Știri
Știri din categoria Auto
Vânzările Dacia în România au scăzut cu 20% în primul trimestru din 2026, pe fondul unei cereri slăbite și al blocajului programului Rabla, într-un declin mai accentuat decât media europeană, potrivit Economedia. Mesajul managementului Dacia indică o combinație de incertitudine economică și criză politică ce împinge consumatorii să amâne achizițiile, cu efect direct asupra comenzilor.
La nivel european, Dacia a vândut 145.335 de autoturisme în primul trimestru din 2026, în scădere cu 16,3% față de aceeași perioadă a anului trecut, pe fondul unor factori punctuali care au afectat livrările și producția. În România, însă, scăderea este mai abruptă, iar compania spune că nu vede creștere în comenzi pe piața locală.
Frank Marotte, Director de Marketing, Vânzări și Operațiuni al mărcii Dacia, a descris piața din România drept „deprimată”, în timp ce pe alte piețe marca ar crește.
Mihai Bordeanu, Managing Director Dacia Brand South Eastern Europe & Country Head România, pune scăderea cererii și pe seama climatului general de incertitudine, nu doar pe factori economici „clasici”. El leagă percepția consumatorilor de discuțiile despre deficit și taxe, inclusiv de efectul unei posibile majorări de TVA asupra prețurilor.
În acest context, compania observă o schimbare de comportament: decizia de cumpărare se amână, iar ciclul de achiziție se prelungește, pe măsură ce oamenii „așteaptă să vadă ce se întâmplă”. Bordeanu mai spune că, odată cu criza politică recentă, legătura strânsă dintre politică și economie amplifică presiunea asupra pieței.
Un element central în scăderea comenzilor este lipsa de predictibilitate privind programul Rabla, considerat de Dacia un stimul major pentru vânzările de mașini noi în ultimii 20 de ani. Bordeanu afirmă că, spre deosebire de anul trecut, când existau comenzi încă din februarie, în 2026 acestea lipsesc pentru că nu este clar dacă programul va fi lansat.
Dacia susține că este mai afectată decât alți jucători de absența Rabla, din cauza profilului clientului, mai sensibil la preț și la stimulente guvernamentale decât în segmentele premium.
Estimarea managementului este că 2026 va rămâne un an dificil cel puțin în primele 6–9 luni, cu o posibilă îmbunătățire abia după vacanța de vară, dacă nu apar noi șocuri politice. În același timp, Bordeanu spune că, pentru consumatorul român, riscurile externe precum războiul din Ucraina sau tensiunile din Orientul Mijlociu au devenit secundare față de problemele interne.
Recomandate
Renault a crescut veniturile în T3 peste așteptări, în ciuda scăderii vânzărilor , susținut de cererea pentru modele electrice pe piețe-cheie, potrivit Agerpres . Evoluția arată că mixul de produse (mai ales electricele) poate compensa presiunile de volum și de preț într-o piață europeană tot mai competitivă, inclusiv în fața mărcilor chinezești. În perioada iulie–septembrie 2026, grupul a raportat venituri de 11,6 miliarde euro, în creștere cu 1,4% la curs de schimb constant. Rezultatul a depășit așteptările analiștilor, care anticipau un declin de 0,3%. În același timp, volumele de vânzări au scăzut cu 6%, la 497.799 de vehicule, pe fondul intensificării concurenței în Europa și America Latină — regiuni vizate de producătorii auto din China. Presiune competitivă pe Dacia , în special în segmentul C Renault indică o cerere puternică pentru vehicule electrice, inclusiv pentru modelul Renault 5 , dar și o concurență în creștere. Presiunea se vede și asupra mărcii Dacia, care a intrat recent în segmentul C (clasa medie), unde, potrivit directorului financiar Duncan Minto, există „o presiune sesizabilă din partea mărcilor chinezești în Europa”. Pentru Dacia, datele din material indică: T3 2026: 144.175 vehicule vândute la nivel mondial, în scădere cu 12,8% față de T3 2025; primele nouă luni din 2026: 471.007 vehicule, în scădere cu 9,7% față de perioada similară din 2025. Compania anticipează că dinamica mărcii ar putea fi susținută în ultimul trimestru de primele livrări în Europa pentru Sandero HEV, noul Spring și Striker. Ținta de marjă rămâne, dar costurile apasă La nivel de grup, Renault și-a confirmat obiectivul de marjă operațională estimată la aproximativ 5,5% din venituri, cu avertismentul că rezultatul ar urma să fie temperat de costuri mai ridicate ale materiilor prime și de inflație. [...]
Dacia își accelerează extinderea de gamă, susținută de investițiile Grupului Renault , într-o mișcare care arată o schimbare de ritm în lansări și o miză mai mare pe brand, potrivit HotNews . Informațiile vin dintr-o declarație făcută la standul Dacia de la Salonul Auto de la Paris , unde Frank Marotte , vicepreședinte Dacia pentru vânzări, marketing și operațiuni, a explicat că Renault „investește foarte mult” în Dacia. În acest context, compania ajunge într-o situație „mai puțin obișnuită”: lansarea simultană a două modele la același salon auto. HotNews preia informația din Profit.ro, care relatează prezența și declarațiile executivului la eveniment. Din textul disponibil nu reies detalii despre modelele vizate, calendarul comercial sau piețele-țintă ale extinderii, astfel că impactul exact asupra vânzărilor și producției nu poate fi cuantificat pe baza acestei surse. [...]
Costurile ridicate cu energia riscă să erodeze competitivitatea industriei auto din România , iar presiunea se vede deja în țintele de reducere a costurilor cerute uzinei Dacia de la Mioveni, potrivit Adevărul , care citează declarațiile lui Mihai Bordeanu , director general Dacia România și Managing Director pentru Europa de Sud-Est. În contextul în care grupul Renault solicită uzinei de la Mioveni reducerea costurilor de producție cu cel puțin 20% (ținta vizată fiind chiar 30%), Bordeanu spune că prețul energiei devine un factor care apasă direct pe competitivitate. Într-un interviu acordat Economedia, el a comparat România cu fabrica Renault din Maroc, indicată drept exemplu de sprijin guvernamental pentru industrie, inclusiv prin costuri mai mici la energie. „Energia, sub jumătate din prețul României.” Efectul nu se oprește la Dacia: presiune pe furnizori și pe prețul pieselor Șeful Dacia susține că problema nu este una punctuală, ci afectează întregul lanț de producție din jurul uzinei. Argumentul este că furnizorii „strangulați” de prețurile la energie și gaze nu mai pot livra componente la prețuri competitive, ceea ce se reflectă în costul final al producției. „Lucrul acesta (prețul energiei) va trebui adresat. Repet, nu pentru Dacia, ci pentru tot ce înseamnă ecosistem auto.” Maroc, model de sprijin: energie mai ieftină și infrastructură de transport Bordeanu a descris avantajele competitive ale uzinei Renault din Maroc ca fiind legate atât de costul energiei, cât și de infrastructura logistică. El a afirmat că autoritățile marocane au susținut investițiile și dezvoltarea infrastructurii „super rapid”, inclusiv legătura de la poarta fabricii până la transportul maritim. „Uzina din Maroc a beneficiat de un sprijin uriaș, enorm, incomensurabil, din partea conducerii statului marocan. Nu ne putem compara.” Ce urmează: scenarii deschise pentru viitoarele generații Declarațiile apar pe fondul lansării unui nou program de plecări voluntare, în condițiile reducerii ritmului de producție la fabrica din Argeș. Întrebat dacă Mioveni ar putea pierde producția următoarelor generații Duster și Bigster dacă țintele de reducere a costurilor nu sunt atinse, Bordeanu a spus că nu a fost luată nicio decizie și că toate scenariile rămân deschise. Într-un avertisment anterior, la o conferință organizată de Confederația Concordia, Bordeanu a mai spus că România își pierde competitivitatea în industria auto, în condițiile în care prețul energiei s-a dublat față de perioada de dinaintea pandemiei. În lipsa unor măsuri urgente, a avertizat el, companii precum Renault și Ford Otosan ar putea decide mutarea operațiunilor în alte țări. [...]
Păstrarea producției Duster și Bigster la Mioveni depinde de un plan de reducere a costurilor până în 2030 , iar prețul energiei este indicat ca factor-cheie în competiția cu uzinele din Maroc, unde Dacia plătește „sub jumătate” față de România, potrivit Antena 3 . Directorul Dacia România, Mihai Bordeanu , a spus într-un interviu pentru Economedia, acordat în marja Salonului Auto de la Paris, că „toate variantele sunt pe masă”, inclusiv scenariul în care uzina de la Mioveni ar putea pierde alocarea pentru Duster și Bigster dacă nu reușește să reducă „costurile mari de producție”. El a precizat că o decizie nu a fost luată încă. Energia și competitivitatea, miza negocierii cu statul și furnizorii Bordeanu a indicat că planul de reducere a costurilor până în 2030 ar urma să fie construit împreună cu furnizorii și cu statul român, iar un capitol „esențial” este prețul energiei. Mesajul, în esență, este că problema nu ține doar de Dacia, ci de întregul lanț de furnizori: dacă aceștia sunt presați de costurile la energie și gaze, nu mai pot livra componente la prețuri competitive. „Prețul energiei trebuie adresat nu pentru Dacia, ci pentru tot ce înseamnă ecosistem auto.” În același context, șeful Dacia România a comparat situația cu Marocul, unde uzina ar fi beneficiat de sprijin consistent din partea statului, inclusiv pe infrastructură și energie. „Energie – sunt sub jumătate din prețul României.” Ținta de reducere a costurilor cerută de Renault Antena 3 notează că Renault cere o reducere de cel puțin 20% a costurilor de producție pentru ca Mioveni să rămână competitivă și solicită autorităților române soluții pentru prețul ridicat al energiei electrice. François Provost, CEO Renault Group , a declarat pentru Profit.ro că operațiunile din România „nu mai sunt competitive” și că este nevoie de un acord pe termen lung între conducere și sindicate pentru reducerea costurilor. „Vrem ca costul de producție să scadă cu minimum 20%, ar trebui să fie minus 30%.” Context: producție în scădere la Mioveni În același material este menționat că producția uzinei de la Mioveni va fi cu aproximativ 10–11% mai mică decât anul trecut, potrivit declarațiilor șefului Dacia România. Deocamdată, discuția rămâne la nivel de condiții și scenarii: alocarea pentru Duster și Bigster este legată de capacitatea Mioveniului de a coborî costurile, iar energia apare ca una dintre variabilele pe care compania vrea să le vadă tratate într-un plan pe termen lung, împreună cu statul și furnizorii. [...]
BYD mută Seal 07 în zona „executivă” printr-un interior mai ergonomic și dimensiuni mai mari , într-o încercare de a opri scăderea vânzărilor modelului în China, potrivit ArenaEV . A doua generație Seal 07 renunță la elemente de design considerate „novelty” în favoarea utilizării de zi cu zi, iar schimbările vin pe fondul unei presiuni de piață vizibile în livrările recente. Interior: mai puțin „spectacol”, mai multă ergonomie Cea mai evidentă modificare este dispariția selectorului rotund de viteze de pe consola centrală. În locul lui, BYD a mutat comanda într-o manetă în spatele volanului, eliberând spațiu pe tunelul central pentru elemente practice: două paduri de încărcare wireless; suporturi de pahare mai adânci; o linie de comutatoare fizice metalice tip „rocker”, gândite pentru operare fără a lua ochii de la drum. Planșa de bord include un volan cu trei spițe, cu bază plată, un instrumentar digital și un head-up display (afișaj proiectat în câmpul vizual) integrat discret. La capitolul confort, BYD urcă nivelul: scaunele față sunt de tip „zero-gravity” (concepute pentru a reduce oboseala), cu ventilație, încălzire și masaj pneumatic, iar bancheta spate primește șezut mai lung și contururi mai pronunțate ale spătarului. Sistemul audio este un Devialet cu 20 de difuzoare, completat de geamuri duble, o combinație care ar trebui să reducă zgomotul de vânt și rulare. Dimensiuni: din „medie” spre segmentul mare Documentele depuse la autoritățile chineze indică o creștere consistentă a gabaritului pentru noul Seal 07: 5.080 mm lungime, 1.960 mm lățime, 1.495 mm înălțime și ampatament de 2.960 mm. Față de Seal 07 EV anterior, creșterile sunt de 85 mm la lungime, 50 mm la lățime și 60 mm la ampatament. ArenaEV notează că modelul devine astfel comparabil ca amprentă cu sedanuri mai mari, fiind poziționat mai aproape de zona „executivă” decât de cea a sedanurilor de clasă medie. În același context sunt menționate repere precum Tesla Model 3 și BMW i5 . Greutate și motorizări: autonomie mare, dar cu penalizări Creșterea dimensiunilor vine și cu masă mai mare: versiunea electrică ajunge la 2.060 kg, iar varianta plug-in hybrid la 1.960 kg. Publicația anticipează că greutatea se va simți în viraje succesive, însă ampatamentul mai lung și ecartamentul mai lat ar trebui să ajute la stabilitate pe autostradă. Suspensia rămâne independentă. Pentru versiunea electrică sunt indicate două configurații cu tracțiune spate (RWD): 245 kW (329 CP) cu baterie LFP de 77 kWh, autonomie de până la 775 km în ciclul CLTC (636 km WLTP); 300 kW (402 CP) cu baterie FinDreams de 89 kWh, autonomie de până la 875 km CLTC (718 km WLTP). Ambele au viteză maximă de 240 km/h. Pentru plug-in hybrid, Seal 07 DM-i combină un motor pe benzină 1,5 litri turbo (115 kW) cu un motor electric de tracțiune de 160 kW și o baterie de 38 kWh. Autonomia electrică indicată este de 245 km în standard WLTC, iar viteza maximă este 190 km/h. Asistență la condus: diferențiere între electric și hibrid Imaginile oficiale arată că versiunea electrică primește un senzor LiDAR montat pe plafon, în timp ce varianta hibridă se bazează pe camere și radar mmWave. ArenaEV interpretează această mutare ca un semn că BYD nu mai poate trata „cursa” pentru funcții avansate de asistență la condus ca pe un subiect secundar, pe fondul competiției din China. De ce contează: presiune pe vânzări și ritm industrial accelerat Redesignul vine după o scădere puternică a livrărilor pentru modelul actual: în septembrie, livrările Seal 07 au coborât cu 37,3% față de luna anterioară, la 624 de unități în piața locală. La nivelul întregii game Seal din familia Ocean, vânzările din septembrie au scăzut cu 9,04% față de anul anterior, la 46.718 mașini, iar volumul pe nouă luni a coborât cu 14,11%, la 304.723 unități. În 2025, numele Seal ar fi reprezentat peste 11% din producția globală BYD, ceea ce ridică miza pentru companie. Ca reper de poziționare, ArenaEV amintește că generația anterioară a intrat pe piață cu prețuri de pornire între 169.900 și 189.900 yuani (aprox. 21.590 euro, adică ~108.000 lei, respectiv ~24.100 euro, ~121.000 lei), iar hibridul între 149.800 și 186.800 yuani. În același timp, BYD continuă să lanseze rapid modele noi, inclusiv Da Han EV și a doua generație Seagull , semnalând un ritm industrial care pune presiune pe constructorii tradiționali. (Detaliile au fost preluate din materialul ArenaEV, care citează și informații „via” CNEVPost .) [...]
România a avut în 2026 unul dintre cele mai mari reculuri ale pieței auto noi din Europa , în condițiile în care continentul a raportat creșteri, potrivit Economica , pe baza datelor ACEA . Diferența de ritm sugerează o slăbiciune locală a cererii, cu efect direct asupra dealerilor, importatorilor și veniturilor din activități conexe (finanțare, service, asigurări). În septembrie, în Europa au fost înmatriculate 1.363.210 autoturisme, în creștere cu 10,2% față de aceeași lună din 2025. România a contribuit cu 11.068 de mașini noi, în scădere cu 11,2% față de septembrie 2025, al doilea cel mai mare recul dintre piețele menționate, după Cipru (-16,6%, 1.194 unități). În aceeași lună, scăderi importante au mai fost în Cehia (-10,6%), Letonia (-9,5%) și Luxemburg (-6,4%), în timp ce cele mai mari creșteri au fost raportate în Estonia (41,1%), Norvegia (30,7%) și Ungaria (20,3%). Cum arată bilanțul pe primele nouă luni din 2026 Pe intervalul ianuarie–septembrie 2026, Europa a înmatriculat 10.555.351 de autoturisme noi (plus 6,3%), iar România a ajuns la 97.210 unități, în scădere cu 10,6% față de aceeași perioadă din 2025. Economica notează că reculul din România a venit „în ciuda unui mic program de casare derulat în vară”. În perioada analizată, puține state au raportat scăderi, printre care Slovacia (-5,5%), Islanda (-3,7%), Țările de Jos (-1,9%), Belgia (-1,1%) și Letonia (-0,2%). Context: schimbarea mixului de propulsie în UE Datele ACEA indică și o reconfigurare a cererii în Uniunea Europeană, în primele nouă luni din 2026: mașini complet electrice: 1.931.465 unități, 22,7% din piața UE; „full hybrid” (hibride fără încărcare la priză): 3.090.530 unități, 36,3%; PHEV (hibride cu încărcare la priză): 860.257 unități, 10,1%; benzină: 21,2% din total; diesel: 7,1%. Pentru piața locală, combinația dintre scăderea volumelor și tranziția accelerată a mixului în UE ridică presiune pe strategia comercială a importatorilor și pe planificarea stocurilor, într-un moment în care restul continentului crește. [...]
