Știri
Știri din categoria Auto
Înmatriculările de autoturisme noi în Europa au crescut cu 1,7% în februarie, potrivit Mediafax, pe fondul unei cereri mai mari pentru vehicule electrificate. Avansul vine după scăderea din ianuarie și a fost însoțit de o revenire a Tesla, pentru prima dată din decembrie 2024.
Datele, furnizate de Asociația Europeană a Producătorilor de Automobile și citate de FT, arată că în Uniunea Europeană, Marea Britanie și statele din Asociația Europeană a Liberului Schimb s-au înmatriculat 979.321 de autoturisme noi în februarie. Două treimi dintre mașinile înmatriculate au fost „electrificate”, categorie care include atât modele complet electrice, cât și hibride.
În acest context, Tesla a raportat o creștere de 11,8% a înmatriculărilor în februarie, oprind o serie de 13 luni consecutive de scăderi. Totuși, compania a rămas în urma BYD, ale cărei vânzări s-au dublat față de februarie 2025, conform informațiilor din articol.
„În acest context, Tesla a înregistrat o creștere de 11.8% a înmatriculărilor în februarie, punând capăt unei perioade de 13 luni consecutive de scăderi.”
Pe partea de politici publice, creșterea vânzărilor de vehicule electrice este pusă și pe seama reevaluării, de către Regatul Unit și Uniunea Europeană, a unor măsuri de reducere a emisiilor de dioxid de carbon, pe fondul presiunilor din partea producătorilor auto locali. Aceștia susțin că au dificultăți în a obține profit din vânzarea vehiculelor electrice, notează sursa.
Evoluțiile diferă între marii producători europeni: Volkswagen a consemnat o creștere de 2,2%, Stellantis a urcat cu 9,5%, în timp ce Renault a raportat o scădere de 14,3%.
La nivelul Uniunii Europene, vânzările totale au crescut cu 1,4%, până la 865.437 de vehicule, iar dinamica a fost trasă în sus de segmentele electrificate:
Recomandate
Mașinile electrice au ajuns la o cotă record în înmatriculările din UE , semnalând o accelerare a tranziției care începe să schimbe structura cererii pe piața auto europeană, potrivit Economedia , pe baza datelor oficiale citate de Destatis (care preia Eurostat ). Tendința este pusă pe seama scumpirii combustibililor și a apariției unor modele mai accesibile. În 2025, vehiculele electrice pe baterii au reprezentat 17,3% din totalul mașinilor noi înmatriculate în Uniunea Europeană. În același timp, hibridele au avut o pondere de 42,4%, în timp ce autoturismele pe benzină au ajuns la 27,3%, iar cele diesel la 9,8%. Diferențe mari între state: de la aproape 70% la sub 2% Datele arată o fragmentare puternică a adopției la nivelul UE. Cele mai mari ponderi ale vehiculelor electrice în înmatriculările de mașini noi au fost în: Danemarca : 67,8% Țările de Jos: 40,2% Malta: 37,6% La polul opus, cele mai reduse ponderi au fost în: Croația: 1,9% Slovacia: 4,7% Bulgaria: 4,9% 2026: creștere accelerată în primul semestru, pe fondul scăderii benzinei și dieselului Pentru 2026, dinamica s-a intensificat: Asociația Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA) a raportat că înmatriculările de vehicule complet electrice în UE au crescut cu 40,5% în primul semestru, până la 1,22 milioane de unități. În același interval, înmatriculările de hibride plug-in au urcat cu 22,5%, la 577.735 de unități. În paralel, vânzările de autoturisme pe benzină au scăzut cu 17,2% (la 1,309 milioane unități), iar cele diesel cu 16,5% (la 439.592 unități). Pe acest fond, ponderea vehiculelor complet electrice în înmatriculările de mașini noi din UE a urcat la 20,7% în primul semestru din 2026, de la 15,6% în perioada similară a anului trecut. ACEA anticipează continuarea creșterii, cu potențial mai ridicat în special în Germania, Franța și Danemarca. Contextul invocat pentru avansul din ultimul deceniu include îmbunătățirea infrastructurii (inclusiv stațiile de încărcare) și extinderea ofertei de modele mai ieftine. [...]
Volkswagen a contabilizat o depreciere de circa 6 miliarde de euro (aprox. 30 miliarde lei) a participației de 75% la Porsche , un semnal că marca odinioară „bijuteria coroanei” a grupului a devenit o vulnerabilitate majoră în plin program de restructurare, potrivit Biziday , care preia o analiză Reuters. Declinul Porsche este legat, în primul rând, de scăderea vânzărilor pe piețe-cheie. În China, livrările s-au redus la mai puțin de jumătate în ultimii patru ani, pe fondul concurenței tot mai puternice a producătorilor locali și al schimbării rapide a pieței auto. În acest context, compania își reduce semnificativ și rețeaua de dealeri din China. În paralel, Porsche este afectată de tarifele comerciale din SUA și de slăbirea cererii în alte regiuni, inclusiv Orientul Mijlociu-Africa-India. Tranziția la electric, sub așteptări, și presiune pe marje Analiza arată că investițiile masive în electrificare nu au fost urmate de cererea anticipată pentru unele modele electrice. Ca răspuns, Porsche încearcă să-și recalibreze strategia către modele premium mai scumpe și mai profitabile și să reducă din costuri. Totuși, chiar și cu o revenire a marjelor, compania are nevoie de volume suficiente pentru a contribui la finanțarea restructurării Volkswagen. În prezent, marjele Porsche au coborât sub nivelul grupului și chiar sub cele ale Skoda, care a ajuns mai profitabilă decât Porsche în interiorul conglomeratului. Efect în lanț asupra restructurării Volkswagen Volkswagen derulează cea mai amplă restructurare din istoria sa de 89 de ani și pregătește reduceri importante de personal, pe fondul protestelor din Germania. Ținta grupului este o marjă operațională de 9% până la finalul deceniului, de la cel mult 1% estimat pentru acest an. Deprecierea de aproximativ 6 miliarde de euro a participației la Porsche indică faptul că grupul evaluează acum marca de mașini sport la un nivel mai mic decât anticipa anterior. Este a doua depreciere majoră, după una de 2,7 miliarde de euro (aprox. 13,5 miliarde lei) înregistrată anul trecut. Ce urmează Directorul general al Porsche, Michael Leiters, a declarat că nu există încă o nouă prognoză pentru anul financiar curent sau pentru obiectivul pe termen mediu, iar compania urmează să își prezinte strategia în octombrie. Analiștii citați de Reuters avertizează însă că simpla reducere a cheltuielilor nu va fi suficientă pentru ieșirea grupului din criză. Analiza plasează cazul Porsche în tabloul mai larg al industriei auto germane: presiunea concurenței chineze, tranziția dificilă către electric, dependența de China și impactul tarifelor comerciale americane. În acest context, sindicatele germane cer sprijin din partea Uniunii Europene și măsuri de protecție față de importurile ieftine din China. [...]
Volkswagen ia în calcul eliminarea a încă aproximativ 4.100 de posturi la Porsche , peste reducerile deja convenite, într-un plan de redresare care urmărește să acopere un deficit major de costuri generale. Informațiile apar în Antena 3 , care citează Handelsblatt și Reuters. Miza este una de eficiență operațională și de profitabilitate: documente privind un acord recent al consiliului de supraveghere al Volkswagen ar propune reducerea personalului mărcii Porsche cu „aproximativ 4.100 de angajați”, pentru a acoperi un deficit de circa 700 de milioane de euro (aprox. 3,5 miliarde lei) la nivelul cheltuielilor generale, potrivit Handelsblatt. Reduceri cumulate până în 2035 Noile tăieri s-ar adăuga unui pachet de restructurări deja anunțat. În iulie, conducerea Porsche și reprezentanții angajaților au convenit disponibilizări suplimentare de 5.000 de persoane, peste alte 4.000 stabilite anterior. În total, reducerile de personal convenite în prezent la producătorul modelului 911 (cu sediul la Stuttgart ) ar ajunge la aproximativ unul din cinci locuri de muncă până în 2035, conform informațiilor citate. De ce se accelerează presiunea pe costuri Contextul este deteriorarea performanței financiare și operaționale, pe fondul problemelor din divizia de mașini sport. Volkswagen și-a revizuit în scădere ținta de marjă de profit pentru întregul an, la cel mult 1%, de la un interval estimat anterior de 4,0–5,5%. Revizuirea este pusă „în mare parte” pe seama unei ajustări a valorii activelor (writedown – reducere contabilă a valorii unor active) la Porsche, unde directorul general Michael Leiters este sub presiune să prezinte o strategie de redresare, după prăbușirea vânzărilor în China și o schimbare costisitoare de direcție în strategia privind vehiculele electrice. Reacția companiilor și ce urmează Volkswagen a refuzat să comenteze, iar un purtător de cuvânt al Porsche a refuzat, de asemenea, să comenteze informațiile despre planurile consiliului de supraveghere. Un element important de guvernanță corporativă rămâne că, potrivit materialului, compania-mamă poate doar să recomande, nu să impună, astfel de măsuri la Porsche — ceea ce lasă deschis modul în care (și cât de repede) ar putea fi implementate eventualele reduceri suplimentare. [...]
Constructorii chinezi își mută ofensiva în Europa de la export la preluarea de capacități de producție , pe fondul unor reguli europene care ar putea condiționa sprijinul public de criterii de tip „Made in EU”, potrivit unei analize Mobilissimo . Miza nu mai este doar evitarea taxelor pentru mașinile importate din China, ci accesul la fabrici, furnizori și forță de muncă din UE, înainte ca cerințele de conținut local să devină mai stricte. Schimbarea de strategie este legată de discuțiile de la Bruxelles despre Industrial Accelerator Act , un pachet aflat în proces legislativ care propune criterii „Made in EU” pentru anumite forme de sprijin și achiziții și urmărește ca investițiile mari în sectoare strategice să lase mai multă valoare în interiorul Uniunii (producție, angajați, furnizori și, în unele situații, tehnologie). Cu alte cuvinte, simpla asamblare în Europa ar putea să nu mai fie suficientă pentru a beneficia de anumite avantaje. De ce fabricile existente au devenit „activul” cheie Într-un material citat de Mobilissimo, Reuters scrie că BYD, Geely, Chery, Dongfeng și alți constructori chinezi caută activ fabrici existente în Europa. Logica este operațională: o uzină funcțională poate fi repornită mai repede decât construirea uneia noi și vine „la pachet” cu elemente greu de replicat rapid — personal calificat, rețea de furnizori, logistică, proceduri și infrastructură. În acest context, Alfredo Altavilla, consilier special BYD pentru Europa, a descris pentru Reuters competiția directă pentru aceleași active industriale: „În aeroporturi ne întâlnim cu toții.” Analiza notează că BYD ar evalua inclusiv opțiuni în Franța și Spania și estimează, în perspectivă, nevoia de trei fabrici auto și una de baterii în Europa. Valencia, precedentul: producție comună și costuri mai mici Un exemplu deja concret este parteneriatul Ford–Geely pentru uzina din Valencia , prezentat ca model de „intrare” în producția europeană fără a ridica o fabrică de la zero. În comunicarea oficială Ford, Ford arată că Ford păstrează 66% din noua structură, iar Geely Auto primește 34%, urmând să fie produse atât automobile Ford, cât și două SUV-uri electrice Geely. Rațiunea industrială invocată este utilizarea mai bună a capacității și reducerea costului pe automobil prin volume comune, detaliată de Ford și aici: Ford . Reuters mai indică, potrivit analizei, că: Chery folosește deja capacități industriale în Barcelona; Leapmotor produce prin infrastructura Stellantis; Dongfeng analizează formule similare. Implicații pentru România: Mioveni, între ciclu de produse și interes extern Mobilissimo plasează uzina Dacia de la Mioveni în această ecuație mai largă, în condițiile în care, la începutul lui septembrie, CEO-ul Dacia, Katrin Adt, a spus că nu are „în acest moment” un nou proiect pentru uzina Mioveni pe care să îl poată comunica (conform Ziarul Financiar ). În paralel, analiza amintește declarații potrivit cărora România a pierdut proiecte industriale în favoarea altor țări din regiune (noul Spring în Slovenia, viitorul Striker în Turcia). În același timp, Mioveni rămâne o uzină cu volum: Renault Group indică o producție de 297.182 de automobile în 2025, în principal Duster și Bigster, cu circa 90% la export, potrivit paginii oficiale a grupului: Renault Group . În logica noilor reguli europene, o astfel de capacitate — cu infrastructură, furnizori și personal — poate deveni mai atractivă pentru jucători care caută „pașaport” industrial în UE. Ce e confirmat și ce rămâne speculație Analiza respinge ideea unei tranzacții confirmate privind vânzarea Dacia sau a uzinei Mioveni către un grup chinez, subliniind că discuția reapărută în spațiul public pornește dintr-o presupunere, nu dintr-o ofertă publică, un proces de verificare (due diligence) sau negocieri confirmate. În plus, este menționat că Renault deține 99,43% din Automobile Dacia, ceea ce ar face improbabilă o tranzacție „discretă”, fără mecanisme de verificare. În schimb, zona „realistă” descrisă de Mobilissimo este cea a parteneriatelor și aranjamentelor industriale, nu neapărat a achizițiilor integrale: joint-venture (precum Valencia); participații minoritare (exemplele Renault–Geely din afara Europei); producție pe platforme/tehnologie ale partenerului în fabrici existente. Riscul pentru UE: să localizeze asamblarea, dar nu și controlul tehnologic Unghiul de fond rămâne unul de politică industrială: Europa poate câștiga sau păstra locuri de muncă și capacități de producție, dar să piardă controlul asupra componentelor care decid competitivitatea pe termen lung — platforme, software, tehnologia bateriilor, semiconductori, sisteme avansate de asistență (ADAS) și proprietate intelectuală. De aici și presiunea pentru reguli care să lege investițiile și sprijinul public de „valoarea creată în UE”, nu doar de adresa fabricii. În această cheie, următoarea etapă nu mai este despre taxe vamale, ci despre condițiile concrete în care producția „în UE” devine, în practică, „Made in EU” — și cât din tehnologie rămâne, de fapt, în Europa. [...]
Volkswagen își taie drastic ținta de profitabilitate pentru 2026, până la o marjă operațională de maximum 1% din vânzări , după deprecieri și provizioane excepționale de circa 10 miliarde de euro, într-un context în care declinul din China apasă tot mai puternic pe rezultate, potrivit Ziarul Financiar . Ajustarea vine la mai puțin de două săptămâni după ce consiliul de supraveghere a aprobat un al doilea val de reduceri de personal, care duce totalul posturilor vizate în apropierea pragului de 100.000 până în 2030. Potrivit Bloomberg, revizuirea are trei cauze: deprecierea participației în Porsche, provizioanele legate de restructurare și deteriorarea rezultatelor din China. Ce intră în „nota” de 10 miliarde de euro Cea mai mare componentă a sumei este o depreciere a fondului comercial de 6 miliarde de euro aferentă segmentului operațional Porsche, conform unui comunicat transmis pieței de Porsche Automobil Holding SE , acționarul principal al Volkswagen. Restul provine din provizioane pentru restructurare (inclusiv pensionări anticipate și costuri asociate vânzării uzinei de la Osnabrück) și din corecții legate de activitatea din China. Restructurarea: două tranșe, dar fără detalii despre mecanism Programul de disponibilizări a fost anunțat în două etape: Martie 2026: reducerea a circa 50.000 de posturi în Germania până în 2030, pe baza acordului cu sindicatele de la finalul lui 2024 (peste 35.000 de posturi la fabricile germane), la care s-au adăugat aproximativ 15.000 de posturi la Audi, Porsche și divizia de software Cariad. 3 septembrie 2026 ( Future Plan 2030 ): încă aproximativ 50.000 de posturi la nivel global, în următorii circa trei ani, inclusiv în structurile de management. Grupul nu a precizat dacă reducerile vor fi făcute prin concedieri, plăți compensatorii sau prin neînlocuirea angajaților care pleacă. China, punctul de presiune care trage în jos marjele Piața chineză rămâne principala sursă a deteriorării, după ce livrările Volkswagen au scăzut cu peste 35% în trimestrul al doilea față de aceeași perioadă a anului trecut, pe fondul avansului rapid al producătorilor locali de mașini electrice, între care BYD și Geely. La nivel de grup, livrările au coborât cu 6,3% în prima jumătate a anului, iar în trimestrul al doilea profitul operațional a scăzut cu 9,5%, la 3,5 miliarde de euro, la venituri de 82,4 miliarde de euro. Profitul net s-a redus cu 32,9%, la 1,53 miliarde de euro. Ce mai spune compania despre 2026 și ce riscuri rămân Pentru întregul an 2026, Volkswagen estimează acum venituri din vânzări de circa 315 miliarde de euro și își menține ținta de flux de numerar net în divizia auto într-un interval de 3-6 miliarde de euro. Compania avertizează însă că rezultatele pot scădea suplimentar dacă mediul de piață se deteriorează, iar o marjă operațională de 1% lasă un spațiu de manevră „extrem de redus”. În iulie, grupul își ajustase deja prognoza de venituri pentru 2026, de la o creștere de până la 3% la o variație între minus 3% și zero. În privința dividendului, Volkswagen a indicat că o eventuală propunere pentru exercițiul financiar 2026 va fi formulată la adunarea generală a acționarilor de la începutul lui 2027, cu plata în iunie, distribuția urmând să depindă de respectarea țintelor de flux de numerar pe perioada restructurării. [...]
Volkswagen mută ID.3-ul de top din zona „GTX” în „GTI”, o repoziționare de branding cu miză comercială , care vine la pachet cu o creștere de performanță și cu o listă de dotări orientate spre „hot hatch” electric, potrivit Motor1 . Schimbarea este legată de trecerea gamei ID.3 la facelift-ul „Neo” (menționat ca pornind din aprilie 2026), iar cea mai sportivă versiune nu mai folosește sigla GTX. Ce se schimbă în poziționare: GTX iese, GTI intră În interpretarea Motor1, GTX a rămas un nume cu impact emoțional limitat pentru un model de performanță, în timp ce GTI aduce „moștenirea” clasică Volkswagen într-o zonă în care constructorii caută diferențiere. Pentru ID.3, trecerea la GTI înseamnă și o aliniere vizuală la elemente consacrate: logo GTI, bandă roșie și detalii de design care trimit la Golf GTI. Design și interior: accent pe identitate GTI și comenzi fizice ID.3 GTI pornește de la ID.3 Neo, cu părți față/spate redesenate, dar adaugă elemente specifice: grilă tip „fagure”, accente roșii și jante standard de 20 de inci „Wörthersee”. Culorile menționate includ Mondsteingrau, Grenadillschwarz, Tornadorot, Gletscherweiß și Scale Silver. La interior, modelul preia noua planșă de bord a lui Neo, cu „mai multe butoane fizice” și materiale îmbunătățite, iar tema GTI continuă prin: bandă roșie decorativă pe bord; marcaj roșu la ora 12 pe volan; cusături roșii și scaune sport cu model „carouri” (inspirat de primul Golf GTI); opțional, scaune cu reglaje electrice, memorie și masaj. Performanță și încărcare: 240 kW, tracțiune spate și 601 km WLTP Dincolo de nume, ID.3 GTI vine cu o configurație tehnică prezentată ca „istorică” pentru sigla GTI: este primul GTI cu tracțiune spate , notează publicația. Motorul este o mașină sincronă cu magnet permanent (APP550), montată pe puntea spate. Datele comunicate în material: putere: 240 kW (326 CP) ; cuplu: 545 Nm ; 0–100 km/h: 5,6 secunde ; viteză maximă: 200 km/h (limitare electronică); baterie: 79 kWh net (litiu-ion); autonomie: 601 km WLTP (combinat); încărcare 10–80%: 29 minute , la un vârf de 183 kW . Modelul primește și suspensie controlată electronic (DCC), cu MacPherson pe față și multilink cu cinci brațe pe spate, plus direcție progresivă. Există un mod de rulare dedicat „GTI”, activabil dintr-un buton pe volan, care ajustează parametrii de propulsie și șasiu și activează „launch control”. În modul Sport, Volkswagen descrie și un „sunet sportiv” artificial, redat până la 50 km/h. Preț: Volkswagen nu a anunțat încă, reperul rămâne zona de 50.000 de euro Volkswagen nu a comunicat prețurile pentru ID.3 GTI, potrivit Motor1. Ca puncte de referință, publicația amintește: ID.3 GTX Performance: de la 52.295 euro (aprox. 260.000 lei ); Cupra Born VZ: de la 50.990 euro (aprox. 254.000 lei ). Motor1 avansează ca ipoteză un posibil start „în jurul pragului de 49.000 de euro”, însă aceasta este o estimare, nu o informație confirmată de producător. [...]
