat discret. La capitolul confort, BYD urcă nivelul: scaunele față sunt de tip „zero-gravity” (concepute pentru a reduce oboseala), cu ventilație, încălzire și masaj pneumatic, iar bancheta spate primește șezut mai lung și contururi mai pronunțate ale spătarului. Sistemul audio este un Devialet cu 20 de difuzoare, completat de geamuri duble, o combinație care ar trebui să reducă zgomotul de vânt și rulare. Dimensiuni: din „medie” spre segmentul mare Documentele depuse la autoritățile chineze indică o creștere consistentă a gabaritului pentru noul Seal 07: 5.080 mm lungime, 1.960 mm lățime, 1.495 mm înălțime și ampatament de 2.960 mm. Față de Seal 07 EV anterior, creșterile sunt de 85 mm la lungime, 50 mm la lățime și 60 mm la ampatament. ArenaEV notează că modelul devine astfel comparabil ca amprentă cu sedanuri mai mari, fiind poziționat mai aproape de zona „executivă” decât de cea a sedanurilor de clasă medie. În același context sunt menționate repere precum Tesla Model 3 și BMW i5 . Greutate și motorizări: autonomie mare, dar cu penalizări Creșterea dimensiunilor vine și cu masă mai mare: versiunea electrică ajunge la 2.060 kg, iar varianta plug-in hybrid la 1.960 kg. Publicația anticipează că greutatea se va simți în viraje succesive, însă ampatamentul mai lung și ecartamentul mai lat ar trebui să ajute la stabilitate pe autostradă. Suspensia rămâne independentă. Pentru versiunea electrică sunt indicate două configurații cu tracțiune spate (RWD): 245 kW (329 CP) cu baterie LFP de 77 kWh, autonomie de până la 775 km în ciclul CLTC (636 km WLTP); 300 kW (402 CP) cu baterie FinDreams de 89 kWh, autonomie de până la 875 km CLTC (718 km WLTP). Ambele au viteză maximă de 240 km/h. Pentru plug-in hybrid, Seal 07 DM-i combină un motor pe benzină 1,5 litri turbo (115 kW) cu un motor electric de tracțiune de 160 kW și o baterie de 38 kWh. Autonomia electrică indicată este de 245 km în standard WLTC, iar viteza maximă este 190 km/h. Asistență la condus: diferențiere între electric și hibrid Imaginile oficiale arată că versiunea electrică primește un senzor LiDAR montat pe plafon, în timp ce varianta hibridă se bazează pe camere și radar mmWave. ArenaEV interpretează această mutare ca un semn că BYD nu mai poate trata „cursa” pentru funcții avansate de asistență la condus ca pe un subiect secundar, pe fondul competiției din China. De ce contează: presiune pe vânzări și ritm industrial accelerat Redesignul vine după o scădere puternică a livrărilor pentru modelul actual: în septembrie, livrările Seal 07 au coborât cu 37,3% față de luna anterioară, la 624 de unități în piața locală. La nivelul întregii game Seal din familia Ocean, vânzările din septembrie au scăzut cu 9,04% față de anul anterior, la 46.718 mașini, iar volumul pe nouă luni a coborât cu 14,11%, la 304.723 unități. În 2025, numele Seal ar fi reprezentat peste 11% din producția globală BYD, ceea ce ridică miza pentru companie. Ca reper de poziționare, ArenaEV amintește că generația anterioară a intrat pe piață cu prețuri de pornire între 169.900 și 189.900 yuani (aprox. 21.590 euro, adică ~108.000 lei, respectiv ~24.100 euro, ~121.000 lei), iar hibridul între 149.800 și 186.800 yuani. În același timp, BYD continuă să lanseze rapid modele noi, inclusiv Da Han EV și a doua generație Seagull , semnalând un ritm industrial care pune presiune pe constructorii tradiționali. (Detaliile au fost preluate din materialul ArenaEV, care citează și informații „via” CNEVPost .) [...]
Mărcile chineze au captat grosul creșterii pieței auto europene în septembrie , într-o lună în care înmatriculările de mașini noi au urcat cu 10% față de anul trecut, potrivit IT之家 . Dinamica vine pe fondul accelerării tranziției către electrificare și al presiunilor tot mai mari asupra producătorilor europeni, atât pe profitabilitate, cât și pe reglementare. Asociația Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA) a anunțat că în septembrie au fost înregistrate 1,36 milioane de mașini noi, a opta lună consecutivă de creștere. În același timp, ponderea cumulată a mașinilor electrice (BEV) și a hibridelor plug-in (PHEV) a ajuns la 43% din total, de la 32% în urmă cu un an, iar în Franța și Germania vânzările de electrice pe baterie „aproape s-au dublat”, conform materialului. De ce contează: competiția se mută pe „piața în creștere”, nu doar pe cote existente Datele citate de publicație din Bloomberg Intelligence indică faptul că, de la începutul anului, înmatriculările mărcilor chineze în Europa „au crescut de peste două ori”, iar instituția estimează că o mare parte din creșterea pieței europene va fi absorbită de aceste branduri. În articol sunt menționate BYD și Chery ca intensificând competiția pe piața locală, iar modelul Jaecoo 7 al Chery este dat ca exemplu de vehicul cu tracțiune comercială puternică. În septembrie, Tesla a continuat revenirea, cu livrări în creștere cu 73%. Dintre constructorii chinezi, Chery a avut cea mai mare creștere: vânzările „aproape s-au cvadruplat”, iar cota de piață în Europa „aproape s-a dublat” până la 3,9%, potrivit aceleiași surse. Context: electrificarea crește volumele, dar apasă marjele europenilor Materialul leagă accelerarea cererii pentru electrificare de scumpirea carburanților, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, ceea ce ar fi întărit argumentul economic al mașinilor electrice. În plus, subvențiile din Franța și Germania ar contribui la reducerea prețului de achiziție, mai ridicat la electrice. În paralel, șocul energetic ar putea comprima bugetele gospodăriilor și afecta încrederea consumatorilor, cu risc de frânare a cererii pentru bunuri scumpe, inclusiv autoturisme. Pentru grupuri precum Volkswagen, creșterea pieței oferă „o gură de aer”, însă tranziția rămâne costisitoare: publicația notează că, la Volkswagen, Stellantis și BMW, profitul pe electrice este încă sub cel al modelelor comparabile pe benzină sau motorină. Reglementare: UE limitează importurile de hibride chineze, iar Franța și Germania vor relaxarea țintei 2035 Pe fondul unui val de restructurări și concedieri în industrie, articolul arată că producătorii europeni primesc sprijin mai consistent la nivel de politici publice. În acest context, UE și China ar fi ajuns „în principiu” la un acord pentru stabilirea unui plafon al importurilor de automobile hibride din China în Europa. Separat, Franța și Germania ar fi convenit să facă lobby la nivelul UE pentru relaxarea limitelor stricte de emisii de carbon pentru mașinile noi cu motoare termice, prevăzute pentru 2035. Aceeași poziționare comună ar putea accelera și adoptarea unor reguli legate de „producția locală europeană”, menite să sprijine industria de pe continent, potrivit informațiilor din material. [...]
România a avut în 2026 unul dintre cele mai mari reculuri ale pieței auto noi din Europa , în condițiile în care continentul a raportat creșteri, potrivit Economica , pe baza datelor ACEA . Diferența de ritm sugerează o slăbiciune locală a cererii, cu efect direct asupra dealerilor, importatorilor și veniturilor din activități conexe (finanțare, service, asigurări). În septembrie, în Europa au fost înmatriculate 1.363.210 autoturisme, în creștere cu 10,2% față de aceeași lună din 2025. România a contribuit cu 11.068 de mașini noi, în scădere cu 11,2% față de septembrie 2025, al doilea cel mai mare recul dintre piețele menționate, după Cipru (-16,6%, 1.194 unități). În aceeași lună, scăderi importante au mai fost în Cehia (-10,6%), Letonia (-9,5%) și Luxemburg (-6,4%), în timp ce cele mai mari creșteri au fost raportate în Estonia (41,1%), Norvegia (30,7%) și Ungaria (20,3%). Cum arată bilanțul pe primele nouă luni din 2026 Pe intervalul ianuarie–septembrie 2026, Europa a înmatriculat 10.555.351 de autoturisme noi (plus 6,3%), iar România a ajuns la 97.210 unități, în scădere cu 10,6% față de aceeași perioadă din 2025. Economica notează că reculul din România a venit „în ciuda unui mic program de casare derulat în vară”. În perioada analizată, puține state au raportat scăderi, printre care Slovacia (-5,5%), Islanda (-3,7%), Țările de Jos (-1,9%), Belgia (-1,1%) și Letonia (-0,2%). Context: schimbarea mixului de propulsie în UE Datele ACEA indică și o reconfigurare a cererii în Uniunea Europeană, în primele nouă luni din 2026: mașini complet electrice: 1.931.465 unități, 22,7% din piața UE; „full hybrid” (hibride fără încărcare la priză): 3.090.530 unități, 36,3%; PHEV (hibride cu încărcare la priză): 860.257 unități, 10,1%; benzină: 21,2% din total; diesel: 7,1%. Pentru piața locală, combinația dintre scăderea volumelor și tranziția accelerată a mixului în UE ridică presiune pe strategia comercială a importatorilor și pe planificarea stocurilor, într-un moment în care restul continentului crește. [...]
Mercedes accelerează lansarea „micului G”, iar proiectul capătă miză operațională printr-o platformă dedicată și o gamă cu electric și hibrid , potrivit IT之家 , care citează un interviu Bloomberg cu CEO-ul Mercedes-Benz, Kang Linsong . Șeful companiei spune că modelul va ajunge pe piață „mai devreme decât îți imaginezi”, iar lansarea este la mai puțin de 24 de luni distanță. Kang Linsong a indicat că interesul pentru o versiune mai mică a Clasei G este ridicat, amintind reacția puternică după anunțul inițial al proiectului. Mercedes a comunicat încă din 2023 că dezvoltă „micul G”, iar în 2025 a publicat prima imagine-teaser oficială. Calendar: posibil debut în 2027, cel târziu până la final de 2028 Conform informațiilor din material, mașina „are șanse” să fie prezentată în 2027, iar intrarea pe piață este „confirmată” cel mai târziu până la finalul lui 2028. Denumirea comercială nu este încă stabilită: într-un teaser anterior, Mercedes a folosit formula „g-Class”, cu „g” scris cu literă mică, dar numele final rămâne deschis. Ce schimbă strategia: de la doar electric la electric plus hibrid Inițial, Mercedes ar fi planificat „micul G” exclusiv ca model electric. IT之家 notează însă că strategia a fost ajustată, pe fondul mai multor factori menționați în articol: presiune din partea dealerilor din SUA; interes sub așteptări pentru modelul electric mai mare G 580; schimbări în „mediul” pieței de încărcare. În consecință, compania ar fi decis să adauge și o versiune hibridă (hibrid = combinație între motor termic și componentă electrică, pentru eficiență și autonomie mai bună în utilizare reală). Platformă dedicată pentru off-road, nu arhitectură modulară existentă Deși „micul G” va fi încadrat în zona compactă a gamei Mercedes, cu dimensiuni apropiate de GLA, GLB și CLA, constructorul nu ar urma să folosească direct o platformă modulară existentă. Pentru a păstra capabilitățile off-road, modelul ar primi un șasiu cu cadru tip scară (ladder frame), dezvoltat special pentru acest proiect — o decizie cu impact direct asupra costurilor și complexității industriale, dar și asupra poziționării produsului. Motorizări așteptate și design: ADN de Clasă G, într-un format mai mic Pe partea de propulsie, articolul indică următoarele configurații probabile: versiune electrică : sistem cu două motoare și tracțiune integrală, baterie de 85 kWh cu celule ternare litiu (NMC); versiune hibridă : ar putea folosi motorul „electrificat” de 1,5 litri de pe CLA, tot cu tracțiune integrală. Din fotografiile cu prototipuri camuflate, „micul G” ar păstra elemente-cheie de design ale Clasei G: siluetă „cutie”, linii drepte, cabină înaltă, faruri LED rotunde și stopuri poziționate mai jos. La interior, este așteptată integrarea celor mai noi tehnologii Mercedes, o poziție de condus mai înaltă și o utilizare mai practică decât la un SUV obișnuit, conform aceleiași surse. [...]
