Știri
Știri din categoria Auto

Dacia mizează pe costuri ținute în frâu și electrificare ca să-și apere volumele în Europa, după un început de an afectat de probleme logistice și de tranziția gamei, potrivit Wall Street. Mesajul conducerii comerciale este că scăderea din primul trimestru nu schimbă ținta pentru 2026: depășirea volumului global de vânzări din 2025, în pofida presiunii tot mai mari venite din partea mărcilor chinezești.
Livrările Dacia au coborât cu 16,3% în primul trimestru, la 145.335 de unități, pe baza datelor comerciale parțiale prezentate de Grupul Renault. În același timp, marca a rămas în top 10 în Europa, indiferent de canalul de distribuție, și a păstrat o poziție de podium în rândul producătorilor care vând către persoane fizice.
Renault pune o parte din recul pe seama unor „dificultăți logistice excepționale”, generate de condiții meteo severe care au perturbat traficul maritim în strâmtoarea Gibraltar, cu efecte în aprovizionare, livrări și chiar pierderi de producție. Grupul indică faptul că aceste pierderi ar urma să fie recuperate treptat în primul semestru din 2026.
În paralel, Dacia a traversat o fază de tranziție a ofertei, odată cu lansarea de îmbunătățiri și facelift-uri pentru întreaga gamă, inclusiv noi trenuri de rulare. Frank Marotte, VP Dacia Sales & Marketing, a legat întârzierile și de efortul de integrare a acestor noutăți, susținând însă că apar deja semne de revenire.
Marotte spune că volumul comenzilor a crescut cu 15% în primul trimestru față de perioada similară din 2025, pe fondul unei cereri mai bune pentru anumite modele.
În exemplele oferite în articol:
Pe partea de management financiar, Duncan Minto, CFO Renault Group, a vorbit despre un „debut dificil de an” în special la Dacia, pe fondul unor elemente „nerecurente”. În martie 2026, Dacia a avut o creștere a vânzărilor de 1,9% în Europa față de martie 2025, potrivit articolului.
În România, evoluția a fost inversă față de unele piețe europene. Articolul notează că în martie 2026 Dacia a ajuns la aproximativ jumătate din volumele din martie 2025 (de la aproape 10.000 de unități la sub 5.000). Marotte pune scăderea pe seama stării economice și a lipsei programului Rabla, despre care spune că lovește puternic marca, chiar dacă neagă ideea că Dacia ar fi „prea dependentă” de astfel de programe.
În Regatul Unit, reculul este pus în legătură cu „avalanșa” de producători și modele din China. Articolul indică o cotă de piață combinată a mărcilor chinezești de 10% în România (martie 2026) și 18% în Regatul Unit, unde aceasta continuă să crească.
Strategia invocată de Marotte se sprijină pe două direcții: controlul costurilor și electrificarea (hibride și BEV – vehicule electrice cu baterie). El indică și lansarea unui nou vehicul electric accesibil „în lunile următoare”.
„Noi avem punctele noastre forte, zonele noastre unde ne pricepem foarte bine așa cum este filozofia ‘design-to-cost’, pe lângă că avem soluții foarte bune pe partea de electrificare (hibride și BEV). În plus, vom lansa un nou EV accesibil în lunile următoare, deci aceștia sunt cei doi parametri cu care vom lupta cu chinezii.”
Pe lângă preț, Marotte menționează și avantajele „clasice” ale unui constructor cu prezență consolidată: rețeaua de dealeri, serviciile after-sales (post-vânzare) și zona de reparații și piese OEM (piese originale).
Articolul notează totuși că, pe piața locală, există alternative chinezești la Bigster și Duster cu echipări și calitate percepută superioare, la bani similari, ceea ce mută presiunea în lunile următoare către rezultatele efective de vânzări.
Dacia se așteaptă la o revenire încă din trimestrul al doilea și la intrarea în semestrul doi la un volum stabil al livrărilor, de la an la an, în timp ce ținta pentru 2026 rămâne depășirea volumului global din 2025. În paralel, marca vizează creșteri și pe piețe din afara Europei, cu exemple precum Turcia (unde Marotte menționează o țintă de cotă de piață de 5% după lansarea lui Striker) și Africa de Nord, inclusiv Maroc, unde Dacia are două uzine.
Recomandate

Noua generație Dacia Spring mizează pe reducerea costurilor și accelerarea dezvoltării , prin trecerea pe platforma RG-EV Small a Grupului Renault și folosirea unor noi instrumente de inginerie care au scurtat ciclul de proiectare la sub doi ani, potrivit Dacia . Pentru piață, combinația dintre industrializare în Europa și comprimarea timpului de dezvoltare poate conta direct în prețul final și în ritmul cu care marca își extinde gama electrică până în 2030. Dacia confirmă că Spring este primul dintr-o serie de patru vehicule 100% electrice pe care brandul intenționează să le lanseze până în 2030, în linie cu planul strategic prezentat în martie. Modelul ajunge la a doua generație după un parcurs comercial început în 2021, cu peste 210.000 de unități vândute în peste 40 de țări. Producție în Europa și platformă nouă Noua Dacia Spring este produsă în Europa, la uzina din Novo Mesto, Slovenia. Modelul este construit pe platforma RG-EV Small a Grupului Renault, iar compania susține că aceasta îi aduce „cele mai noi tehnologii electrice” dezvoltate în cadrul grupului. O schimbare vizibilă ține de dimensiuni: lățimea crește cu 18 cm, ceea ce, conform producătorului, se traduce printr-un aspect mai robust și un interior mai spațios. Utilizare tipică și încărcare: accent pe scenariul urban Dacia își poziționează Spring ca mașină de navetă și utilizare cotidiană, pe baza datelor colectate de la vehicule conectate ale primei generații: distanță medie zilnică: 34 km; viteză medie: 34 km/h; în 75% dintre cazuri, încărcarea se face acasă. Date tehnice relevante: motor, baterie, autonomie și timpi de încărcare Noua Spring este echipată cu un motor de 60 kW (80 CP) și 175 Nm. Accelerația 0–100 km/h este de 12,1 secunde, iar viteza maximă ajunge la 130 km/h. Bateria LFP (litiu-fier-fosfat) are o capacitate utilă de 27,5 kWh, iar autonomia declarată este de până la 250 km în ciclu mixt WLTP. La încărcare, configurațiile și timpii indicați de producător sunt: încărcător de bord AC 6,6 kW (standard): 15%–80% în 9 ore la priză domestică; priză de mare rezistență: 15%–80% în 5 ore și 40 de minute; wall box 7 kW: 15%–80% în 2 ore și 55 de minute; pachet încărcare rapidă (AC 11 kW + DC 50 kW): 15%–80% în 1 oră și 55 de minute la wall box trifazat 11 kW sau la stație de 22 kW; 15%–80% în 28 de minute la încărcare DC 50 kW. Ce aduce în plus la utilizare: manevrabilitate, asistență și conectivitate Pentru utilizarea urbană, Dacia menționează o rază de bracaj de 4,95 m, frână de parcare electrică automată și senzori spate standard pe toate versiunile, iar camera de marșarier este standard pe Journey. Tot pe zona de operare, apare butonul „My Safety”, care permite configurarea rapidă a unor sisteme ADAS (asistență avansată pentru șofer) la fiecare pornire. La interior, instrumentarul de bord include un ecran de 7”, iar ecranul central tactil este de 10,1”. Pe conectivitate, Dacia indică două soluții: Media Control (standard pe Expression, cu integrare prin aplicația Dacia Media Control) și Media Nav Live (standard pe Journey, cu Apple CarPlay și Android Auto, plus navigație conectată și actualizări de hartă timp de 8 ani). Pentru detalii suplimentare, compania trimite la dosarul de presă disponibil aici . [...]

Riscul pentru România nu este închiderea bruscă a Mioveniului, ci pierderea treptată a alocărilor industriale – inclusiv a viitoarei generații Duster , potrivit unei analize citate de Profit . Mesajul central: uzina Dacia de la Mioveni nu este „pe punctul” de a se închide, dar România poate pierde în timp volume, versiuni și, mai ales, viitorul Duster. „Dacia nu este pe punctul de a închide uzina de la Mioveni, dar România poate pierde treptat volume de producție, versiuni ale unor modele și, mai ales, alocarea viitoarei generații Duster. Acesta este pericolul adevărat.” De ce contează: decizia industrială se joacă în 2027–2029 Analiza Asociației Energia Inteligentă (AEI), semnată de Dumitru Chisăliță, susține că „amenințarea” plecării trebuie citită și ca instrument de negociere corporativă pentru condiții mai bune (taxe, energie, infrastructură, predictibilitate), fără ca asta să însemne automat o retragere iminentă. În același timp, riscul real ar fi ca, în fereastra 2027–2029, când se decid platformele, furnizorii și uzina pentru succesorul actualului Duster, România să nu mai primească alocarea noii generații. Închiderea fizică, dacă ar ajunge acolo, ar putea veni abia în 2030–2031, dar decizia ar fi luată cu 2–3 ani mai devreme, potrivit analizei. Probabilități estimate de AEI pentru scenarii (orientative) AEI indică trei scenarii, cu probabilități „analitice” (nu prognoze ale Renault, subliniază autorul): aprox. 55% : actuala generație rămâne, iar succesorul este produs cel puțin parțial în România; aprox. 35% : scenariu negativ – împărțirea producției sau mutarea succesorului; aprox. 10% : retragere accelerată până în 2028–2029 . Competitivitatea Mioveni vs. Bursa: unde apare presiunea de cost Comparativ cu uzina Renault de la Bursa (Turcia), Mioveni ar avea un „dezavantaj brut” estimat la 318–378 euro/automobil , în principal din diferențe de cost al muncii și electricitate, conform analizei. Pentru o mașină livrată în Germania, proximitatea României față de piața europeană ar reduce diferența netă la aprox. 200–250 euro/automobil . Analiza precizează că sunt estimări standardizate, nu costuri confidențiale ale Renault, și că România păstrează avantaje precum piața unică, rețeaua de furnizori, personal calificat, productivitate și investiții deja realizate. Semnalele care ar indica o retragere graduală În viziunea AEI, riscul nu ar arăta ca o „închidere peste noapte”, ci ca o degradare treptată a rolului industrial al Mioveniului. Printre semnalele de urmărit: reducerea investițiilor la Mioveni; scăderea volumelor și eliminarea unor schimburi; transferarea matrițelor sau a unor versiuni către Bursa; nominalizarea furnizorilor turci pentru viitoarea generație; reducerea activităților de cercetare și inginerie din România; absența unui nou model după Bigster; orientarea investițiilor în electrificare exclusiv către alte uzine. Impactul economic estimat dacă retragerea ar deveni completă Într-un scenariu de retragere completă, analiza AEI estimează: pierdere anuală de aprox. 5–5,5 miliarde euro din exporturile brute; deteriorarea balanței comerciale cu 2,5–3,5 miliarde euro ; pierdere de valoare adăugată și PIB (direct și indirect) de 2,5–4 miliarde euro/an ; 55.000–90.000 de locuri de muncă vulnerabile (uzină, furnizori, transport, servicii conexe). Pentru Argeș, o retragere până în 2029 ar însemna un șoc abrupt, cu risc de recesiune regională severă, iar între 2029 și 2035 pierderea cumulată de PIB ar putea ajunge la 17–28 miliarde euro , potrivit analizei. Ce recomandă AEI statului: dialog și audit, nu „subvenții nelimitate” Chisăliță susține că statul ar trebui să evite atât panica (concesii fără limită), cât și complacerea („nu pot pleca niciodată”). Printre recomandări: dialog confidențial și documentat cu Renault pentru alocările industriale 2027–2031 și un audit independent Mioveni–Bursa pe energie, muncă, taxe, logistică și productivitate, plus măsuri de competitivitate (predictibilitate fiscală, energie competitivă pe termen lung, infrastructură, sprijin condiționat de investiții/volume/locuri de muncă). Separat, în material este citat și Mihai Bordeanu , Head of Country Renault Group și șeful Dacia South East Europe, care afirmă că producția Dacia ar urma să scadă cu un procent de două cifre pe fondul scăderii cererii și al schimbării pieței către electric, adăugând că această scădere ar putea duce la concedieri. „Da, producția scade, consecința e că va trebui să dăm oameni afară”.” [...]

Menținerea interdicției de facto a motoarelor cu combustie din 2035 ar putea șterge până în 2040 circa 726.000 de locuri de muncă din producția de sisteme de propulsie din Europa , potrivit unei analize publicate de Focus . Miza nu este doar tranziția tehnologică, ci riscul unui șoc de valoare adăugată într-un sector în care Germania și lanțul său de furnizori au o expunere disproporționată. Ce arată estimările: locuri de muncă și valoare adăugată în joc Textul citează rezultatele studiului „ ELAB2040: Wertschöpfung und Beschäftigung in der Automobilindustrie ”, care pornește de la scenariul în care Europa păstrează direcția actuală către autoturisme exclusiv pe baterie până în 2035 și nu schimbă restul condițiilor-cadru. În acest caz, până în 2040 ar fi amenințate: aproximativ 726.000 de locuri de muncă dintr-un total de circa 1,6 milioane în producția de sisteme de propulsie (adică 45% din ocuparea din acest segment); 95 miliarde euro (aprox. 475 miliarde lei) dintr-o valoare adăugată totală de 250 miliarde euro (aprox. 1.250 miliarde lei) la nivelul UE. În Germania, impactul ar fi mai pronunțat, susține analiza: 54,2 miliarde euro (aprox. 271 miliarde lei) , adică 64% din valoarea adăugată considerată „în pericol”, iar 35 miliarde euro (aprox. 175 miliarde lei) ar reveni furnizorilor auto. De ce nu ar compensa electrificarea pierderile Un argument central este că declinul pe termen lung al volumelor pentru vehicule cu combustie nu ar fi compensat automat de creșterea producției de mașini electrice, atâta timp cât condițiile de producție din UE rămân mai puțin competitive decât în SUA și, mai ales, China. În plus, analiza indică faptul că infrastructura și piața nu ar fi „pregătite” pentru o trecere completă la propulsia pe baterie în ritmul impus de reglementare. „Deschidere tehnologică” ca amortizor al șocului Materialul pledează pentru „deschidere tehnologică” în reglementarea flotelor (adică reguli care să permită mai multe soluții pentru reducerea emisiilor, nu doar electrificarea pe baterie). Ideea este că o astfel de abordare ar oferi industriei mai mult timp pentru tranziție, ar încetini scăderea valorii adăugate și a ocupării și ar reduce riscul unui „rupturi” structurale bruște, permițând investiții și recalificare. Analiza critică drept insuficiente atât ținta actuală de reducere 100% a CO2 până în 2035 , cât și propunerea Comisiei Europene din decembrie 2025 privind o țintă de reducere 90% , cu posibilitatea compensării restului de 10% prin oțel „verde” sau combustibili regenerabili. Ce măsuri economice cere industria Pentru a face producția europeană mai competitivă, textul indică o listă de priorități de politică economică: reducerea prețului la electricitate (o „ușurare țintită” a costurilor); debirocratizare : proceduri de autorizare mai scurte și mai puține obligații de raportare/dovadă; mai multă flexibilitate pe piața muncii , pentru a crea spațiu de investiții și adaptare; în cazul Germaniei, rezolvarea problemelor interne de competitivitate, inclusiv la impozitarea companiilor și costurile cu forța de muncă . Studiul invocat în articol este disponibil aici: Fraunhofer IAO – „ELAB2040: Wertschöpfung und Beschäftigung in der Automobilindustrie” . [...]

Tesla aduce în China cea mai scumpă versiune Model Y, într-un moment de presiune pe vânzări , mizând pe varianta Performance ca să oprească declinul recent al modelului pe piața locală, potrivit ArenaEV . Model Y Performance a fost lansat inițial în august anul trecut, iar din iulie anul acesta era cunoscut faptul că Tesla pregătea intrarea versiunii în China. Lansarea a avut loc „astăzi”, conform publicației. Preț: vârful de gamă pentru Model Y în China Model Y Performance pornește de la 369.000 yuani (aprox. 46.900 euro , adică circa 234.500 lei ), devenind cea mai scumpă variantă Model Y disponibilă în China. Prin comparație: Model Y L cu șase locuri este mai ieftin cu aproximativ 30.000 yuani (aprox. 3.800 euro , adică circa 19.000 lei ); cea mai ieftină versiune Model Y din China începe de la 263.500 yuani (aprox. 33.300 euro , adică circa 166.500 lei ). Specificații: autonomie CLTC și performanțe de „halo product” Conform datelor citate, Model Y Performance are: autonomie 659 km (standard CLTC , ciclul de testare folosit în China); accelerație 0–100 km/h în 3,5 secunde ; viteză maximă 250 km/h ; baterie de 78,4 kWh și încărcare rapidă DC până la 250 kW , cu un câștig de aproximativ 250 km autonomie CLTC în 15 minute . Livrările sunt estimate la 2–6 săptămâni . De ce contează: Tesla încearcă să inverseze trendul negativ al Model Y Miza este una comercială: Model Y Performance intră în China după trei luni consecutive de scăderi anuale (year-on-year) ale vânzărilor Model Y pe această piață, iar Tesla speră că versiunea de performanță va susține volumele și va reaprinde interesul consumatorilor pentru gamă. Publicația nu oferă, însă, cifre concrete ale scăderilor sau ținte de vânzări pentru noua versiune. [...]

Startup-ul Verne a deschis în Zagreb primele teste din Europa cu Robotaxi complet fără șofer și fără operator de siguranță la bord , un pas operațional important pentru trecerea de la pilotări supravegheate la exploatare reală a transportului autonom, potrivit IT之家 . Testele au loc pe drumuri publice în capitala Croației și sunt realizate de Verne împreună cu Pony.ai. Utilizatorii pot accesa serviciul prin aplicația Uber, pe o rută de 22 km care leagă sediul Verne, zona comercială centrală și aeroportul din Zagreb. Ce se schimbă față de testele anterioare: fără om în mașină Elementul-cheie al acestei etape este eliminarea completă a persoanei din vehicul care, în mod obișnuit, supraveghează și poate interveni în caz de nevoie. În acest proiect: sistemul de conducere autonomă al Pony.ai execută efectiv manevrele (direcție, frânare, accelerație); Verne monitorizează vehiculele de la distanță. Publicația notează că renunțarea la personalul de siguranță din mașină este o etapă pe care „aproape toate” companiile mari din zona Robotaxi încearcă să o atingă. Ca repere, sunt menționate testele mai vechi ale Waymo cu supraveghetor uman și faptul că unele Robotaxi pe bază de Tesla Model Y folosesc încă o abordare similară, în timp ce conceptul Cybercab prezentat recent la Austin ar fi rulat complet nesupravegheat. Context: Verne testase deja un serviciu comercial, dar cu operator la bord În aprilie, Verne și Pony.ai au lansat tot în Zagreb ceea ce sursa descrie drept primul serviciu comercial de Robotaxi din Europa, însă atunci vehiculele aveau încă un operator uman în mașină pentru siguranță. Trecerea la „fără om la bord” ridică miza operațională: sistemul trebuie să gestioneze integral situațiile din trafic, iar intervenția se mută în zona de supraveghere la distanță. Ce vehicul folosește Verne și cum e configurat pentru pasageri Robotaxi-ul Verne are la bază un crossover electric Arcfox (极狐) Alpha T5. Configurația este adaptată pentru utilizare de tip taxi autonom: scaunul din față al pasagerului a fost eliminat pentru a crește spațiul de bagaje; în spate există un ecran mai mare pentru pasageri, montat în zona spătarului fostului scaun din dreapta-față, cu informații despre rută și opțiuni de divertisment (video/jocuri); lipsa scaunului din dreapta-față oferă și mai mult spațiu pentru picioare pasagerilor din spate. Separat, Verne a prezentat în trecut și un concept de vehicul dedicat Robotaxi, asemănător ca idee cu Tesla Cybercab, dar descris ca mai „luxos” (uși glisante, plafon panoramic, interior mai premium și ecran foarte mare). Compania spune că acest model dedicat este încă în dezvoltare. [...]

Volkswagen își leagă redresarea din SUA de intrarea în segmentele cu marje mari, dar puternic protejate de tarife , mizând pe pick-up-uri și SUV-uri robuste produse local pentru a-și crește o cotă de piață de circa 3%, potrivit Ziarul Financiar . Grupul german analizează lansarea unor pick-up-uri și SUV-uri construite pe șasiu-cadru (arhitectură tip „body-on-frame”, folosită frecvent la vehicule utilitare și off-road), segmente pe care nu le-a atacat până acum în Statele Unite, dar unde se concentrează o parte importantă din profiturile industriei auto americane. Ținta este ieșirea din zona crossoverelor compacte, unde marjele sunt mai mici și unde compania este mai expusă taxelor vamale, pentru a urca în categoriile dominate de Ford, General Motors, Stellantis și Toyota. Potrivit Bloomberg, conducerea Volkswagen vede aceste modele drept principalul motor al redresării operațiunilor americane, iar directorul general Oliver Blume a descris segmentul SUV-urilor robuste și al pick-up-urilor ca pe o oportunitate neexploatată pentru grup. Mișcarea se leagă de strategia pentru America de Nord prezentată la începutul lunii septembrie, care renunță la logica modelelor globale standardizate în favoarea unor produse dezvoltate pentru cererea locală. De ce contează: marjele și tarifele împing Volkswagen spre producție locală Miza este ridicată: pick-up-urile au reprezentat anul trecut aproape 20% din vânzările de vehicule noi din SUA, iar modelele full-size au avut prețuri medii de listă apropiate de 70.000 de dolari (aprox. 316.000 lei). În același timp, loialitatea față de mărcile americane rămâne ridicată, ceea ce face intrarea în segment mai dificilă pentru un jucător cu o prezență modestă. În prezent, Volkswagen are o cotă de piață de aproximativ 3% în SUA și nu vinde nici pick-up-uri, nici SUV-uri de dimensiuni mari; cel mai mare model din ofertă este Atlas, un SUV de clasă medie. Uzina din Chattanooga, piesă-cheie în planul de reducere a expunerii la taxe Un rol central îl are uzina din Chattanooga (Tennessee), care funcționează sub capacitate după ce a pierdut producția crossoverului electric ID.4, pe fondul expirării creditelor fiscale federale pentru vehicule electrice. Un pick-up fabricat local ar crește gradul de utilizare al uzinei și ar reduce expunerea la taxele vamale. Producția în SUA ar permite și evitarea „ chicken tax ”, tariful de 25% aplicat din 1964 pick-up-urilor importate în Statele Unite. Presiune pe rezultate și pe strategia din America de Nord Impactul tarifelor este deja vizibil, potrivit articolului: directorul financiar Arno Antlitz a indicat că acestea au erodat marjele modelelor asamblate în Mexic și vândute în SUA, inclusiv Jetta și Taos. La Audi, vânzările din prima jumătate a anului au scăzut cu 17%, ceea ce a amplificat presiunea acționarilor pentru o ajustare rapidă a strategiei americane. În paralel, Volkswagen vrea să accelereze extinderea gamei hibride: compania nu vinde în acest moment niciun model hibrid în SUA, dar pregătește versiuni electrificate pentru Tiguan, Atlas și Atlas Cross Sport, care ar urma să fie introduse odată cu actualizările de mijloc de carieră ale modelelor. Ce urmează: decizie în lunile următoare, lansare „înainte de finalul deceniului” Decizia privind modul de realizare a viitorului pick-up urmează să fie luată în lunile următoare, Volkswagen analizând atât producția proprie, cât și un parteneriat industrial. Varianta vehiculată cel mai des este o colaborare cu Ford, cu care grupul are deja o relație de cooperare. Detalii precum motorizarea, dimensiunile, denumirile comerciale și calendarul exact nu au fost confirmate; compania a indicat doar că modelul ar urma să ajungă pe piață înainte de finalul deceniului. Volkswagen are deja un „cap de pod” prin Scout Motors, marca americană relansată sub umbrela grupului, care va produce în Carolina de Sud pick-up-ul Terra și SUV-ul Traveler, ambele pe șasiu-cadru, cu lansare comercială programată pentru 2028. Schimbarea de direcție este însoțită și de o modificare la vârful operațiunilor din regiune: Marco Schubert, fost șef al vânzărilor globale Audi, preia coordonarea Nord-Americii de la 1 octombrie 2026, în locul lui Kjell Gruner. [...]