Știri
Știri din categoria Auto
Decizia Tesla de a elimina Autopilot-ul de bază de pe mașinile noi a fost luată personal de Elon Musk și urmărește creșterea abonamentelor FSD, o țintă care contează inclusiv în schema sa de bonusare, potrivit IT之家. Un „insider” citat de publicația Not a Tesla App susține că măsura a vizat direct șoferii pentru care funcțiile de asistență de bază erau suficiente, împingându-i către Full Self-Driving (FSD) plătit.
Schimbarea a însemnat scoaterea din pachetul standard a funcțiilor Traffic-Aware Cruise Control (pilot automat adaptiv la trafic) și Autosteer (menținerea mașinii pe bandă), astfel încât, în America de Nord, utilizatorii care vor „centrare pe bandă” trebuie să cumpere sau să se aboneze la FSD. IT之家 notează că, după eliminarea Autopilot-ului de bază, noile mașini au rămas doar cu un sistem de croazieră adaptivă (TACC).
Publicația arată că majorarea bazei de utilizatori FSD este unul dintre obiectivele legate de pachetul de recompense al CEO-ului. În noiembrie 2025, acționarii Tesla au aprobat un plan de stimulente pentru 2025 care include, între altele:
Cronologia descrisă de IT之家 indică o tranziție rapidă către monetizarea prin abonament:
În trecut, Autosteer nu a fost mereu gratuit: Tesla a cerut la un moment dat achiziția pachetului Enhanced Autopilot, care includea și schimbarea automată a benzii, navigație asistată, parcare automată și „summon”, la un preț de 6.000 de dolari (aprox. 27.600 lei) înainte de a fi scos din ofertă. În jurul lui 2019, compania a separat funcțiile și a început să includă Autopilot-ul de bază ca dotare standard pe mașinile noi.
IT之家 citează date din raportarea Tesla pentru trimestrul al treilea din 2026, care sugerează că strategia începe să producă rezultate:
Publicația notează că Tesla extinde treptat disponibilitatea FSD dincolo de America de Nord, inclusiv în Coreea de Sud și în tot mai multe țări europene, ceea ce lărgește baza potențială de abonați. Chiar și așa, distanța până la obiectivul de 10 milioane rămâne mare, iar atingerea lui ar putea depinde de aprobări la nivelul Uniunii Europene; o decizie ar urma să fie anunțată în decembrie, potrivit informațiilor citate.
În același timp, IT之家 punctează costul de imagine și produs al strategiei: Tesla renunță la o funcție care devine tot mai comună în industrie — asistența de menținere pe bandă — pentru a susține creșterea veniturilor recurente din software.
Recomandate
Tesla prelungește producția Cybertruck până la sfârșitul verii 2027 , o schimbare de calendar care sugerează ajustări de ultim moment în planificarea capacității la Giga Texas și în prioritizarea proiectelor viitoare ale companiei, potrivit Electrek . Decizia vine la cinci zile după ce Elon Musk indicase că Tesla va opri programul Cybertruck, iar acum justifică prelungirea prin nevoia de a „lucra” un volum mai mare din comenzile restante („order backlog”). Electrek notează că această „amânare” ar însemna încă aproximativ două-trei luni de producție față de planul comunicat anterior. Trei termene diferite în cinci zile Publicația descrie o succesiune rapidă de mesaje care au mutat repetat data de închidere a liniei Cybertruck: 6 noiembrie 2026 : Musk spune că producția la Giga Texas ar urma să fie redusă „pe la mijlocul anului viitor”, pentru a face loc proiectului Cybercab . 9 noiembrie 2026 : Musk scrie că linia se va opri „în aproximativ 8 luni” și că Tesla „va trebui să returneze avansuri pentru mulți oameni”. 11 noiembrie 2026 : Musk afirmă pe X că Tesla va produce Cybertruck „până la sfârșitul verii 2027”, pentru a acoperi mai mult din backlog (postare: X ). În paralel, Electrek arată că și explicațiile s-au schimbat: de la lipsă de spațiu în fabrică, la deficit de personal „foarte limitat” și apoi la „costul de oportunitate” al complexității modelului. Backlog-ul și prețurile: efect de „ultimul apel” Electrek susține că backlog-ul invocat este, în bună măsură, creat de Tesla prin anunțul inițial de oprire, care ar fi generat o grabă de tip „last call”. Înainte de acel anunț, ritmul de vânzări ar fi fost de aproximativ 30.000 de unități pe an , adică circa 10% din ținta de 250.000 menționată anterior de Tesla, pe o linie cu peste 125.000 unități capacitate instalată. Tot în ziua anunțului inițial, Tesla ar fi: majorat prețurile Cybertruck cu până la 10% (detalii în analiza Electrek: Electrek ); pus pe pauză comenzile pentru varianta de bază Dual Motor. Conform articolului, cel mai ieftin Cybertruck disponibil la comandă ajunge la 92.490 dolari (aprox. 425.000 lei) , față de 69.990 dolari (aprox. 321.000 lei) la începutul lunii august. De ce contează: semnal despre direcția portofoliului Tesla Dincolo de Cybertruck, Electrek pune accent pe reacția unei părți din comunitatea Tesla, care cere o „foaie de parcurs” a gamei de vehicule după vara lui 2027. Publicația notează că Tesla nu a anunțat „niciun vehicul nou pentru consumatori” care să răspundă acestei întrebări și descrie o restrângere a portofoliului: Model S și Model X ar fi fost oprite în primăvară, iar după Cybertruck, în 2027 ar rămâne în principal Model 3 și Model Y. În același context, Electrek amintește că în China, a doua cea mai mare piață a Tesla, compania a transformat Giga Shanghai într-un hub de export, iar vânzările retail interne ar fi scăzut cu 66% în octombrie , la cel mai redus nivel din ultimii peste patru ani (detalii: Electrek ). Separat, Electrek menționează că Unplugged Performance ar fi propus să preia linia Cybertruck și să plătească o taxă de licență (detalii: Electrek ). Ce urmează Informațiile disponibile indică, pentru moment, doar o prelungire până la sfârșitul verii 2027 și o justificare legată de backlog. Nu reiese din material un plan operațional detaliat (capacități, volume lunare sau calendar de tranziție către Cybercab). În lipsa unor clarificări suplimentare din partea Tesla, rămâne de urmărit dacă noul termen va fi menținut și cum va fi gestionată tranziția de la Cybertruck la proiectele pe care compania le prioritizează. [...]
Tesla pregătește oprirea producției Cybertruck în circa opt luni, pentru a elibera capacitate industrială către robotaxiul Cybercab , potrivit Economedia . Compania ar urma să returneze și avansurile unor clienți aflați pe listele de așteptare, conform unei postări a lui Elon Musk pe rețeaua X. Musk a spus că Tesla va încerca să producă „cât mai multe” unități până la oprirea asamblării, dar că o parte dintre clienții care așteaptă livrarea vor primi înapoi sumele plătite în avans. De ce contează: reorientare operațională către vehicule autonome Decizia este prezentată ca o mutare de resurse și capacitate de producție către Cybercab, un vehicul autonom cu două locuri. Musk a invocat complexitatea procesului de fabricație al Cybertruck, în special caroseria din oțel inoxidabil, ca motiv pentru care alocarea acelorași resurse nu ar mai fi justificată. În același timp, CEO-ul Tesla a respins ideea că Cybertruck ar fi generat pierderi directe pentru companie și a argumentat că dezvoltarea Cybercab ar avea o miză industrială și comercială mai mare. Vânzări sub așteptări și cerere în scădere La lansarea proiectului, Musk anticipa peste un milion de rezervări preliminare și estima o capacitate de livrare de aproximativ 250.000 de unități pe an. În practică, performanța comercială a rămas sub aceste repere. Tesla nu publică livrările pe model, însă estimările analiștilor din industria auto indică aproximativ 71.000 de Cybertruck-uri livrate din noiembrie 2023 până în prezent. În analiza citată, prețul ridicat și dimensiunile vehiculului sunt menționate printre factorii care au limitat cererea. Context: comenzi din companii afiliate lui Musk O parte din vânzările Cybertruck ar fi venit și din comenzi ale unor companii afiliate lui Elon Musk. SpaceX a cumpărat în 2025 flote de vehicule Tesla în valoare de 131 de milioane de dolari (aprox. 590 milioane lei), potrivit documentelor financiare citate în materialul inițial, pregătite înaintea unei posibile listări la bursă. Separat, compania de inteligență artificială xAI a plasat comenzi de baterii industriale Megapack în valoare de 430 de milioane de dolari (aprox. 1,94 miliarde lei), iar ulterior xAI a fost integrată în structura SpaceX. Ce urmează Dacă oprirea producției se confirmă în intervalul indicat, Tesla ar câștiga spațiu operațional pentru a accelera planurile legate de Cybercab și, mai larg, strategia pe vehicule autonome și servicii de transport fără șofer. În paralel, returnarea avansurilor pentru o parte dintre clienți sugerează o curățare a listelor de așteptare pe fondul unei repoziționări a priorităților de producție. [...]
Obstacolul major pentru „mașina zburătoare” Tesla rămâne reglementarea , nu demonstrațiile tehnologice, potrivit Digi24 , care citează o analiză Live Science despre cât de realist este ca un astfel de vehicul să ajungă pe piață în următorii ani. Demonstrația recentă a Tesla, în care modelul Rocket Roadster a zburat pentru scurt timp, a reaprins discuția despre trecerea „mașinilor zburătoare” din zona de science-fiction în utilizare comercială. În paralel, mai multe companii lucrează la vehicule hibride ca abordare tehnică, combinând elemente din automobile, elicoptere și aeronave electrice, iar în cazul Tesla – inclusiv componente asociate rachetelor. Ce tehnologie ar face posibilă „mașina zburătoare” O direcție tehnologică menționată este decolarea și aterizarea verticală electrică (vehicule care se ridică și coboară fără pistă), realizată prin mai multe rotoare sau elice care generează portanță. Publicația notează și rolul progreselor din: tehnologia bateriilor, sistemele de zbor autonome, navigația asistată de computer. De ce contează: fără reguli și infrastructură, piața rămâne blocată Chiar dacă tehnologia avansează, analiza indică o listă de bariere care pot întârzia sau limita adoptarea pe scară largă: siguranța pasagerilor, accesibilitatea prețurilor, nevoia de reglementări, legi și infrastructură dedicate. În acest context, întrebarea nu este doar „când poate zbura”, ci „în ce condiții poate fi autorizată și operată” o astfel de mașină în mod curent, la scară largă. Termenul Tesla: 2028, dar cu rezerve Tesla susține că producția noii sale „mașini zburătoare” este programată pentru 2028, însă Digi24 amintește că firma este cunoscută pentru nerespectarea termenelor propuse. Live Science pune sub semnul întrebării dacă publicul ar putea avea acces la astfel de vehicule în următorii cinci ani sau dacă drumul până la o utilizare reală, de masă, rămâne încă lung. [...]
BYD ridică miza pe confort și stabilitate cu noul sistem „Cloud Carriage” , pe care îl introduce pe Seal 07 de generația a doua, mizând pe o suspensie avansată și pe senzori (inclusiv LiDAR) pentru a controla caroseria în timp real, potrivit Electrek . Pentru piață, mesajul este că BYD încearcă să aducă tehnologii de segment superior într-un model cu preț de pornire relativ accesibil, ceea ce poate pune presiune pe concurenții din clasa medie. Modelul Seal 07 este disponibil atât ca electric (EV), cât și ca plug-in hybrid (PHEV). Prețurile pornesc de la 139.900 yuani (aprox. 94.500 lei) pentru PHEV și 149.900 yuani (aprox. 101.200 lei) pentru versiunea electrică. Dimensional, mașina are 5.080 mm lungime, 1.960 mm lățime și 1.495 mm înălțime, cu un ampatament de 2.960 mm, fiind „ușor mai lungă” decât Toyota Camry, conform publicației. Ce aduce „Cloud Carriage” (Disus-M) și de ce contează Seal 07 EV este primul model BYD care debutează cu Disus-M Intelligent Magnetorheological Body Control System, un sistem de control al caroseriei bazat pe suspensie magnetoreologică (amortizare controlată printr-un fluid care își schimbă proprietățile sub influența unui câmp magnetic). Configurația include suspensie față cu brațe duble (double-wishbone) și o suspensie spate îmbunătățită cu cinci brațe. Sistemul lucrează împreună cu: senzori de suprafață a drumului care folosesc LiDAR; iTAC 2.0 (Intelligent Torque Adaptation System), pentru adaptarea cuplului. BYD susține timpi de răspuns „până la nivel de milisecundă”, iar suspensia poate ajusta forța de amortizare într-un interval de 100–10.000 Nm, potrivit informațiilor citate de Electrek . Demonstrația practică a funcționării apare într-un videoclip prezentat de Zhang Zhuo, director general al diviziei de vânzări Ocean a BYD. Pe ce versiuni este disponibil și cât costă Disus-M este montat pe versiunea electrică „Flagship” a Seal 07, în timp ce variantele mai ieftine primesc Disus-C (o versiune inferioară a sistemului de control al caroseriei). Modelul EV de top, echipat cu Disus-M, pornește de la 172.900 yuani (aprox. 116.700 lei). Context tehnic: baterie, încărcare și dotări Versiunea electrică folosește o baterie BYD Blade LFP (litiu-fier-fosfat) de 76,7 kWh, iar autonomia declarată ajunge până la 481 mile (aprox. 775 km) în ciclul CLTC (standard de testare din China, de regulă mai optimist decât ciclurile folosite în Europa). Electrek notează și timpi de încărcare comunicați de BYD: 10%–70% în cinci minute și 10%–97% în nouă minute, cu bateriile Blade de generația a doua și tehnologia „Flash Charging”. La interior, Seal 07 vine cu un ecran central „plutitor” de 15,6 inci, un instrumentar de bord de 10,25 inci și două ecrane pentru pasagerii din spate. Printre dotările menționate se numără un frigider „smart” de 6,8 litri, scaune „zero gravity” și audio în tetiera șoferului. Pe partea de software și asistență, modelul debutează cu Smart Ecosystem 2.0, inclusiv „Diva”, un ceas inteligent care permite interacțiunea cu mașina și gestionarea de la distanță a unor funcții. Versiunile mai scumpe pot fi echipate cu sistemul „God’s Eye B” pentru condus asistat, cu LiDAR montat pe plafon, care include funcții precum navigație asistată în oraș și pe autostradă și parcare inteligentă „în toate scenariile”, conform sursei. BYD mai menționează și o promoție temporară de tip „super trade-in”, cu prețuri începând de la 145.900 yuani (aprox. 98.500 lei) pentru Seal 07 EV și 135.900 yuani (aprox. 91.800 lei) pentru PHEV. [...]
O anchetă penală în Olanda poate complica planurile BYD de extindere în Europa , după ce birourile companiei din Europa au fost percheziționate în urma unei plângeri depuse de Jaguar Land Rover (JLR) privind presupusa copiere a modelului Defender, potrivit PiataAuto . Miza pentru piață este una de reglementare și acces comercial: o eventuală decizie nefavorabilă ar putea ajunge până la interzicerea vânzărilor modelului vizat în Europa. Perchezițiile au avut loc în august 2026, dar au devenit publice abia acum, după informații apărute în presa britanică. Procurorii olandezi care instrumentează cazul au ridicat documente digitale și alte suporturi digitale legate de activitatea companiei în raport cu dezvoltarea modelului BYD Ti7. Ce reclamă Jaguar Land Rover și ce model e vizat Plângerea JLR îl vizează pe BYD Ti7, un offroader plug-in hibrid (hibrid cu încărcare la priză) despre care britanicii susțin că ar copia Defender. În material sunt menționate atât elemente de design, cât și posibile similitudini tehnice. Printre detaliile pe care JLR ar fi susținut că BYD le-a copiat „cu exactitate” se numără: unghiul aproape vertical al hayonului; unghiul montanților și alternarea zonelor negre cu culoarea caroseriei; forma capotei, unghiul grilei frontale și al blocurilor optice (chiar dacă farurile au alt desen, ar ocupa spații aproape identice); inserții în culoarea caroseriei în zona montanților posteriori; păstrarea elementului roții de rezervă (la Ti7 ar fi, de fapt, un spațiu de depozitare). Dincolo de aspect, JLR ar acuza și „inginerie inversă” (reproiectare pe baza analizării produsului existent) asupra soluțiilor tehnice ale caroseriei, însă PiataAuto notează că demontarea și studierea unor automobile concurente este o practică frecventă și devine problematică legal doar dacă sunt copiate soluții protejate prin brevete. Poziția BYD și disputa privind amploarea colectării de date Conform presei britanice citate de PiataAuto, avocații BYD din Europa ar fi contestat amploarea colectării de informații în timpul perchezițiilor, susținând că ar depăși spectrul rezonabil al acuzațiilor. BYD afirmă, totodată, că Ti7 nu ar avea o construcție de caroserie inspirată de Defender și că folosește soluții mai convenționale, prezentând modelul ca fiind orientat mai degrabă către clienți atrași de aspectul robust de 4x4, nu către off-road greu. De ce contează: risc de blocaj comercial și presiune pe strategia de preț PiataAuto indică faptul că BYD a dus Ti7 în ofensivă pe piața europeană, inclusiv în Marea Britanie, cu un preț de pornire de aproximativ 48.000 lire (aprox. 276.000 lei), față de circa 68.500 lire pentru Defender (aprox. 394.000 lei). În acest context, o eventuală măsură de tip interdicție la vânzare ar lovi direct într-un produs poziționat agresiv la preț și într-o strategie de câștigare rapidă de cotă. Separat, materialul subliniază contrastul cu cazul Jaecoo (marca deținută de Chery): deși Jaecoo 7 s-a inspirat vizibil din zona Range Rover, Land Rover nu a obiectat și chiar colaborează cu Chery pentru marca Freelander, lansată anterior (context detaliat într-un material mai vechi al PiataAuto ). Ce urmează Nu este încă limpede ce rezultat urmărește JLR și care sunt șansele, însă PiataAuto notează că ținta maximă ar putea fi interzicerea vânzării BYD Ti7 în Europa și plata unui prejudiciu. O audiere preliminară este programată la Haga pe 11 noiembrie, iar aceasta ar putea oferi indicii despre direcția anchetei. [...]
Un proiect de conversie radicală arată cât de complicat și costisitor devine un BMW i8 când renunți la arhitectura hibridă : un american a scos complet sistemul plug-in hybrid și a montat în față un motor BMW B58 de 3,0 litri , cu ținta declarată de 700 CP, potrivit Libertatea . BMW i8 a fost produs între 2014 și 2020 ca demonstrație că o mașină sport poate fi și hibridă cu încărcare la priză: un motor turbo de 1,5 litri (trei cilindri) pentru roțile din spate și un motor electric pentru cele din față. Împreună, sistemul livra 362 CP la lansare și accelera 0–100 km/h în 4,4 secunde. Ce presupune conversia: motor, transmisie, suporturi și „partea invizibilă” Americanul Trevor Elam documentează conversia într-o serie de clipuri pe YouTube, iar baza tehnică a proiectului este un motor B58 de 3,0 litri provenit de pe un BMW 340i xDrive din 2017, avariat în partea din față. Elam nu a confirmat public dacă i8-ul folosit a fost sau nu daună totală. Modificările descrise includ: montarea motorului în față, în locul unde era unitatea electrică; scoaterea bateriei dintre scaune pentru a face loc transmisiei; realizarea unor suporturi construite special, pentru integrarea noului ansamblu. Dincolo de mecanică, miza majoră este electronica: i8 a fost proiectat să funcționeze cu două motoare și o baterie, iar după eliminarea lor trebuie făcut ca noul motor și sistemele rămase să „vorbească” între ele și să funcționeze coerent. Costuri greu de estimat și riscuri tipice pentru i8 Elam nu a publicat un buget complet al proiectului. Conform articolului, pe lângă mașina donatoare, conversia implică piese făcute la comandă, cablaj și un turbo nou. Materialul punctează și un aspect relevant pentru costul de utilizare: chiar și la un i8 nemodificat, o problemă la sistemul hibrid poate genera un deviz ridicat, fiind amintit cazul unui BMW i8 reparat de un mecanic român. Ce urmărește proprietarul: un i8 „ca din fabrică”, dar cu șase cilindri Ținta proiectului este păstrarea designului recognoscibil al i8 (inclusiv ușile) și integrarea motorului cu șase cilindri astfel încât rezultatul final să pară „de serie”. În această logică, obiectivul nu este doar puterea (700 CP), ci și ca motorul, transmisia și electronica să funcționeze împreună la nivelul așteptat de la un BMW de producție. [...]
