Știri
Știri din categoria Auto
Piața auto din România se mută accelerat spre „electrificate”, care au ajuns la 68% din înmatriculări în aprilie 2026, pe fondul scăderilor puternice la benzină și motorină, potrivit unei analize Economedia bazate pe date preliminare APIA. În aprilie, înmatriculările de autoturisme noi au crescut cu 2,7% față de aceeași lună din 2025, în timp ce autovehiculele electrificate au raportat o majorare de 26%.
Datele sunt centralizate de Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări (DGPCI), iar fotografia de piață arată o schimbare structurală: „electrificatele” (de la hibride ușoare până la electrice cu încărcare la priză) depășesc net motorizările clasice.
În funcție de tipul de combustibil, în aprilie 2026 față de aprilie 2025:
În total, categoria „electrificate” (BEV, PHEV, mild-hibrid și full hibrid) a ajuns la o cotă de piață de 68% în aprilie 2026, devenind cel mai important segment al pieței auto din România.
În interiorul acestei categorii, mașinile full electrice (BEV) au o cotă de 6,3%, iar plug-in hibrid (PHEV) au urcat la 9,8%, de la 5,3% în aprilie 2025.
Pe segmentul 100% electric, primele trei modele vândute în 2026 sunt:
La plug-in hibrid, liderii sunt:
La hibridele fără încărcare externă, topul este condus de:
La mild-hibrid, primele poziții sunt ocupate de:
La nivel general, segmentul SUV este pe prima poziție, cu o cotă de 62%, urmat de Clasa C (19,4%) și Clasa B (12,1%), conform aceleiași statistici.
Pe zona de vehicule comerciale ușoare și minibus, aprilie 2026 aduce o creștere ușoară (+0,1%) față de aprilie 2025, iar vehiculele comerciale ușoare fără minibus au un avans de 12,5%. În schimb, vehiculele comerciale ușoare electrice au ajuns la 143 de unități în primele patru luni din 2026, față de 281 în perioada similară din 2025.
La vehicule comerciale grele și autobuze se consemnează o scădere de 0,1%, iar segmentul de peste 16 tone plus autotractoare are un recul de 0,3%.
Recomandate
Programul Rabla 2026 ar urma să fie limitat la mașini produse și asamblate în Europa , ceea ce poate scoate din schemă modele importante vândute în România, inclusiv Dacia Spring, potrivit Mobilissimo . Măsura a fost anunțată de ministrul Mediului, Diana Buzoianu, în contextul consultării publice pentru aprobarea bugetului Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) pe 2026. În acest an, AFM ar urma să implementeze cinci programe, iar Rabla vine cu un buget mai mic decât anul trecut. Pentru componenta destinată persoanelor fizice, alocarea menționată este de 300 de milioane de lei. Filtru „produs în Europa” și efectul asupra eligibilității Accentul cade pe mașinile produse și asamblate în Europa, în linie cu indicațiile Comisiei Europene din programul „Fabricat în Europa”. Publicația notează că, la nivel european, a fost propus un prag de 70% pentru ponderea mașinilor fabricate în Europa din total. În același context, ministrul Mediului ar fi indicat că premierul Ilie Bolojan a cerut limitarea la mașini produse în România sau, cel mult, în Europa. Ce modele ar putea fi afectate Consecința practică, în forma descrisă, este că unele modele nu s-ar mai califica: Dacia Spring , pentru că nu este produsă în Europa; modele ale brandurilor din China , care ar fi excluse prin același criteriu; modele Dacia fabricate în afara Europei, întrucât compania produce în Maroc și Turcia , fiind menționate explicit Sandero, Jogger, Logan, Striker ca exemple care nu s-ar califica. Ce urmează: bugetul și ghidurile de aplicare Bugetul AFM ar putea fi adoptat în aproximativ 10 zile, conform informațiilor din material. Ulterior, ar urma să fie publicate ghidurile programului, care vor detalia voucherele, tipurile de mașini eligibile, durata și limitările. În ultimele săptămâni au avut loc întâlniri între ministrul Mediului și reprezentanți ai companiilor auto și ai asociațiilor din industrie. Informațiile sunt prezentate de Mobilissimo, cu trimitere la profit.ro ca sursă secundară. În lipsa ghidurilor oficiale, rămâne de văzut forma finală a criteriilor și lista exactă a modelelor eligibile. [...]
Kia confirmă dezvoltarea unei limuzine sport electrice, dar proiectul este frânat de costuri , ceea ce împinge orice lansare comercială dincolo de orizontul următorilor 1–2 ani, potrivit Motor1 . Modelul ar urma să fie o versiune de serie a conceptului Vision Meta Turismo și este gândit ca o „limuzină sport pentru generația gamerilor”, poziționare care indică o țintire explicită a cumpărătorilor tineri, mai puțin atașați de motoarele termice. Kia nu vorbește despre un succesor direct pentru Stinger cu motor cu ardere internă, ci despre un sedan performant dezvoltat exclusiv ca vehicul electric. Șeful de design al mărcii, Karim Habib , a confirmat că se lucrează la versiunea de serie a conceptului prezentat anul trecut. De ce contează: costul dezvoltării poate decide dacă modelul ajunge pe piață Habib admite că direcția aleasă „încetinește” proiectul, în principal din cauza costurilor ridicate. Diferența, față de o abordare mai ieftină, este că Kia nu vizează o derivată sport a unui model existent, ci un automobil de performanță distinct, construit cu această misiune de la început. „Avem o mică istorie cu mașini precum Stinger – și nu vrem să renunțăm la asta. Vision Meta Turismo este ideea noastră de limuzină sport pentru generația gamerilor.” În lipsa unui calendar de lansare, publicația notează că limuzina sport electrică „probabil” nu va ajunge în showroom-uri în următorii unul-doi ani. Ce știm despre produs: două caroserii în discuție, fără motor termic Pe lângă limuzină, în discuție apare și o variantă fastback, despre care Habib spune că ar fi „90% pregătită pentru producție”, ceea ce îi crește șansele de a fi fabricată ulterior. În ambele cazuri, Kia exclude explicit utilizarea unui motor cu ardere internă. Ținta: clienți tineri, fără „artificii” care imită mașinile pe benzină Șeful de design interior, Jochen Paesen, spune că marca pornește de la premisa că tinerii sunt mai puțin interesați de mașinile cu motoare termice decât generațiile mai în vârstă. În același context, el susține că publicul tânăr ar fi mai puțin receptiv și la funcții precum sunete artificiale de motor sau schimbări simulate de trepte la mașinile electrice — elemente pe care alți producători le folosesc, inclusiv Hyundai, menționat cu exemplul Ioniq 6 N. Kia afirmă, totuși, că poate construi o legătură „emoțională” între șofer și un model electric sport fără astfel de simulări, mizând pe design și tehnologie. Tehnicalități (putere, baterie, autonomie) nu au fost comunicate în materialul citat. [...]
Europa a direcționat aproape 200 de miliarde de euro (aprox. 995 miliarde lei) către ecosistemul vehiculelor electrice , cu accent pe baterii, într-un efort de a reduce dependența de China, potrivit G4Media , care citează un raport New Automotive preluat de Reuters. Cea mai mare parte a banilor a mers către lanțul de aprovizionare cu baterii, unde au fost alocate aproximativ 109 miliarde de euro (aprox. 542 miliarde lei). Miza este strategică: datele International Energy Agency arată că, în 2025, China a produs peste 80% din bateriile fabricate la nivel mondial, inclusiv cele folosite în afara industriei auto. Unde s-au dus banii și ce capacități are Europa Raportul citat indică faptul că Europa produce în prezent suficiente baterii pentru aproximativ o treime dintre vehiculele electrice vândute pe piața internă. În același timp, capacitățile anunțate ar putea acoperi integral cererea viitoare, dacă toate proiectele ajung să fie operaționale. Pe lângă baterii, investițiile au vizat și producția de vehicule și infrastructura necesară: aproximativ 60 de miliarde de euro (aprox. 299 miliarde lei) în producția de automobile electrice, inclusiv conversia uzinelor tradiționale și fabrici dedicate; între 23 și 46 de miliarde de euro (aprox. 114–229 miliarde lei) din fonduri publice pentru rețele de încărcare; peste 3,5 miliarde de euro (aprox. 17,4 miliarde lei) pentru producția echipamentelor necesare infrastructurii de încărcare. În Europa există deja peste un milion de puncte publice de încărcare, conform aceleiași surse. Efecte economice și tensiuni politice în jurul țintei 2035 Chris Heron, secretarul general al E-Mobility Europe, a spus că investițiile actuale susțin deja peste 150.000 de locuri de muncă, iar alte aproximativ 300.000 de posturi ar putea apărea dacă toate proiectele anunțate vor fi implementate complet. Raportul evidențiază însă diferențe mari între state: Germania atrage aproape un sfert din investițiile totale, deși mai multe țări europene contestă strategia UE privind eliminarea motoarelor termice. În decembrie, Comisia Europeană a prezentat un plan care ar putea relaxa interdicția privind vânzarea de mașini noi cu motoare pe combustie după 2035, pe fondul presiunilor din partea industriei auto. Potrivit lui Heron, Germania, Italia și mai multe state din Europa Centrală și de Est s-au opus oficial legislației de eliminare a motoarelor termice, deși aceste regiuni concentrează peste jumătate dintre investițiile urmărite în sectorul vehiculelor electrice. Franța și Spania „par să fie, de asemenea, printre marii beneficiari” ai valului de investiții, a adăugat el. [...]
SAIC Volkswagen ID. ERA 5S intră în linie dreaptă pentru omologare în China, cu accent pe asistență avansată la condus și propulsie plug-in hybrid , potrivit IT之家 , care relatează că SAIC a publicat imaginile oficiale ale modelului și că acesta apare în cea mai recentă listă de produse noi a autorităților. Modelul ID. ERA 5S va fi echipat cu sistemul de asistență inteligentă la condus „Xingyun Zhixing” (un pachet de funcții avansate de asistare a șoferului) și cu „Yunqi Zhicang”, descris ca „cockpit” inteligent. Poziționarea comunicată pune accent pe „estetică germană” combinată cu funcții inteligente de nivel superior. Apariția în lista MIIT indică pași concreți spre lansare IT之家 notează că Ministerul Industriei și Tehnologiei Informației (MIIT) a publicat în seara de 9 mai lotul 407 al anunțului privind producătorii și produsele de vehicule rutiere, iar în această listă a apărut ID. ERA 5S, prezentat drept prima berlină din seria ID. ERA a SAIC Volkswagen. În practică, includerea într-o astfel de listă este un pas tipic în procesul de omologare și introducere pe piață. Dimensiuni și sistem de propulsie: plug-in hybrid 1.5T Conform datelor din listare, dimensiunile mașinii sunt: Lungime: 4.836 mm Lățime: 1.880 mm Înălțime: 1.505 mm Ampatament: 2.766 mm La capitolul propulsie, modelul este descris cu un sistem plug-in hybrid (PHEV) 1.5T, cu următoarele valori de putere: motor termic: putere netă maximă 77 kW motor electric: putere nominală 57,6 kW, putere de vârf 130 kW Publicația nu oferă, în materialul citat, detalii despre autonomie, capacitatea bateriei, preț sau calendarul de lansare. [...]
Tarifele SUA au împins producătorii auto europeni spre scumpiri și relocări , după ce industria a acumulat costuri de peste 8 miliarde de euro (aprox. 40 miliarde lei) din taxe vamale, în 2025 și în primele trei luni din 2026, potrivit Antena 3 . Miza imediată este cine va suporta nota de plată: companiile semnalează că nu mai pot absorbi integral costurile, ceea ce crește riscul de prețuri mai mari și volume mai mici pe piața americană. Datele citate sunt bazate pe declarații publice ale conducerii Volkswagen, BMW, Mercedes-Benz, Stellantis și Volvo Cars și au fost agregate de Financial Times , menționează articolul. De unde vin costurile: saltul de taxe și riscul unei noi escaladări SUA au majorat taxele vamale pentru mașinile europene la 27,5%, de la 2,5%, începând cu 3 aprilie anul trecut, ca parte a campaniei de creștere a tarifelor promovată de președintele Donald Trump . Ulterior, rata a fost redusă la 15% după un acord comercial SUA–UE din august, însă impactul a rămas semnificativ pentru producători. Tensiunea revine în prim-plan după ce Trump a amenințat luna aceasta cu majorarea taxelor pentru importurile de mașini europene la 25%, acuzând UE că nu respectă acordul de anul trecut. UE are termen până la începutul lunii iulie pentru a implementa acordul comercial cu SUA, potrivit informațiilor din articol. Cine a raportat cele mai mari lovituri În material sunt menționate următoarele costuri tarifare raportate de companii: Volkswagen : 3,6 miliarde de euro (aprox. 18 miliarde lei) în SUA de la implementarea ratelor mai mari, cea mai mare lovitură dintre grupurile auto europene. BMW : aproximativ 2,1 miliarde de euro (aprox. 10,5 miliarde lei), incluzând și taxe la importurile în UE din SUA și China. Mercedes-Benz : 1,3 miliarde de euro (aprox. 6,5 miliarde lei). Stellantis : 1,2 miliarde de euro (aprox. 6 miliarde lei), cu o pondere mai mare legată de comerțul dintre SUA, Mexic și Canada, având în vedere prezența în SUA prin mărcile Chrysler, Dodge și RAM Trucks. Ce urmează: presiune pe prețuri și pe modelul de afaceri Volkswagen a avertizat investitorii asupra unor costuri vamale americane de 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei) în acest an, pe fondul deteriorării „semnificative” a mediului operațional. „Mediul operațional s-a deteriorat semnificativ. În acest context, măsurile de creștere a costurilor nu vor fi suficiente. Trebuie să ne remodelăm fundamental modelul de afaceri.” În paralel, analiștii Bernstein estimează că, dacă amenințarea cu tarife de 25% ar fi aplicată rapid, Volkswagen, BMW și Mercedes ar putea avea costuri suplimentare de încă 2,6 miliarde de euro (aprox. 13 miliarde lei) în 2026 . Analistul Bernstein Stephen Reitman avertizează că producătorii vor căuta măsuri de compensare, dar scumpirile pot reduce volumele, iar absorbția integrală a costurilor devine improbabilă pe fondul presiunii deja existente pe profituri. Relocarea producției, opțiune pe masă: cazul Audi Audi a transmis că speră ca discuțiile SUA–UE să evite noi creșteri de tarife. În același timp, compania pregătește lansarea SUV-ului de lux Q9 cu trei rânduri de scaune, gândit pentru preferințele consumatorilor americani, însă modelul ar urma să fie produs la Bratislava, ceea ce înseamnă că exporturile către SUA vor fi taxate. Audi a discutat posibilitatea unei unități de producție în SUA pentru a evita tarifele, dar, potrivit articolului, nu a fost luată încă o decizie privind investiția. De asemenea, directorul executiv al BMW, Oliver Zipse, a spus că speră la un acord cu administrația americană care să reducă tarifele pentru companii care produc mașini în SUA, condiționat de implementarea acordului și de partea UE. În ansamblu, tarifele se adaugă altor presiuni asupra industriei auto europene, inclusiv concurența puternică din China și costurile tranziției către vehicule electrice. [...]
Audi condiționează o eventuală revenire a lui R8 de trecerea la plug-in hybrid și de profitabilitate , într-un context în care costurile de dezvoltare și presiunea reglementărilor de emisii fac neviabilă economic o relansare „de dragul imaginii”, potrivit IT之家 . La doi ani după oprirea producției ultimului R8, Audi a aprobat între timp dezvoltarea unui nou model de performanță, însă conceptul electric „C”, așteptat anul viitor, nu va fi un succesor direct al lui R8. Pentru un urmaș „ortodox” al supercarului, compania indică un set de condiții care țin în primul rând de conformarea la emisii și de rentabilitate. De ce contează: reglementările și costurile împing R8 spre hibridizare Directorul general al diviziei Audi Sport , Michiell, a declarat pentru revista australiană Go Auto că o eventuală relansare a lui R8 ar necesita o arhitectură plug-in hybrid (hibrid reîncărcabil la priză), pentru a răspunde normelor de emisii tot mai stricte. Argumentul operațional și economic este că un supercar are volume mici, iar dezvoltarea „de la zero” a unui nou motor cu ardere internă care să respecte cerințele actuale nu ar avea sens financiar. În același timp, el susține că acceptarea supercarurilor hibride crește, deoarece pot combina „pasiunea” unui motor termic cu beneficii specifice electrificării, inclusiv rularea în mod pur electric. Condiția-cheie: proiectul trebuie să fie profitabil Audi transmite explicit că un nou R8 ar trebui să aibă valoare comercială și să genereze profit, pe fondul unui mediu „foarte provocator”, cu cerințe de reglementare mai dure și costuri ridicate de dezvoltare. „Fiecare model trebuie să aibă valoare comercială. Nu merge să faci această mașină doar pentru impactul de brand; investiția mare în dezvoltare trebuie susținută de un profit rezonabil.” Implicația, potrivit materialului, este că o relansare „pe cont propriu” ar fi dificilă, iar o variantă mai realistă ar fi o nouă colaborare cu Lamborghini , similară parteneriatelor din trecut pentru Gallardo și Huracán. Ce urmează și ce e puțin probabil pe termen scurt IT之家 notează că, deși Michiell nu exclude complet revenirea, el a calificat zvonurile despre o reluare a producției în 2027 drept „posibil doar un nou val de speculații”, sugerând că nu ar trebui așteptată o apariție anul viitor. În prezent, prioritățile Audi ar fi în altă parte: compania ar pune accent pe modele cu volum mai mare, precum o nouă generație Q7 și un viitor Q9, iar revenirea unei mașini electrice de intrare în gamă, A2, este de asemenea menționată ca direcție importantă. În acest context, chiar dacă un nou R8 ar fi atractiv, vânzările estimate nu l-ar transforma într-un proiect prioritar. [...]
