COST$950.47+1.31%EWU$47.22+2.60%

Proiectul de buget AFM pe 2026 pune pentru prima dată subvențiile Rabla în logica „made in Europe”. În analiza Ziarul Financiar, accentul anunțat de ministrul mediului Diana Buzoianu – 300 mil. lei alocați Programului Rabla pentru persoane fizice, „punând accent pe mașinile produse și asamblate în Europa” – deschide o dispută cu impact direct asupra pieței auto: cine mai intră la sprijin public și cine pierde accesul la cerere subvenționată.

Miza nu este doar una de mediu, ci și industrială: dacă banii publici sunt folosiți simultan pentru tranziția către electrificare și pentru competitivitatea industriei europene, atunci criteriul originii devine un filtru de politică economică, nu doar o condiție administrativă.

Ce se schimbă: originea mașinii devine criteriu de politică publică

Potrivit proiectului pus în consultare publică pe 9 mai, bugetul AFM pentru 2026 include 300 mil. lei pentru Rabla destinat persoanelor fizice, cu un accent explicit pe mașinile produse și asamblate în Europa. Ziarul Financiar notează că, pentru prima dată de la lansarea programului, originea mașinilor subvenționate intră în discuție ca temă centrală.

În practică, o astfel de orientare poate reconfigura competiția dintre modele electrice vândute în România, mai ales acolo unde „brandul” și „locul de fabricație” nu coincid.

Unde apare tensiunea: „european” nu înseamnă același lucru peste tot

Articolul dă două exemple care arată cât de greu este de trasat o linie simplă între „european” și „non-european”:

• Ford Puma Gen-E, produs la Craiova, cu baterie asamblată în uzină și motor electric din Marea Britanie, încadrat de UK într-o categorie care primește un bonus de 3.750 de lire.
• Dacia Spring, cu nume românesc, dar fabricată în China de Dongfeng, considerată de Franța „made in China”.

Pe acest fond, întrebarea devine operațională pentru Rabla: „ce înseamnă european mai exact?” și unde se încadrează o Dacia electrică produsă în afara Europei.

Presiunea competitivă: decalaj de cost pentru producătorii europeni

Ziarul Financiar citează o avertizare a lui Dan Lăzărescu, șeful Bosch România, privind diferența de competitivitate:

„Producătorii europeni au un dezavantaj competitiv între 15% şi 35% comparativ cu producătorii neeuropeni.“

În paralel, publicația indică o tendință de politică industrială în Europa: Franța aplică din 2024 un „scor de mediu” care exclude electricele asiatice, iar Marea Britanie acordă bonus maxim pentru modele europene.

De ce contează pentru România: Rabla a mutat volume mari în piață

Impactul potențial vine din dimensiunea programului. Conform datelor AFM citate, din 2005 până în 2025, prin Rabla Clasic și Rabla Plus au fost:

• casate peste un milion de autovehicule;
• achiziționate aproximativ 700.000 de mașini noi.

În acest context, orice schimbare de criterii (inclusiv una legată de originea producției) poate influența direct cererea pentru anumite modele și, implicit, strategiile importatorilor și ale producătorilor prezenți pe piața locală.

Ce urmează: definirea „originii” devine punctul critic

Din informațiile prezentate, direcția politică este conturată, dar rămâne deschisă partea esențială: cum va fi definit concret „produs și asamblat în Europa” și ce se întâmplă cu modelele care au lanțuri de aprovizionare mixte sau producție în afara UE, dar sunt vândute sub mărci europene. Acesta este punctul care va decide, practic, cine beneficiază de subvenția finanțată din bani publici în 2026.