Știri
Știri din categoria Agricultură
Fermierii mai au până la 5 iunie 2026 să depună cererile pentru subvențiile APIA, iar întârzierea poate crea blocaje operaționale în centrele agenției și riscuri de depunere pe final de campanie, potrivit AGRO TV.
Directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea, le recomandă agricultorilor să respecte programările făcute la centrele APIA și să depună documentele din timp, pentru a evita aglomerația din ultimele zile și eventualele întârzieri. Calendarul de depunere pentru Campania 2026 este 16 martie – 5 iunie 2026, cu 5 iunie ca termen-limită inclusiv.
Până la 6 mai 2026, fuseseră depuse 402.149 de cereri de plată, pentru o suprafață totală de 2.634.161 de hectare, conform datelor transmise de Adrian Pintea.
APIA reamintește că se depune o singură cerere de plată, inclusiv în situațiile în care fermierii au terenuri sau exploatații în mai multe localități ori județe. Totodată, beneficiarii trebuie să își actualizeze datele pentru Campania 2026, astfel încât informațiile din cerere să reflecte situația din teren.
Cererea de plată și declarația de suprafață se completează prin aplicația AGI Online, conform instrucțiunilor disponibile pe site-ul APIA. Pentru fermierii din sectorul zootehnic, este necesară completarea unei declarații specifice înainte de utilizarea aplicației.
Agenția mai precizează că responsabilitatea pentru corectitudinea și valabilitatea documentelor revine fermierului și/sau instituțiilor emitente. Semnarea cererii este obligatorie, iar fermierilor li se recomandă utilizarea semnăturii electronice, acolo unde este posibil.
Recomandate
APIA accelerează depunerea cererilor unice, cu peste 426.000 de solicitări deja înregistrate , într-un efort operațional care vizează ca subvențiile pe hectar și pe cap de animal să ajungă la timp în conturile fermierilor, potrivit AgroInfo . Directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea , spune că instituția lucrează „în foc continuu” pentru preluarea cererilor unice de plată aferente acestui an, inclusiv în weekend. Mesajul este transmis pe fondul presiunii publice legate de ritmul de lucru și de așteptările fermierilor privind încasarea sprijinului. „De Ziua Europei , chiar dacă există voci care aleg să vorbească fără să cunoască realitatea, la APIA se muncește și astăzi, în weekend, pentru ca fermierii români să beneficieze la timp de sprijinul european care li se cuvine.” Unde este campania, în cifre Conform datelor prezentate de șeful APIA, sâmbătă (10 mai 2026) au fost înregistrate: 1.120 cereri depuse 12.680 ha declarate La nivelul întregii campanii, „până în prezent”, totalurile comunicate sunt: 426.246 cereri depuse 2.980.064 ha declarate De ce contează pentru fermieri Ritmul de preluare a cererilor este relevant operațional: fără cereri depuse și procesate, plățile APIA (pe hectar și pe cap de animal) nu pot fi autorizate și virate către beneficiari. În mesajul său, Adrian Pintea le mulțumește angajaților APIA care lucrează inclusiv în weekend și susține că instituția funcționează cu „seriozitate” și „responsabilitate”. Articolul nu oferă un calendar de plăți sau termene concrete pentru intrarea banilor în conturi; informațiile se limitează la stadiul depunerii cererilor și la mesajul conducerii APIA privind continuitatea activității. [...]
DNA a extins urmărirea penală într-un dosar care vizează o pagubă de 148.542 lei la bugetul MADR , după ce Adrian Pintea, director general al APIA, a fost pus sub acuzare pentru instigare la abuz în serviciu, potrivit AGRO TV . Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (Serviciul teritorial Suceava) arată că au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și, la 7 și 8 mai 2026, extinderea acesteia față de doi inculpați: Adrian Pintea (la data faptei secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale) și Romeo Șoldea (la data faptei director general al Autorității Naționale Fitosanitare – ANF). În cazul lui Pintea, acuzația este de instigare la abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru altul, în formă continuată (două acte materiale), iar în cazul lui Șoldea, abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru altul, tot în formă continuată (două acte materiale). Ce descriu procurorii: transfer și mutare „presupus nelegală” Potrivit DNA, în 3 decembrie 2024, Pintea ar fi determinat conducerea ANF să facă demersuri pentru transferul „unui cunoscut”, prin încălcarea unor dispoziții legale. Persoana ar fi fost transferată de la Camera Deputaților – Departamentul Secretariatului Tehnic – Registratură și Arhivă la ANF, pe o funcție publică de consilier superior în Biroul Relații Publice Internaționale, cu atribuții de secretariat. Ulterior, ar fi urmat mutarea definitivă a acesteia, „cu tot cu funcție”, la Oficiul Județean Fitosanitar (OJF) Botoșani, în localitatea de domiciliu. DNA susține că, în prima fază, transferul ar fi fost aprobat într-un termen scurt, deși ar fi fost încălcate prevederi din Codul administrativ care impuneau publicarea unui anunț cu cel puțin 30 de zile înainte de verificarea competențelor profesionale pentru funcția respectivă; transferul s-ar fi realizat în 7 zile de la cererea formulată la 3 decembrie 2024. În a doua etapă, procurorii afirmă că mutarea la OJF Botoșani, cu începere din 16 decembrie 2024, s-ar fi făcut printr-o decizie „presupus nelegală”, cu încălcarea legislației naționale și a regulamentelor UE, persoana fiind încadrată pe o funcție cu atribuții de control în domeniul tehnic fitosanitar. Impact bugetar indicat de DNA: 148.542 lei În ordonanță se menționează și o presupusă afectare a intereselor legitime ale ANF, prin încadrarea prin transfer a unei persoane care nu ar fi putut ocupa postul prin concurs (în contextul suspendării organizării concursurilor) și prin imposibilitatea îndeplinirii atribuțiilor din fișa postului. Totodată, DNA indică o pagubă de 148.542 lei în bugetul MADR, reprezentând salariile brute încasate de angajat în perioada 9 decembrie 2024 – 8 octombrie 2025, ca funcționar public cu atribuții de control. Stadiul dosarului și prezumția de nevinovăție DNA precizează că celor doi inculpați li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în baza art. 309 din Codul de procedură penală, subliniind că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă destinată administrării probelor și nu înlătură prezumția de nevinovăție. [...]
Aplicarea condiționalității sociale poate tăia din subvențiile APIA ale oierilor , iar sectorul cere reguli de muncă adaptate specificului din stână, potrivit AGRO TV . Discuția a avut loc la conferința „Diplomație în AGRIBUSINESS. Provocări și oportunități într-un context global în schimbare”, organizată de AGRO TV în parteneriat cu Profit.ro. Condiționalitatea socială este o regulă introdusă în actuala Politică Agricolă Comună , relevantă pentru fermierii care încasează plăți directe și anumite plăți din intervențiile de dezvoltare rurală. În România, sistemul de sancțiuni administrative aferent a fost aprobat prin Ordinul MADR nr. 140/2026 , care prevede obligații privind încadrarea în muncă și regulile de sănătate și securitate în muncă; APIA poate reduce plățile dacă sunt constatate neconformități. De ce spun oierii că regulile sunt greu de aplicat în teren Reprezentanții sectorului susțin că activitatea din zootehnie, mai ales în cazul animalelor aflate pe pășune, nu se potrivește cu tiparul clasic de lucru „opt ore pe zi”, pentru că ritmul este dictat de sezon, vreme și comportamentul animalelor. Vonica Maniu, președintele Uniunii Oierilor din România, a cerut adaptarea regulilor de control la specificul muncii din stână. „Dacă acele animale sunt pe pășune, ele au un specific și un program. Vara, ele mai mult pășunează noaptea. Nu putem veni cu reguli ITM aplicabile în orice alt domeniu de activitate, nu sunt 8 ore de muncă și trebuie să ne pliem un pic ca să susținem acest sector.” În acest context, oierii solicită o formulă juridică adaptată pentru lucrătorii folosiți în stâne, astfel încât fermierii să poată respecta legislația muncii fără riscul de a pierde subvențiile din cauza unor cerințe considerate dificil de aplicat. Soluția discutată la MADR și ce urmează Secretarul de stat din MADR, Emil Dumitru, a spus că ministerul a analizat o variantă de lucru: un mecanism cu timbre aplicate pe carnete ale zilierilor, pentru evidențierea activității și încadrarea legală a acesteia. El a indicat că subiectul ar urma să aibă un parcurs în Parlament. „Singura soluție juridică pe care noi am dezbătut-o la minister, urmează să vedem care este deznodământul în Parlament, este să facem cumva un mecanism în care cumpărați niște bonuri cu valoare, timbre pe care să le aplicați pe niște carnete ale unor zilieri, ca să respectați chestiunea aceasta.” Tot el a precizat că, în primul an de implementare, „n-au fost probleme la APIA”. Impactul financiar: reduceri de la 3% în sus Miza este directă pentru încasările fermierilor: sancțiunile pentru nerespectarea condiționalității sociale pot diminua subvențiile. Ca regulă generală, reducerea este de 3% din cuantumul total al plăților, însă procentele pot crește în funcție de gravitate, amploare, persistență, repetarea abaterii sau caracterul deliberat al neconformității. [...]
Opt din zece fermieri nu mai pot lua credite bancare , iar blocajul de finanțare riscă să taie investițiile și să accelereze ieșirea din piață a fermelor mici și mijlocii, potrivit Agro Business . Situația a fost descrisă la a 6-a Conferință Regională Moldova Centru, organizată la Vaslui de Clubul Fermierilor Români , unde fermierii și finanțatorii au indicat o combinație de prețuri stagnante și costuri în creștere care a împins sectorul într-o criză de lichiditate. Președintele Clubului Fermierilor Români, Dan Hurduc, a spus că prețurile la produse agricole au rămas la nivelul anilor 2010, în timp ce salariile au crescut de cinci ori, iar carburantul a depășit 10 lei pe litru, context în care „80% dintre fermierii noștri nu mai au acces la capital de lucru din sistemul bancar”. „Astăzi, 80% dintre fermierii noștri nu mai au acces la capital de lucru din sistemul bancar. Avem prețuri la produse agricole la nivelul lui 2010, avem salarii care au crescut de 5 ori și avem carburant care a depășit 10 lei pe litru. Aceasta nu este o criză – este o catastrofă lentă.“ De ce s-a blocat finanțarea: „foarfeca” dintre prețuri și costuri În cadrul conferinței, participanții au descris o presiune dublă asupra fermelor: pe de o parte, prețurile la grâu, porumb și floarea-soarelui ar fi rămas „practic identice” cu cele de acum circa 15 ani; pe de altă parte, inputurile (fertilizanți, pesticide, energie, forță de muncă) ar fi urcat cu 400–500% față de 2010, costuri pe care fermierii le suportă integral, după epuizarea rezervelor financiare. Materialul indică și un efect de contagiune în lanțul de plăți: din 2023, importurile masive de cereale ucrainene ieftine ar fi dezechilibrat piața, iar traderii supraîndatorați cu stocuri „nevandabile” ar fi intrat în insolvență, ceea ce ar fi întârziat încasările fermierilor. În acest context, băncile ar fi redus liniile de credit, închizând „cercul vicios”. La presiunile de piață s-ar fi adăugat și o ordonanță de amânare a plăților, care ar fi concentrat scadențele în august 2025, descrisă de participanți drept „efectul iceberg-ului”. Băncile tratează agricultura ca risc maxim Panelul dedicat finanțării a concluzionat că accesul la credit agricol a devenit „practic imposibil” pentru majoritatea fermierilor mici și mijlocii, iar reprezentanți bancari prezenți ar fi recunoscut că portofoliile agricole sunt considerate de risc maxim, cu criterii de eligibilitate înăsprite „în ultimele 18 luni”. În județul Vaslui, din aproximativ 7.000 de fermieri activi, sub 12% ar avea contracte directe cu procesatori sau retaileri — mecanism văzut ca esențial pentru un flux de venituri previzibil. Restul ar vinde pe piețe spot, la prețuri dictate de intermediari, cu putere redusă de negociere. Ce soluții au fost puse pe masă Conform materialului, la conferință au fost discutate mai multe măsuri pentru deblocarea lichidității și reducerea riscului perceput de finanțatori, inclusiv instrumente noi (de tip „finanțare bazată pe recoltă”, adică împrumuturi a căror rambursare este corelată cu producția viitoare, menționate ca fiind testate în județe-pilot). Printre propuneri: extinderea schemelor de garantare guvernamentală pentru credite agricole; fonduri regionale de lichiditate de urgență; accelerarea decontărilor APIA și AFIR; instrumente financiare inovatoare, inclusiv finanțarea bazată pe recoltă. Reguli schimbate des și bani europeni greu de accesat Un alt punct ridicat la conferință a fost impredictibilitatea legislativă, fermierii reclamând schimbări frecvente prin ordonanțe și regulamente „în mijlocul sezonului agricol”. În paralel, reforma Politicii Agricole Comune (PAC) pentru ciclul 2028–2034 este în pregătire, iar fermierii cer consultare „reală”. În același context, Raluca Dămineșcu, reprezentant APIA prezent la conferință, a afirmat că rata de absorbție a fondurilor europene destinate agricultorilor mici din Moldova a rămas sub 60% în 2025, în principal din cauza complexității administrative și a lipsei de consiliere specializată la nivel local. Recomandări cu termen scurt către autorități Conferința s-a încheiat cu un set de recomandări adresate autorităților locale, ministerelor și Parlamentului European, între care: deblocarea urgentă a liniilor de credit garantate de stat pentru fermele cu suprafețe între 10 și 500 de hectare; simplificarea procedurilor APIA și reducerea termenelor de decontare de la 90 la 30 de zile; crearea unui fond regional de reziliență agricolă pentru Moldova, finanțat parțial din fonduri europene nerambursabile; consultare obligatorie a organizațiilor fermierilor la modificări legislative cu impact în agricultură, cu termen minim de 60 de zile. Textul sursă este trunchiat spre final, astfel că eventuale măsuri suplimentare adoptate la conferință nu pot fi verificate din fragmentul disponibil. [...]
Plățile APIA pentru ANT și SCV ar urma să intre la fermieri de săptămâna viitoare , după ce autorizările au fost făcute „în marea lor majoritate”, iar la nivel național gradul de autorizare depășește 90%, potrivit Agrointel . Informația a fost transmisă de Mihai Dorneanu, director executiv al APIA Neamț, la deschiderea MoldAgro Expo 2026 , organizat pe platforma MARSAT din Roman (județul Neamț). Acesta a spus că APIA Central a dat asigurări că sumele vor fi plătite începând de săptămâna viitoare, în special pentru dosarele aprobate în această săptămână. „Sunt plățile ANT și Sprijinul Cuplat Vegetal, care în aceste zile, în marea lor majoritate au fost autorizate de APIA și sumele vor pleca către fermieri în cel mai scurt timp. (...) teoretic, pentru dosarele aprobate în această săptămână, sumele vor fi plătite săptămâna viitoare.” Ce înseamnă pentru fermieri: calendar mai previzibil al încasărilor Miza este una de cash-flow: intrarea banilor pentru Ajutoarele Naționale Tranzitorii (ANT) și Sprijinul Cuplat Vegetal (SCV) poate reduce presiunea financiară din ferme, în condițiile în care plățile sunt legate de dosare deja autorizate. Dorneanu a indicat și stadiul procesării la nivel național: autorizările la plată pentru ANT și SCV sunt „peste 90%”; „spre sfârșitul săptămânii” majoritatea dosarelor ar urma să fie plătite, conform declarațiilor sale. Context: MoldAgro Expo 2026 MoldAgro Expo 2026 se desfășoară în perioada 8–11 mai, între orele 9:00–17:00, pe platforma MARSAT din Roman, județul Neamț, cu intrare liberă. În cadrul târgului sunt prezentate, între altele, utilaje agricole, drone, fertilizanți, oferte la sămânță, servicii și soluții de finanțare. [...]
APIA a început să elibereze adeverințe care le permit fermierilor să ia credite-punte de până la 90% din subvențiile estimate pentru 2026 , un mecanism care poate susține lichiditatea în fermă înainte de plata efectivă a sprijinului, potrivit Agrointel . Adeverințele sunt emise, la solicitarea scrisă a fermierului, în baza convențiilor încheiate de APIA cu instituții de finanțare. Documentul confirmă că solicitantul a depus Cererea de plată pentru anul 2026 și că a cerut finanțare pentru o serie de intervenții gestionate de agenție. Ce confirmă adeverința și pentru ce scheme se emite Prin adeverință, APIA certifică, la data emiterii, suprafața determinată la plată pentru intervențiile care fac obiectul convenției cu finanțatorii și faptul că a fost făcut controlul administrativ sau că datele au fost preluate din aplicația AGI online și înregistrate în IACS, după caz. Totodată, documentul atestă că beneficiarul nu se află sub excluderi de la plată și îndeplinește condițiile generale prevăzute de legislație. Adeverințele vizează beneficiarii următoarelor intervenții: Sprijin de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS); Sprijin redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității (CRISS); DR-01 – Agro-mediu și climă pe pajiști permanente; DR-02 – Agro-mediu și climă pe terenuri arabile (inclusiv Pachetul 7 – angajamente tranzitate din PNDR 2014-2020); DR-04 – Agricultură ecologică – conversie; DR-05 – Agricultură ecologică – menținerea certificării; DR-09 – Zone afectate de constrângeri naturale – Zona Montană (ANC_ZM); DR-10 – zone afectate de constrângeri naturale semnificative; DR-11 – Zone afectate de constrângeri naturale specifice. Cum se finanțează și care sunt costurile maxime ale dobânzii Valoarea creditului poate ajunge la cel mult 90% din suma calculată conform adeverinței eliberate de APIA. Creditele contractate pe baza subvențiilor APIA sunt garantate de stat prin Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – S.A. (FGCR) și Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii IFN – S.A. (FNGCIMM), mecanism prezentat ca o măsură de reducere a riscurilor de finanțare în agricultură. În comunicatul citat, APIA reamintește plafonarea dobânzilor, în baza Ordinului MADR nr. 703/2013: „Dobânda aferentă acordării creditelor de către instituțiile financiare bancare va fi de RON-ROBOR 6M + maximum 2%, iar dobânda aferentă acordării creditelor de către instituțiile financiare nebancare va fi de RON-ROBOR 6M + maximum 8%”. APIA recomandă fermierilor să compare ofertele disponibile, cu accent pe costul total (inclusiv comisioane), înainte de a alege soluția de finanțare. Procedură: cereri și online, plus publicarea convențiilor Pentru simplificarea procedurilor, solicitarea adeverințelor poate fi transmisă și electronic către centrele APIA. Agenția mai precizează că toate convențiile încheiate între APIA, instituțiile de credit și entitățile de garantare vor fi publicate pe site-ul instituției, în secțiunea dedicată acordurilor și protocoalelor. [...]
