Știri
Știri din categoria Agricultură
Fermierii mai au până la 5 iunie 2026 să depună cererile pentru subvențiile APIA, iar întârzierea poate crea blocaje operaționale în centrele agenției și riscuri de depunere pe final de campanie, potrivit AGRO TV.
Directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea, le recomandă agricultorilor să respecte programările făcute la centrele APIA și să depună documentele din timp, pentru a evita aglomerația din ultimele zile și eventualele întârzieri. Calendarul de depunere pentru Campania 2026 este 16 martie – 5 iunie 2026, cu 5 iunie ca termen-limită inclusiv.
Până la 6 mai 2026, fuseseră depuse 402.149 de cereri de plată, pentru o suprafață totală de 2.634.161 de hectare, conform datelor transmise de Adrian Pintea.
APIA reamintește că se depune o singură cerere de plată, inclusiv în situațiile în care fermierii au terenuri sau exploatații în mai multe localități ori județe. Totodată, beneficiarii trebuie să își actualizeze datele pentru Campania 2026, astfel încât informațiile din cerere să reflecte situația din teren.
Cererea de plată și declarația de suprafață se completează prin aplicația AGI Online, conform instrucțiunilor disponibile pe site-ul APIA. Pentru fermierii din sectorul zootehnic, este necesară completarea unei declarații specifice înainte de utilizarea aplicației.
Agenția mai precizează că responsabilitatea pentru corectitudinea și valabilitatea documentelor revine fermierului și/sau instituțiilor emitente. Semnarea cererii este obligatorie, iar fermierilor li se recomandă utilizarea semnăturii electronice, acolo unde este posibil.
Recomandate
Fermierii cu pierderi de peste 30% la culturi au obligația să notifice primăria până la 15 octombrie 2026 , termen care condiționează întocmirea actelor oficiale ce pot sta ulterior la baza măsurilor de sprijin, potrivit Agronet . Procedura, prevăzută de Regulamentul aprobat prin Ordinul MADR/MAI nr. 97/63/2020 (actualizat), a fost reamintită de Adrian Alda, directorul Direcției pentru Agricultură Județeană Arad, pe fondul agravării secetei pedologice și al temperaturilor ridicate din vestul țării; informația a fost preluată și de AgroInfo. Ce trebuie depus și cine intră sub incidența termenului Regulamentul vizează utilizatorii de terenuri agricole înscriși în evidențele APIA , ale căror culturi au fost calamitate în proporție de peste 30%. Înștiințarea se depune la unitatea administrativ-teritorială (primăria) pe raza căreia se află terenul, în format fizic sau prin mijloace electronice. Pentru culturile înființate în toamnă, termenul a fost 1 august. Pentru celelalte culturi agricole, termenul-limită este 15 octombrie 2026 (inclusiv) . Documentul trebuie să includă, între altele: date de identificare pentru fermier și exploatație; cultura afectată; blocul fizic; parcela agricolă sau tarlaua; suprafața declarată la APIA și suprafața calamitată; mențiunea dacă terenul este într-o zonă irigabilă. După primirea notificării, comitetul local pentru situații de urgență întocmește raportul operativ, iar informațiile intră în circuitul județean de evaluare. Regula operațională care poate bloca evaluarea: „martorul” de 5% Pentru situațiile în care cultura trebuie recoltată sau desființată înainte ca membrii comisiei să ajungă în teren, fermierul poate interveni, dar trebuie să păstreze o zonă martor de minimum 5% din suprafața blocului fizic și a parcelei/tarlalei afectate. Această zonă trebuie să rămână nerecoltată sau nereînsămânțată, pentru a putea fi verificată. Exemplele din material indică: la 100 ha afectate, martorul minim este 5 ha; la 40 ha afectate, martorul minim este 2 ha. Calendarul de constatare: proces-verbal până la 30 noiembrie După notificare, prefectul numește comisiile de constatare și evaluare (administrație locală, APIA și Direcția pentru Agricultură Județeană). Prezența în teren a comisiei și a fermierului (sau a reprezentantului) este obligatorie. Pentru culturile vizate de termenul din 15 octombrie, procesele-verbale trebuie întocmite până la 30 noiembrie 2026 , iar raportul județean de sinteză până la 15 decembrie 2026 . Procesul-verbal consemnează, între altele, suprafața calamitată, producția estimată pe suprafața afectată, producția medie de referință și procentul de diminuare a producției. De ce contează: actele sunt baza pentru eventuale măsuri de sprijin Regulamentul prevede că măsurile și acțiunile financiare pentru înlăturarea efectelor secetei pedologice au la bază procesele-verbale de constatare și evaluare. Cu alte cuvinte, miza notificării este intrarea pierderilor în evidența oficială, cu documente utilizabile ulterior în cadrul măsurilor de sprijin pentru suprafețele calamitate. În județul Arad, contextul este deja tensionat: publicația arată că 1.279 de fermieri au notificat 79.359 ha de culturi de toamnă afectate, în 44 dintre cele 76 de unități administrativ-teritoriale, cu grade de afectare între 30% și 70% . [...]
Deși rambursarea APIA aproape anulează diferența de preț pe litru, fermierii români rămân expuși la un cost mare „în avans” la cumpărarea motorinei, într-un context în care la pompă Ucraina avea un preț cu circa 40% mai mic decât România, potrivit unei analize Agronet . În datele din 26 iunie, preluate de Kurkul.com din monitorizările Grupului de Consultanță A-95, prețul mediu al motorinei în Ucraina era de 76,89 grivne/litru (aprox. 1,46 euro/litru). Agronet precizează că este vorba despre prețuri de retail la benzinării, nu despre tarife speciale negociate de ferme. Diferența „la pompă” vs. diferența după subvenție La 1 august, prețurile de retail urmărite în România indicau niveluri de peste 10 lei/litru la marile rețele. În exemplul folosit în analiză, motorina standard ajunsese la 10,57 lei/litru la Petrom și 10,63 lei/litru la OMV, iar media ucraineană convertită era estimată la circa 7,6–7,7 lei/litru, ceea ce duce la o diferență brută de aproximativ 40%. Pentru fermierii români eligibili, însă, comparația se schimbă după aplicarea schemei de rambursare a unei părți din acciză. Pentru trimestrul I din 2026, cuantumul autorizat a fost de 2,697 lei/litru eligibil. Scăzând această rambursare dintr-un preț de 10,57 lei/litru, rezultă un cost net teoretic de aproximativ 7,87 lei/litru pentru cantitatea eligibilă — adică o diferență de doar câteva procente față de nivelul ucrainean convertit. Unde se vede, de fapt, presiunea: fluxul de numerar Miza economică pentru ferme nu este doar „cât costă motorina după decontare”, ci cât capital trebuie blocat până intră banii de la stat. Agronet subliniază că fermierul român nu cumpără efectiv motorina la 7,87 lei/litru, ci plătește inițial prețul integral (peste 10 lei/litru în ultimele săptămâni), urmând să recupereze ulterior componenta rambursată. Exemplele din analiză arată dimensiunea finanțării temporare: la 10.000 de litri eligibili, o fermă achită inițial o factură de peste 100.000 de lei, iar rambursarea aferentă cuantumului actual ar fi 26.970 de lei; la 50.000 de litri, rambursarea poate ajunge la 134.850 de lei, ceea ce amplifică nevoia de finanțare pe termen scurt (din resurse proprii, credit sau termene de plată). În acest context, Agronet amintește că a urmărit și propunerea de reducere a perioadei de rambursare, tocmai pentru că momentul încasării poate conta aproape la fel de mult ca valoarea nominală a ajutorului, mai ales în plină campanie agricolă. Context regional: scăderi în Ucraina și variații între operatori În Ucraina, tendința de ieftinire era susținută și de publicația de profil Enkorr , tot pe baza monitorizărilor A-95: media a coborât de la 77,17 grivne/litru pe 25 iunie la 76,89 grivne/litru pe 26 iunie, iar până la 30 iunie ajunsese la 76,19 grivne/litru. În paralel, analiza notează că prețurile diferă între rețele (de la circa 75 grivne/litru la operatori precum UPG sau Ukrnafta, până la peste 80 grivne/litru la OKKO și WOG), iar pentru achiziții mari condițiile comerciale pot fi diferite, la fel ca în România. Pe scurt, România „recuperează” o parte din dezavantajul de preț prin rambursarea accizei, dar fermierul resimte imediat diferența la momentul plății, prin nevoia de capital de lucru până la decontarea APIA. [...]
Plata de 15 euro pe familia de albine rămâne blocată , după ce Comisia Europeană a transmis că schema din Legea nr. 101/2026 nu se încadrează în regulile privind ajutoarele de stat, ceea ce împiedică lansarea efectivă a sprijinului pentru 2026–2028, potrivit Agronet . Consecința operațională imediată este că APIA nu poate începe primirea cererilor și nici efectuarea plăților, deși măsura a fost adoptată de Parlament și a devenit lege. Actul normativ condiționează explicit aplicarea de autorizarea Comisiei Europene, iar fără această etapă schema nu poate fi pusă în practică. Ce prevedea schema din Legea nr. 101/2026 și de ce contează blocajul Legea stabilea un sprijin de 15 euro/familie de albine , plătibil o dată pe an , în perioada 2026–2028 , cu un plafon maxim de 170 milioane lei anual , finanțat de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Pentru o stupină cu 50 de familii, cuantumul ar fi însemnat 750 de euro pe an, iar pentru 200 de familii, 3.000 de euro. Eligibilitatea era legată, între altele, de deținerea la 31 decembrie 2025 a familiilor de albine înscrise în baza națională de date apicolă și de existența unei exploatații apicole/stupine înregistrate sau autorizate sanitar-veterinar la momentul depunerii cererii. Motivul invocat la Bruxelles: schema ar fi „ajutor de funcționare” Potrivit unei relatări AgroInfo care reproduce răspunsul MADR către Asociația Crescătorilor de Albine (ACA) România, serviciile Comisiei Europene nu au identificat un temei juridic pentru autorizarea schemei în forma adoptată, iar plata ar fi fost încadrată ca ajutor de funcționare – categorie care nu îndeplinește condițiile cadrului european invocat la notificare. În acest context, MADR arată că nu poate elabora normele metodologice necesare aplicării formei actuale a legii, ceea ce menține blocajul administrativ pentru apicultori. Ce opțiuni sunt discutate: varianta de minimis, dar fără o schemă nouă deschisă Președintele ACA România, Răzvan Coman, a declarat că organizația caută o soluție printr-un ajutor de minimis (sprijin de valoare mică, acordat în limitele unui regulament european, care în anumite condiții nu necesită notificare ca ajutor de stat). Regulile europene menționate în articol permit, în producția agricolă primară, ajutoare de minimis de cel mult 50.000 de euro/beneficiar într-o perioadă de trei ani, existând și un plafon cumulat la nivel național (2% din valoarea anuală a producției agricole a statului membru). Totuși, această variantă nu înseamnă că plata de 15 euro/familie poate fi „mutată” automat: ar fi nevoie de o măsură nouă, construită oficial (buget, beneficiari, condiții, procedură). La 9 august 2026, informațiile din sursele citate indică doar intenția de a discuta această opțiune, nu existența unei scheme noi deja funcționale. Context: sector mare, presiune pe venituri Impactul potențial al unei plăți pe familie de albine este amplificat de dimensiunea sectorului: datele Eurostat citate arată că România avea în 2023 aproximativ 1,7 milioane de stupi în exploatații agricole , al doilea cel mai mare efectiv din UE după Italia (aproape 1,9 milioane), cu precizarea că statistica nu acoperă întregul efectiv apicol. În paralel, Agronet amintește că, deși în 2026 au existat producții mai bune în unele zone, prețurile en-gros rămân reduse; în Harghita, reprezentanții ACA indicau producții de aproximativ 5–10 kilograme de miere pe familie și prețuri de achiziție între 8 și 20 de lei/kg, în funcție de produs și condițiile comerciale. Ce urmează În acest moment, apicultorii nu au o procedură prin care să solicite plata de 15 euro pe familie. Miza următoarei perioade este dacă MADR va construi o schemă nouă – inclusiv pe regim de minimis – care să poată fi aplicată fără incompatibilitățile semnalate pentru forma actuală a Legii nr. 101/2026. [...]
Din 2027, subvenția APIA pe teren arabil va depinde de dovada lucrărilor, cu termen-limită 31 august. Potrivit Agronet , Ordinul MADR nr. 44/2026 introduce obligația ca fermierii care cer plăți directe pentru „teren arabil” să poată demonstra înființarea ori întreținerea culturii (sau întreținerea terenului), însă ministerul a clarificat că nu este nevoie de depunerea cumulativă a tuturor celor șase tipuri de documente vehiculate în spațiul public. Schimbarea contează operațional: în practică, fermierii trebuie să-și organizeze din timp evidențele și arhivarea actelor, pentru a evita blocaje la plată în Campania APIA 2027 . În forma actuală, documentele justificative trebuie depuse cel târziu la 31 august al anului de cerere (pentru 2027, termenul corespunde datei de 31 august 2027). Ce cere ordinul și ce a clarificat MADR Ordinul nr. 44/2026 (care modifică OMADR nr. 106/2024 prin introducerea articolului 25^1) stabilește că solicitanții de plăți directe care exploatează teren arabil trebuie să dovedească activitatea agricolă prin documente. Lista din ordin include șase categorii de acte, dar MADR a transmis, într-un răspuns către Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), că este suficient cel puțin un document relevant , în funcție de situația concretă a fermei. Cu alte cuvinte, cele șase poziții trebuie tratate ca tipuri de dovezi posibile , nu ca un „dosar” obligatoriu cu șase documente depuse împreună. Cele 6 tipuri de documente acceptate ca dovadă Conform articolului 25^1, dovada activității agricole se poate face prin: documente de achiziție a materialului semincer și/sau săditor; documente de achiziție a inputurilor agricole (de la pesticide și îngrășăminte până la motorină sau apă); procese-verbale interne pentru culturile semănate (lucrări, semințe folosite, data semănatului); procese-verbale interne pentru culturile plantate (lucrări, material săditor, data plantării); bonuri de consum sau note de recepție (utilizarea efectivă a semințelor, pesticidelor, îngrășămintelor, amendamentelor sau motorinei); documente emise de terți (lucrări de înființare/întreținere a culturii sau întreținere a terenului). Clarificarea MADR este relevantă mai ales pentru fermele care lucrează cu utilaje proprii sau folosesc inputuri din stoc, unde nu există întotdeauna documente de la prestatori. Sămânța din producția proprie rămâne permisă O altă precizare importantă: MADR arată că Ordinul nr. 44/2026 nu elimină utilizarea seminței din producția proprie ca practică și nu introduce o obligație generală de folosire a seminței certificate. Cerința de sămânță certificată rămâne valabilă doar acolo unde este prevăzută explicit de legislația intervenției respective. Efectul începe, practic, din toamna lui 2026 Deși regula se aplică din Campania APIA 2027, documentele pentru culturile înființate în toamna lui 2026 (de exemplu grâu, orz, rapiță) devin relevante, deoarece aceste culturi vor fi declarate în cererea de plată din 2027. Consecința imediată pentru fermieri este să păstreze actele generate în mod curent în exploatație (facturi, procese-verbale interne, bonuri de consum, note de recepție, documente de la prestatori), în funcție de modul de lucru. Regulile ar putea fi ajustate înainte de Campania 2027 MADR a mai transmis către LAPAR că intenționează să revizuiască și să actualizeze OMADR nr. 106/2024, după consultări cu organizațiile reprezentative din agricultură, înainte de Campania APIA 2027. Până atunci, fermierii trebuie să trateze lista din ordin ca pe un set de opțiuni de probă și să-și pregătească din timp evidențele care pot susține activitatea agricolă pe teren arabil. [...]
Fermierii din vest intră în 13 august cu stres hidric și evapotranspirație ridicată , ceea ce împinge în prim-plan deciziile de irigare și limitează ferestrele pentru tratamente, potrivit Agronet . Buletinul meteo agricol de la 12 august, ora 21:00 , indică o zi de lucru predominant senină și uscată la nivel național, cu precipitații estimate nule sau foarte reduse în toate regiunile analizate. Vestul țării: presiune pe apă, dar condiții bune pentru recoltare și logistică În Banat (Timiș și Caraș-Severin), ziua de 13 august rămâne fără ploi estimate (0 mm), iar evapotranspirația urcă la 6,83 mm, pe fondul unor maxime de 32,5°C în fereastra de lucru. Vântul era la publicare de 16 km/h, cu rafale de 28 km/h, iar recomandarea este verificarea umidității solului înaintea oricărei decizii de irigare; tratamentele sunt de amânat. În Crișana (Arad și Bihor), presiunea pe apa din sol este și mai mare: evapotranspirație de 7,98 mm, cu precipitații estimate tot la 0 mm și probabilitate maximă de 2%. Vântul ajungea la 17 km/h, cu rafale de 30,5 km/h la publicare. Lucrările de câmp și transportul pot avansa, însă culturile sensibile la deficitul de apă trebuie urmărite atent, iar tratamentele rămân posibile doar în intervale locale scurte, fără vânt. Restul regiunilor: zi uscată, cu diferențe date de vânt și evaporare În Maramureș și Satu Mare, condițiile sunt descrise ca stabile pentru lucrări, cu evapotranspirație mai redusă (3,94 mm) și fără ploi estimate. Transilvania are, de asemenea, precipitații estimate nule și evapotranspirație de 5,30 mm, ceea ce justifică verificarea apei din sol, mai ales la culturile cu consum ridicat. Moldova rămâne favorabilă pentru lucrări în câmp și transport, fără aport de ploaie (0 mm), cu evapotranspirație de 4,39 mm, iar tratamentele pot fi luate în calcul doar după verificări locale (vânt și starea frunzei). Dobrogea iese în evidență prin vânt: la publicare, 20,5 km/h cu rafale de 36 km/h, în condițiile unei zile uscate (0 mm). În acest context, amânarea tratamentelor este opțiunea prudentă, chiar dacă accesul și transportul rămân favorabile. Muntenia păstrează caracterul uscat, cu o cantitate estimată foarte mică (0,02 mm), dar cu probabilitate maximă de 10% și vânt cu rafale de 27 km/h la publicare; evaluarea necesarului de apă trebuie făcută direct în sol. Oltenia rămâne uscată (0 mm), cu evapotranspirație de 5,46 mm și vânt mai redus, ceea ce susține lucrările, dar menține atenția pe deficitul de apă. În București-Ilfov, combinația de căldură, vânt și evaporare accentuată ridică presiunea pe culturi: evapotranspirație de 6,30 mm, vânt de 22,5 km/h cu rafale de 32,5 km/h la publicare și precipitații estimate de 0,09 mm. Tratamentele sunt de amânat, iar irigarea se decide după verificarea umidității solului. Ce se prioritizează în fermă până la buletinul de dimineață Agronet recomandă ca, pentru 13 august, planul de lucru să pună pe primul loc activitățile care profită de vremea uscată, dar cu decizii ajustate „din teren”: verificarea apei disponibile în sol înainte de stabilirea irigării (în special în vest, Oltenia și București-Ilfov); recoltare, transport și acces în câmp, în general favorabile, cu atenție la vânt în Dobrogea și București-Ilfov; tratamente doar în ferestre locale fără vânt și fără frunză umedă, cu amânări indicate în Banat, Dobrogea, Muntenia și București-Ilfov; în pajiști și furaje, cosit/uscare/balotat doar unde intervalul uscat este suficient pentru uscarea reală; în zootehnie, accent pe apă și umbră în zonele mai calde și uscate. În datele regionale analizate nu sunt semnalate avertizări, însă fenomenul agricol dominant rămâne uscăciunea asociată cu evapotranspirația ridicată, mai ales în Crișana, Banat și București-Ilfov. Până la actualizarea de dimineață, elementele de urmărit sunt confirmarea locală a vântului, umezeala de pe frunză și starea solului. [...]
România are la dispoziție 29,9775 milioane euro (aprox. 149,9 milioane lei) din rezerva agricolă a UE, dar banii ajung efectiv în ferme doar după decizii naționale privind beneficiarii și formula de plată , iar suplimentarea până la un plafon total de 89,9325 milioane euro (aprox. 449,7 milioane lei) depinde de contribuția bugetului de stat, potrivit Agronet . Miza economică imediată este lichiditatea fermelor într-un context de costuri ridicate la îngrășăminte și energie, însă articolul atrage atenția că nu este vorba despre „un singur ajutor” de aproape 90 de milioane de euro, ci despre instrumente diferite, cu reguli și termene separate. Ce este confirmat: alocarea UE și termenele de plată Alocarea pentru România este stabilită prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/1894 : 29.977.500 euro (aprox. 149,9 milioane lei), parte dintr-un pachet total de 540 milioane euro din rezerva agricolă a UE. Statele membre au aprobat pachetul la 17 iulie 2026, iar regulamentul cu sumele pe țări a fost adoptat la 27 iulie și publicat la 29 iulie. Regulamentul nu fixează automat o sumă pe hectar și nici nu spune că toți fermierii primesc bani. Fondurile trebuie direcționate către fermierii și sectoarele cele mai afectate, pe criterii „obiective și nediscriminatorii”. Plata sprijinului european către beneficiari trebuie făcută până cel târziu la 28 februarie 2027 . De ce plafonul de 89,9325 milioane euro nu este „bani garantați” România poate completa alocarea europeană cu până la 200% din suma UE, adică maximum 59.955.000 euro (aprox. 299,8 milioane lei). Astfel, bugetul total maxim posibil ar urca la 89.932.500 euro (aprox. 449,7 milioane lei). Diferența până la acest plafon depinde însă de o decizie națională de finanțare. Componenta națională suplimentară, dacă este acordată, poate fi achitată până la 31 mai 2027 . Termen-cheie: până la 30 septembrie 2026 trebuie stabilite regulile din România Până la 30 septembrie 2026 , România trebuie să notifice Comisia Europeană cum va distribui cele 29,9775 milioane euro. Notificarea trebuie să includă, între altele: măsurile aplicate și sectoarele/produsele eligibile; criteriile de identificare a beneficiarilor; valoarea ajutorului și metoda de împărțire; justificarea formulei, verificarea eligibilității și evitarea supracompensării; calendarul plăților și nivelul eventualei contribuții naționale. Agronet precizează că, în sursele oficiale românești consultate până la 12 august 2026, nu apare încă un act național care să stabilească un cuantum pe hectar, culturile eligibile și procedura de solicitare, motiv pentru care nu poate fi indicată o plată concretă pe hectar în acest moment. Al doilea mecanism: FEADR pentru îngrășăminte, cu opțiune de plată pe hectar Separat de rezerva agricolă, Regulamentul (UE) 2026/1768 introduce în PAC articolul 78b, un mecanism finanțat prin FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală), care poate compensa o parte din costul suplimentar al îngrășămintelor, inclusiv printr-o plată calculată pe hectar. Statele pot alege între: o valoare unitară pe hectar, calculată pe baza consumului mediu anual de îngrășăminte și diferențiată pe sectoare/sisteme de producție; compensarea pe baza costurilor efectiv suportate de fiecare beneficiar. În mod obișnuit, sprijinul poate acoperi maximum 50% din costurile suplimentare, iar în anumite cazuri poate urca până la 80% (pentru fermieri aflați sub angajamente/cerințe PAC privind reducerea utilizării îngrășămintelor). Plățile prin acest mecanism trebuie efectuate până la 30 iunie 2027 . Contextul scumpirilor: îngrășămintele cu azot, la +71% față de media din 2024 Datele Comisiei Europene citate în articol indică faptul că, în aprilie 2026, prețurile generale ale îngrășămintelor cu azot erau cu 71% peste media anului 2024 . În plus, în mai 2026, prețul mediu al îngrășămintelor azotate era cu aproximativ 30% mai mare decât în februarie 2026 și cu aproximativ 70% peste media din 2024, iar îngrășămintele fosfatice erau cu circa 22% peste media din 2024. Pentru fermele de cultură mare, efectul este amplificat de faptul că prețurile produselor agricole nu au crescut în același ritm cu inputurile, ceea ce comprimă marja pe hectar înaintea noilor campanii de achiziții. [...]
