Știri
Știri din categoria Politică
Ministra Mediului condiționează orice creștere salarială la Apele Române de o reorganizare, pe fondul acuzațiilor de corupție, funcții politice și organigrame „supradimensionate”, potrivit Mediafax. Mesajul vine după discuțiile cu sindicaliștii SMAR, care au protestat în fața Ministerului Mediului.
Diana Buzoianu a spus că îmbunătățirea drepturilor salariale trebuie să meargă „mână-n mână” cu „o reformă reală” și „o curățire” în Administrația Națională „Apele Române” (ANAR), invocând existența unor funcții create politic și protejate, precum și lipsa de rezultate în anumite zone ale instituției.
„Da, trebuie să discutăm și despre condiții salariale mai bune, dar acest lucru se poate face doar mergând mână-n mână și cu o reformă și cu o curățire în instituție.”
Ministra a precizat că reorganizarea ANAR nu este finalizată și că Ministerul Mediului a cerut experților o propunere, care urmează să fie analizată ulterior. Buzoianu a indicat că procesul ar urma să treacă prin Consiliul de Conducere al ANAR, cu implicarea ministerului.
Întrebată despre sporuri și salarii, Buzoianu a admis existența unor diferențe între angajații din teren și personalul administrativ. Ea a criticat, totodată, structura de personal de la nivel central, susținând că au fost mutate posturi din teritoriu pentru a crea funcții de conducere.
„Sunt zeci de posturi care au fost urcate de la nivel local în organigrame la nivel central la ANAR, doar pentru a se putea crea fictiv, din pix, funcții de conducere.”
Un argument central invocat de ministră pentru reforma instituției este performanța slabă, despre care a spus că s-a văzut inclusiv în pierderea unor finanțări europene.
„Au fost pierdute peste 300 de milioane de euro pentru lucrări critique în infrastructură, baraje categoria A, B, fonduri europene care ar fi venit gratis.”
Sindicatul Mureș al Apelor Române (SMAR) a protestat atât la sediul central al ANAR, cât și la Ministerul Mediului, acuzând conducerea ANAR și ministerul de lipsă de dialog și de blocarea negocierilor pentru Contractul Colectiv de Muncă 2026–2028.
Potrivit sindicaliștilor, sunt blocate angajările și promovările și sunt reduse drepturi salariale pentru angajații care intervin la inundații, poluări și alte urgențe, în timp ce funcțiile administrative și schimbările de directori ar continua.
Recomandate
Guvernul pregătește o obligație de transparență pentru RA-APPS , care ar urma să publice periodic lista completă a imobilelor administrate și a beneficiarilor, cu detalii despre tipul contractelor și costuri, potrivit Economica . Miza este una de reglementare: dacă proiectul intră în vigoare, accesul public la informații despre patrimoniul de protocol al statului devine regulă, nu excepție. Propunerea este inițiată de Secretariatul General al Guvernului , conform unui comunicat transmis de USR. Conform Agerpres, RA-APPS ar urma să publice lista completă a imobilelor aflate în administrarea sa și modul în care acestea sunt folosite. „Am promis că facem lumină. Ani la rând, patrimoniul RA-APPS a fost tratat ca un secret de stat pentru privilegiaţi. Vile, apartamente, spaţii de protocol şi terenuri aflate în proprietatea statului au fost oferite prin tot felul de contracte şi aranjamente despre care românii au aflat prea puţin sau deloc” Ce ar trebui să publice RA-APPS și cât de des Proiectul prevede că RA-APPS va publica pe propria pagină de internet, la datele de 31 mai și 30 noiembrie ale fiecărui an, și va menține publicată lista tuturor imobilelor (proprietate publică și privată a statului) aflate în administrarea regiei. Publicul ar urma să poată vedea, între altele, cine folosește imobilele, prin ce tip de contract, dacă au fost atribuite direct sau prin licitație, cât costă contractele și pe ce durată au fost încheiate, potrivit informațiilor citate de Agerpres. Cum vor fi identificați beneficiarii: persoane fizice vs. persoane juridice Pentru persoanele fizice care utilizează un imobil, proiectul prevede publicarea categoriei funcției , fără menționarea titulaturii explicite (de exemplu: „demnitar”, „înalt funcționar public”, „funcționar public”, „personal cu statut special”), precum și a categoriei instituției unde își desfășoară activitatea, fără a indica denumirea explicită (de exemplu: „birou parlamentar”, „minister”, „agenție”, „autoritate”, „oficiu”, „consiliu”). Pentru persoanele juridice , ar urma să fie precizată denumirea entității (de la autorități și instituții publice centrale sau locale, până la organizații sindicale, partide politice, fundații, asociații, cabinete de avocatură, birouri notariale, unități ale cultelor religioase, unități din domeniul presei sau edituri, misiuni diplomatice, oficii consulare și reprezentanțe ale organizațiilor internaționale interguvernamentale acreditate în România). Context: presiune politică și litigii pe accesul la informații Proiectul vine după demersuri publice și juridice ale USR pentru deschiderea informațiilor despre patrimoniul RA-APPS. În acest context, deputatul Ionuț Moșteanu a cerut desecretizarea contractului privind renovări de milioane de euro la vila din Aviatorilor 86 și a depus o cerere către RA-APPS pentru publicarea listei persoanelor care locuiesc în vilele administrate de instituție. Totodată, ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a deschis o acțiune în instanță împotriva RA-APPS pentru publicarea aceleiași liste, câștigând în primă instanță; RA-APPS a formulat recurs. „Ce nu s-a putut obţine prin acţiuni individuale ani la rând, din opoziţie, se obţine astăzi prin decizia Guvernului” Hotărârea de Guvern ar urma să intre în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial. [...]
Traian Băsescu pune sub semnul întrebării implicarea Rusiei în anularea alegerilor și susține că decizia ar fi, mai degrabă, „o afacere dâmbovițeană”, în condițiile în care explicațiile publice ale Curții Constituționale nu ar fi invocat explicit un rol al Moscovei, potrivit Adevărul . Fostul președinte, invitat miercuri seară la TVR Info, a legat miza subiectului de felul în care instituțiile statului justifică anularea scrutinului și de capacitatea lor de a susține public, cu probe, o eventuală influență externă. În opinia sa, tema a rămas controversată tocmai pentru că nu există o explicație care să închidă discuția pe baze verificabile. Ce spune Băsescu despre motivarea CCR: „nimic legat de ruși” Băsescu afirmă că argumentele prezentate public de președinta Curții Constituționale au vizat finanțarea și influențele asupra procesului electoral, fără trimitere la Rusia, și că intervenția ar fi urmărit să respingă ideea că anularea s-a bazat pe rapoarte ale serviciilor secrete. „A ieșit doamna președintă a Curţii Constituţionale şi a spus motivele pentru care a anulat alegerea preşedintelui. Erau legate de finanţare, de influenţe şi aşa mai departe. Nimic legat de ruşi. Nimic.” În același registru, fostul șef al statului sugerează că CCR ar fi comunicat decizia ca fiind una „din motive constituționale”, fără ca publicul să fi văzut un document care să indice explicit o influență externă. Raportul promis și disputa de atribuții: „nu e treaba președintelui” Întrebat despre raportul promis de Nicușor Dan, Băsescu spune că prezentarea lui de către președinte ar fi „o mare greșeală” și indică o altă cale: sesizarea Parchetului General și transmiterea documentelor relevante rezultate din discuțiile din CSAT . „Mare greșeală! Eu am spus tot timpul că nu e treaba lui. Dacă eram în locul dânsului (…) chemam procurorul general (…) şi le dădeam (…) procurorului general (…) ia vezi tu dacă e ceva aici.” În logica sa, președintele nu ar trebui să joace rolul unei autorități de investigație, ci să lase instituțiile competente să stabilească dacă există elemente pentru o anchetă penală. „Trebuie să închidă subiectul. (…) Nu-i treaba președintelui.” „Nu ni l-au furat rușii, ni l-am furat noi”: miza politică a explicației Băsescu se declară sceptic că vor apărea „probe” privind implicarea Rusiei și afirmă că subiectul ar fi fost exploatat propagandistic după apariția suspiciunilor, inclusiv prin declarații ale Mariei Zaharova și prin „oameni de influență” din spațiul public. „Nu, ni l-am furat noi. Și nu e prima dată.” Fostul președinte a făcut și o trimitere la PSD, despre care spune că ar avea „năravul” de a interveni în alegeri, invocând ca argument experiența sa din scrutinul prezidențial din 2009, când afirmă că a câștigat în pofida tentativelor de contestare și renumărare. [...]
Papa Leon avertizează că reînarmarea Europei riscă să mute resurse din educație și sănătate , într-un mesaj cu potențial de presiune publică asupra agendei de cheltuieli a guvernelor, în condițiile în care statele europene își cresc bugetele militare pe fondul războiului Rusia–Ucraina și al cererilor venite dinspre Washington, potrivit Agerpres . Într-un discurs susținut joi la Roma, în fața studenților de la Universitatea Sapienza , Suveranul Pontif a criticat majorarea cheltuielilor militare europene și a cerut ca această tendință să nu fie prezentată drept „apărare”, argumentând că alimentează tensiuni și insecuritate și subminează diplomația. „Să nu numim «apărare» o reînarmare care crește tensiunile și insecuritatea, sărăcește investițiile în educație și sănătate, trădează încrederea în diplomație și îmbogățește elitele cărora nu le pasă deloc de binele comun.” Dimensiunea financiară a reînarmării și presiunea politică Cheltuielile militare pe întreg continentul au crescut cu 14% în 2025, până la 864 de miliarde de dolari (aprox. 4.147 miliarde lei), conform Institutului Internațional de Cercetare a Păcii de la Stockholm (SIPRI), pe fondul războiului dintre Rusia și Ucraina și al reînarmării în rândul membrilor europeni ai NATO . În același context, Donald Trump a cerut în mod repetat aliaților europeni să cheltuiască mai mult pentru arme și a semnat în februarie un ordin executiv care ar redefini prioritățile listei de clienți pentru armele americane în favoarea țărilor cu cheltuieli mai mari pentru apărare. Tot la îndemnul lui Trump, NATO a susținut în 2025 un nou obiectiv de cheltuieli pentru apărare de 5% din PIB pentru membrii săi. Avertisment privind tehnologia și apel la depășirea „granițelor naționale” Papa Leon a avertizat și asupra utilizării inteligenței artificiale în război, indicând conflictele din Ucraina, Gaza, Liban și Iran ca exemple ale unei „evoluții inumane” a relației dintre război și noile tehnologii, „într-o spirală a anihilării”. În fața celor aproximativ 110.000 de studenți ai universității, el i-a îndemnat să nu „se închidă în ideologii și granițe naționale” și a făcut apel la implicare civică pentru pace. Potrivit aceleiași relatări, Papa a atras în ultimele săptămâni reacții critice din partea lui Trump după ce a condamnat războiul din Iran. [...]
Sindicatul angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului cere demiterea vicepremierului Oana Gheorghiu și a ministrului Economiei, Irineu Darău, invocând posibile încălcări ale obligațiilor de transparență privind întâlniri și corespondență instituțională cu grupul german Schwarz, potrivit Mediafax . Miza, dincolo de disputa politică, este una de reglementare: respectarea registrului de transparență (RUTI) introdus prin Legea nr. 49/2025. SAALG susține că cei doi demnitari ar fi folosit autoritatea funcției pentru a deschide „culoare instituționale” unui operator privat. Contactele cu grupul Schwarz/Schwarz Digits ar fi vizat instituții ale statului, inclusiv Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), iar explicațiile oficiale – că demersul a fost „exploratoriu” – sunt considerate insuficiente de sindicat. „Guvernul României nu este agenție de business development. Vicepremierii și miniștrii nu sunt agenți comerciali pentru companii private”, se arată în comunicatul SAALG. Ce prevede legea și ce întreabă sindicatul În comunicat, SAALG face trimitere la Legea nr. 49/2025, care obligă membrii Guvernului să înregistreze în RUTI toate întâlnirile cu persoane terțe. Întâlnirile planificate trebuie publicate cu cel puțin două zile înainte, iar cele neplanificate în termen de două zile de la desfășurare. Sindicatul cere public să se precizeze dacă aceste obligații au fost respectate și să fie indicate înregistrările existente în RUTI. De ce contează: legătura cu ADR și achizițiile din zona digitalizării SAALG semnalează și o „circumstanță suplimentară” legată de conducerea ADR: actualul președinte al instituției, Aurel-Cătălin Giulescu, a fost anterior consilier de stat în aparatul vicepremierului Gheorghiu, iar numirea sa la ADR ar fi fost asumată de ministrul Darău împreună cu vicepremierul. „Când un om din aparatul vicepremierului ajunge la conducerea instituției care gestionează digitalizarea României, Guvernul nu mai poate cere publicului să creadă în simple coincidențe administrative”, susține SAALG. SAFE, contracte de miliarde și cererea de clarificări Sindicatul aduce în discuție și programul SAFE , prin care România accesează peste 16,6 miliarde de euro din Instrumentul european pentru securitate. În comunicat se menționează că presa a relatat că șase din cele 15 contracte ar merge către grupul german Rheinmetall, iar SAALG cere lămuriri dacă „contactele guvernamentale cu grupuri germane private”, e-mailurile către instituții românești și programele de miliarde vizează interesul României sau „alte interese”. Ce solicită SAALG: demisie/demitere și publicarea documentelor Concret, SAALG cere demisia „de onoare” a celor doi demnitari sau, în lipsa acesteia, demiterea lor de către premierul interimar. Totodată, solicită: publicarea tuturor e-mailurilor, minutelor și agendelor privind contactele cu grupul Schwarz; verificarea situației de către Corpul de Control al Prim-ministrului; publicarea tuturor întâlnirilor cu entități private interesate de digitalizare, cloud și achiziții publice. „Dacă acest episod rămâne fără consecințe, mesajul este devastator: angajaților li se cer sacrificii, dar demnitarilor li se tolerează orice”, a declarat Noni-Emil Iordache, președintele SAALG. [...]
Sorin Grindeanu cere trimiterea urgentă la Parlament a reformelor PNRR , acuzând că Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) nu a transmis până acum nicio listă de proiecte legislative necesare, potrivit Digi24 . Într-o scrisoare adresată lui Dragoș Pîslaru, ministrul Fondurilor Europene, Grindeanu – în calitate de președinte al Camerei Deputaților – susține că partidele din fosta coaliție au convenit, la consultările de la finalul lunii aprilie purtate de președintele Nicușor Dan, să sprijine adoptarea rapidă a actelor normative necesare pentru îndeplinirea reformelor, țintelor și jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . Blocaj procedural: Parlamentul nu a primit proiecte, spune Grindeanu Liderul PSD afirmă că, deși MIPE este coordonatorul național pentru implementarea PNRR, nu a existat până acum o solicitare către Parlament pe această temă și nu a fost înaintată „nicio listă” cu actele normative aflate sau care ar trebui introduse în procedura parlamentară. „Subliniez că Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene este coordonator național de implementare al PNRR și nu mi-a înaintat nicio listă cu actele normative aflate în procedura parlamentară sau care s-ar impune să fie promovate în procedura parlamentară.” Grindeanu îi cere ministrului să trimită „cât mai urgent” lista proiectelor legislative care trebuie aprobate pentru a obține „un grad cât mai mare de absorbție” a fondurilor din PNRR. De ce contează Miza este una operațională și de reglementare: fără proiecte de lege sau alte acte normative trimise la timp în Parlament, reformele asumate prin PNRR riscă să rămână blocate în procedură, iar absorbția fondurilor să fie afectată. În scrisoare, Grindeanu leagă explicit calendarul legislativ de capacitatea României de a implementa reformele și de a crește absorbția banilor europeni. [...]
Liderii PSD Sorin Grindeanu și Claudiu Manda au cerut la OSIM înregistrarea numelor ca mărci , un demers care le-ar putea oferi protecție juridică și control asupra folosirii comerciale a numelui în activități precum publicitate, media sau campanii electorale, potrivit Digi24 . Cererile sunt „în așteptare”, conform datelor analizate de Profit.ro, citate de News.ro, și figurează ca fiind depuse în 28 aprilie. Solicitările vizează mărci strict „verbale”, adică fără elemente grafice (logo). Ce acoperă cererile depuse la OSIM În cazul ambilor lideri PSD, cererile se referă la 6 clase de produse și servicii. Lista menționată include, în linii mari: produse de imprimerie și papetărie; obiecte vestimentare; media; publicitate, marketing și sondaje de opinie; organizare de evenimente; consultanță politică și finanțare politică; redactare de discursuri politice; servicii juridice; organizare de campanii electorale. Procedura și costurile, pe scurt Potrivit explicațiilor OSIM prezentate în articol, „marca verbală” este o denumire sau un slogan scris cu caractere standard. Pentru depunere se achită o taxă de 51 lei și o taxă de publicare: 152 lei pentru mărci alb-negru și 508 lei pentru cele color. Cererile se publică electronic în maximum 7 zile de la acordarea datei de depozit, iar din acel moment există o perioadă de 2 luni în care pot fi depuse observații pe motive absolute de refuz. În maximum 30 de zile de la depunere trebuie plătită taxa de examinare pe fond: 559 lei pentru o clasă, în cazul unei mărci verbale individuale, plus 356 lei pentru fiecare clasă suplimentară. OSIM examinează pe fond în 6 luni de la publicare, cu condiția achitării taxelor, și decide admiterea sau respingerea. Dacă cererea este admisă, certificatul se eliberează cu plata unei taxe de 254 lei în 30 de zile de la notificare; în lipsa plății, se consideră renunțare. Ce înseamnă, practic, o marcă înregistrată Mărcile înregistrate la OSIM sunt protejate doar pe teritoriul României. Drepturile asupra mărcii pot fi transmise prin cesiune sau licență, iar protecția este valabilă 10 ani de la data depunerii cererii, cu posibilitatea de reînnoire pe perioade succesive de câte 10 ani. [...]
