Știri
Știri din categoria Auto
Proiectul de buget AFM pe 2026 pune pentru prima dată subvențiile Rabla în logica „made in Europe”. În analiza Ziarul Financiar, accentul anunțat de ministrul mediului Diana Buzoianu – 300 mil. lei alocați Programului Rabla pentru persoane fizice, „punând accent pe mașinile produse și asamblate în Europa” – deschide o dispută cu impact direct asupra pieței auto: cine mai intră la sprijin public și cine pierde accesul la cerere subvenționată.
Miza nu este doar una de mediu, ci și industrială: dacă banii publici sunt folosiți simultan pentru tranziția către electrificare și pentru competitivitatea industriei europene, atunci criteriul originii devine un filtru de politică economică, nu doar o condiție administrativă.
Potrivit proiectului pus în consultare publică pe 9 mai, bugetul AFM pentru 2026 include 300 mil. lei pentru Rabla destinat persoanelor fizice, cu un accent explicit pe mașinile produse și asamblate în Europa. Ziarul Financiar notează că, pentru prima dată de la lansarea programului, originea mașinilor subvenționate intră în discuție ca temă centrală.
În practică, o astfel de orientare poate reconfigura competiția dintre modele electrice vândute în România, mai ales acolo unde „brandul” și „locul de fabricație” nu coincid.
Articolul dă două exemple care arată cât de greu este de trasat o linie simplă între „european” și „non-european”:
Pe acest fond, întrebarea devine operațională pentru Rabla: „ce înseamnă european mai exact?” și unde se încadrează o Dacia electrică produsă în afara Europei.
Ziarul Financiar citează o avertizare a lui Dan Lăzărescu, șeful Bosch România, privind diferența de competitivitate:
„Producătorii europeni au un dezavantaj competitiv între 15% şi 35% comparativ cu producătorii neeuropeni.“
În paralel, publicația indică o tendință de politică industrială în Europa: Franța aplică din 2024 un „scor de mediu” care exclude electricele asiatice, iar Marea Britanie acordă bonus maxim pentru modele europene.
Impactul potențial vine din dimensiunea programului. Conform datelor AFM citate, din 2005 până în 2025, prin Rabla Clasic și Rabla Plus au fost:
În acest context, orice schimbare de criterii (inclusiv una legată de originea producției) poate influența direct cererea pentru anumite modele și, implicit, strategiile importatorilor și ale producătorilor prezenți pe piața locală.
Din informațiile prezentate, direcția politică este conturată, dar rămâne deschisă partea esențială: cum va fi definit concret „produs și asamblat în Europa” și ce se întâmplă cu modelele care au lanțuri de aprovizionare mixte sau producție în afara UE, dar sunt vândute sub mărci europene. Acesta este punctul care va decide, practic, cine beneficiază de subvenția finanțată din bani publici în 2026.
Recomandate
Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu , spune că bugetele anuale de peste 1 miliard de lei pentru Rabla sunt greu de reluat , întrucât România are proiecte de mediu „sistemice” rămase fără finanțare ani la rând și care ar trebui puse în față, potrivit news.ro . Mesajul indică o posibilă schimbare de priorități în alocarea banilor din Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) , cu efect direct asupra pieței auto care se bazează pe stimulentele Rabla. Buzoianu a declarat, joi seară, la TVR Info, că prin Rabla au fost înlocuite în total 200.000 de mașini vechi, dar că este dificil ca statul să mai aloce anual sume de peste un miliard de lei pentru acest program. „Nu cred că ne putem întoarce la proiecte de peste un miliard de lei pe Rabla, din simplul motiv că România are probleme sistemice de mediu care nu au primit bani ani de zile la rând, care trebuie să fie prioritizate în anii următori.” Ce înseamnă „prioritizare” în bugetul AFM Ministrul interimar a enumerat câteva dintre zonele unde ar trebui direcționați banii, în detrimentul unei extinderi a Rabla la nivelurile de finanțare din anii cu bugete mari: ecologizarea haldelor „care otrăvesc oamenii”; proiecte de apă și canalizare în anumite zone; gestionarea deșeurilor, pentru care România plătește amenzi, potrivit declarațiilor sale. În acest context, Buzoianu a spus că a încercat o abordare „echilibrată” pentru Rabla, iar pentru acest an bugetul alocat este de 300 de milioane de lei. Criterii de eligibilitate și componenta economică: „să nu exportăm banii” Pe fondul criticilor venite din partea producătorilor și importatorilor auto privind criteriile de eligibilitate, Buzoianu a explicat că ministerul se uită „în principal” la produse fabricate sau asamblate în Europa. Argumentul invocat: fondurile provin de la „poluatorii din România”, iar o parte din bani ar ajunge să fie cheltuită în afara țării. „Luăm bani de pe certificate de la operatori care lucrează în România, investesc în România, au angajați aici și ducem, exportăm acești bani, poate în China, de exemplu, în momentul de față.” Cum arată, în proiect, bugetul AFM pe 2026 Buzoianu a mai anunțat că a fost publicat în consultare proiectul de buget al AFM pentru acest an, cu alocări majore pe alte linii decât Rabla: 1,5 miliarde de lei pentru apă și canalizare; 400 de milioane de lei pentru un program de stocare cu baterii; 700 de milioane de lei pentru iluminat public; 300 de milioane de lei pentru Rabla destinat persoanelor fizice. Pentru piața auto, semnalul este că Rabla rămâne în ecuație, dar cu o presiune mai mare pe justificarea cheltuielii publice și cu o competiție mai dură pentru fonduri în interiorul bugetului AFM. [...]
APIA avertizează că regulile propuse pentru Rabla 2026 pot distorsiona concurența și pot aduce riscuri juridice , în condițiile în care Ministerul Mediului vrea să prioritizeze la finanțare mașinile produse și asamblate în Europa, potrivit Euronews . Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA) susține că ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, nu a discutat cu organizația despre noua ediție a programului, deși ar fi afirmat public că a vorbit cu patronatele din industrie. Președintele APIA, Dan Vardie, spune că asociația a cerut în scris consultări de patru ori, însă a primit răspunsuri de la Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) în sensul că „momentan nu e cazul”. Miza: criterii de eligibilitate care pot discrimina și pot fi contestate APIA consideră că o abordare care favorizează anumite vehicule în funcție de locul de producție poate crea discriminare între operatori economici și impredictibilitate într-o piață care funcționează în cadrul pieței comune europene. Dan Vardie critică și ideea că unele modele fabricate în afara Uniunii Europene ar putea rămâne eligibile „doar pentru că aparțin unor mărci europene”, pe care o descrie drept arbitrară și incoerentă. În acest context, APIA avertizează că statele membre nu pot introduce „mecanisme indirecte de penalizare” prin programe naționale fără „riscuri juridice și concurențiale evidente”, mai ales în condițiile în care, la nivelul Uniunii Europene, există deja măsuri comerciale (inclusiv taxe suplimentare ) pentru vehiculele electrice produse în China. Bugetul Rabla 2026: 300 milioane lei, sub nivelurile istorice, potrivit APIA Pe partea de finanțare, APIA califică drept „profund eronată” prezentarea unui buget de 300 milioane lei ca sprijin suficient pentru reînnoirea parcului auto și tranziția către mobilitatea cu emisii reduse. Dan Vardie amintește că, deși suma este peste nivelul de 200 milioane lei alocat în 2025, programul a avut în trecut bugete inițiale care depășeau 1,2 miliarde lei, înainte de a fi reduse „drastic”. Ce propune Ministerul Mediului și ce urmează Ministerul Mediului a confirmat continuarea Programului Rabla în 2026, dar cu reguli diferite față de anii trecuți. Conform proiectului de buget al AFM, lansat în dezbatere publică, pentru Rabla 2026 destinat persoanelor fizice ar urma să fie alocate 300 milioane lei, cu accent pe mașinile produse și asamblate în Europa. În fundal, Euronews notează că modelele fabricate în China sunt, în general, mai accesibile ca preț, iar producătorii europeni se confruntă cu o concurență puternică din partea companiilor chineze, care beneficiază de subvenții. Printre cele mai cumpărate mașini electrice de origine chineză prin program este menționată Dacia Spring, produsă în China de Dongfeng. [...]
Piața auto din România se mută accelerat spre „electrificate”, care au ajuns la 68% din înmatriculări în aprilie 2026 , pe fondul scăderilor puternice la benzină și motorină, potrivit unei analize Economedia bazate pe date preliminare APIA . În aprilie, înmatriculările de autoturisme noi au crescut cu 2,7% față de aceeași lună din 2025, în timp ce autovehiculele electrificate au raportat o majorare de 26%. Datele sunt centralizate de Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări (DGPCI), iar fotografia de piață arată o schimbare structurală: „electrificatele” (de la hibride ușoare până la electrice cu încărcare la priză) depășesc net motorizările clasice. De ce contează: scăderi abrupte la benzină și motorină, creștere la plug-in În funcție de tipul de combustibil, în aprilie 2026 față de aprilie 2025: benzină: -15,3%, până la o pondere de 20%; motorină: -43,3%, la 4,9%; mild-hibrid: -0,1%, cu o pondere de 27,7%. În total, categoria „electrificate” (BEV, PHEV, mild-hibrid și full hibrid) a ajuns la o cotă de piață de 68% în aprilie 2026, devenind cel mai important segment al pieței auto din România. În interiorul acestei categorii, mașinile full electrice (BEV) au o cotă de 6,3%, iar plug-in hibrid (PHEV) au urcat la 9,8%, de la 5,3% în aprilie 2025. Modelele care conduc vânzările pe segmente Pe segmentul 100% electric, primele trei modele vândute în 2026 sunt: Tesla Model Y – 426 unități, +284% față de anul anterior; BYD Dolphin Surf – 324 unități; Dacia Spring – 239 unități. La plug-in hibrid, liderii sunt: BYD Seal U – 321 unități; Chery Tiggo 8 – 183 unități; Volkswagen Tiguan – 171 unități. La hibridele fără încărcare externă, topul este condus de: Toyota Corolla – 1.444 unități, +45% față de anul precedent; Dacia Bigster – 975 unități; Toyota Yaris Cross – 868 unități. La mild-hibrid, primele poziții sunt ocupate de: Dacia Duster – 920 unități, -60%; Skoda Octavia – 518 unități; Suzuki Vitara Cami – 473 unități. Context: SUV-urile domină piața La nivel general, segmentul SUV este pe prima poziție, cu o cotă de 62%, urmat de Clasa C (19,4%) și Clasa B (12,1%), conform aceleiași statistici. Vehicule comerciale: electricele scad în primele patru luni Pe zona de vehicule comerciale ușoare și minibus, aprilie 2026 aduce o creștere ușoară (+0,1%) față de aprilie 2025, iar vehiculele comerciale ușoare fără minibus au un avans de 12,5%. În schimb, vehiculele comerciale ușoare electrice au ajuns la 143 de unități în primele patru luni din 2026, față de 281 în perioada similară din 2025. La vehicule comerciale grele și autobuze se consemnează o scădere de 0,1%, iar segmentul de peste 16 tone plus autotractoare are un recul de 0,3%. [...]
BYD își mută dezvoltarea de modele pentru Europa pe continent, cu o serie de lansări în următorii trei ani , iar primul pas este un nou model plug-in hybrid (PHEV) „Dolphin G”, programat pentru prezentare în iunie, potrivit IT Home . Miza este una operațională și de piață: compania spune că nu va mai adapta la nesfârșit modele gândite pentru China, ci va proiecta în Europa mașini calibrate la infrastructura și preferințele locale, inclusiv la dimensiuni mai mici. „Dolphin G”, debut în iunie și apariție în Marea Britanie la Goodwood Publicația notează, citând Autocar, că „Dolphin G” este așteptat să fie prezentat oficial în iunie și să apară pentru prima dată în Marea Britanie în iulie, la Goodwood Festival of Speed . Modelul este descris ca un plug-in hybrid și ar urma să fie „înlocuitorul pe benzină” pentru Dolphin Surf (echivalentul modelului „Seagull” din China), poziționându-se drept cel mai mic PHEV ca dimensiuni de pe piața britanică. De ce contează: BYD spune că Europa cere mașini mai mici, proiectate local Vicepreședinta executivă BYD, Li Ke , susține că primul model „pentru Europa” este „Dolphin G”, deoarece „piața chineză nu este interesată” de acest tip de produs. În aceeași intervenție, ea conturează o separare tot mai clară între direcția de produs din China și cea din Europa, inclusiv prin limitarea dimensiunilor. „Uneori trebuie să le spun inginerilor: «nu faceți mașina mai mare, piața europeană nu are nevoie. Lungimea trebuie să fie sub 4,3 metri, nu mai mult».” Li Ke afirmă și ambiția de poziționare a mărcii în regiune: „Ținta noastră este să-i facem pe clienți să creadă că BYD este un brand european.” Producție în Europa: fabrica din Ungaria intră în funcțiune mai târziu în acest an BYD are în construcție o fabrică în Ungaria, aflată „pe final”, care ar urma să înceapă producția spre finalul acestui an. Primele modele produse acolo sunt menționate ca fiind Dolphin Surf și Atto 2, iar „Dolphin G” ar putea fi adăugat pe lista de producție. Pentru BYD, combinația dintre dezvoltare locală și producție în UE poate reduce fricțiunile logistice și poate crește adaptarea produsului la cererea europeană; sursa nu oferă, însă, detalii despre volume, prețuri sau calendar complet pentru restul modelelor „exclusiv europene”. [...]
Testele avansate ale viitoarei Dacia Striker pe șoselele din România indică apropierea lansării și o posibilă repoziționare a gamei peste Duster , potrivit Mediafax , care publică imagini cu două prototipuri puternic camuflate surprinse pe autostrada din județul Argeș, în apropiere de uzina de la Mioveni. Modelul este descris ca fiind într-un stadiu avansat de dezvoltare, iar fotografiile realizate în trafic sugerează că designul este aproape definitivat. Mediafax notează că informațiile și interpretarea detaliilor din imagini sunt relatate de Promotor, care compară prototipurile cu randările oficiale și cu conceptul prezentat anterior de Dacia. Ce se vede sub camuflaj și ce spune asta despre proiect Deși caroseria este acoperită aproape complet, proporțiile și câteva elemente rămân vizibile. Promotor indică o apropiere consistentă de conceptul inițial, cu diferențe „mai mici decât s-ar fi așteptat inițial”, ceea ce ar sugera că proiectul a trecut de etapa modificărilor majore. Printre detaliile menționate: din lateral, plafonul coboară ușor spre spate, iar partea posterioară are un aspect robust, specific unui crossover compact de familie; forma montantului C ar fi foarte apropiată de cea din imaginile oficiale; mânerele portierelor par neschimbate față de varianta de prezentare; în față, blocurile optice ar păstra aceeași structură, iar poziționarea grilei și a logo-ului ar fi aproape identică cu versiunea oficială. De ce contează: un posibil model „peste Duster”, într-un segment competitiv Miza principală este poziționarea: din informațiile disponibile până acum, Dacia Striker „ar urma” să fie plasată peste Dacia Duster și să intre în segmentul C-SUV, considerat de Promotor unul dintre cele mai competitive din Europa. Dimensiunile mai mari și un design mai angular ar susține această urcare în gamă. În lipsa unui calendar oficial în materialul citat, singura concluzie fermă rămâne stadiul testelor: imaginile surprinse pe autostradă indică o fază avansată, iar, dacă ritmul dezvoltării continuă, lansarea ar putea avea loc mai devreme decât estimările inițiale, potrivit aceleiași relatări. [...]
Lamborghini își concentrează o ediție aniversară Revuelto exclusiv pe SUA și Canada , o decizie care arată cât de mult contează America de Nord în strategia comercială a mărcii, potrivit Motor1 . Seria specială se numește Revuelto NA63, este limitată la 63 de exemplare și marchează 63 de ani de la înființarea companiei (1963), cu livrări planificate pentru 2026. De ce contează: un produs „dedicat” pentru piața cu miză mare Lamborghini leagă explicit proiectul de „cel mai important” teritoriu de vânzări, rezervând întreaga serie pentru SUA și Canada. Dincolo de componenta de imagine, exclusivitatea regională sugerează o alocare intenționată a unui produs cu marjă ridicată către o zonă unde cererea și puterea de cumpărare susțin astfel de ediții limitate. Ce aduce diferit NA63: personalizare orientată pe identitate locală Diferențele față de Revuelto sunt în principal de design, cu o schemă de vopsire creată special și elemente vizuale care trimit la identitatea nord-americană. Motor1 descrie: dungi bicolore pe capotă; accente cromatice pe praguri, splitterul față și difuzorul spate; patru configurații de culoare, dintre care una („Blu Marinus”) folosește roșu-alb-albastru, cu trimitere atât la SUA, cât și la Canada; celelalte includ tonuri de gri și alb, cu accente în albastru, portocaliu sau negru. Tehnic, rămâne Revuelto: V12 aspirat și sistem hibrid Arhitectura tehnică nu se schimbă: modelul combină un motor V12 aspirat natural cu un sistem hibrid, pentru o putere totală de 1.015 CP și un cuplu maxim de 807 Nm. Performanțele menționate sunt 0–100 km/h în 2,5 secunde și viteză maximă de peste 350 km/h. La capitolul consum și emisii, publicația notează un consum energetic combinat ponderat de 4,7 kWh electricitate și 15 litri de combustibil la 100 km, cu emisii CO₂ de 350 g/km. Cu bateria descărcată, consumul combinat urcă la 17,9 litri/100 km. Ce urmează Motor1 nu indică un preț sau un calendar detaliat de livrare, dar precizează că ediția NA63 este legată de anul 2026 și va fi disponibilă doar în SUA și Canada, în 63 de unități. Pentru restul piețelor, Revuelto rămâne oferta standard, fără această serie dedicată. [...]
