Știri
Știri din categoria Auto
Vânzarea de mașini rulate intră într-un regim mai strict, după ce modelul standard de contract a fost actualizat și introduce verificarea situației fiscale și pentru cumpărător, nu doar pentru vânzător, potrivit Adevărul. Noul formular se numește „Contract de înstrăinare-dobândire a unui mijloc de transport – Model 2026 ITL 054” și a fost aprobat prin Ordinul comun nr. 772/966/123/2026.
Actualizarea vine pe fondul modificărilor din Codul de procedură fiscală (prin OUG nr. 7/2026) și aliniază contractul tipizat la obligații deja existente în legislația rutieră, inclusiv termenul de 90 de zile pentru transcrierea dreptului de proprietate.
Una dintre schimbările cu impact direct în tranzacțiile auto este introducerea unei secțiuni dedicate situației fiscale a cumpărătorului. Din 25 februarie 2026, la vânzarea unui mijloc de transport, și cumpărătorul trebuie să demonstreze că nu are obligații fiscale locale neachitate.
Dovada se poate face prin:
În lipsa acestei dovezi, contractul poate fi lovit de „nulitate de drept”, conform modificărilor aduse Codului de procedură fiscală. Practic, la tranzacție sunt verificate situațiile fiscale ale ambelor părți: vânzătorul pentru obligațiile aferente vehiculului, iar cumpărătorul pentru datoriile locale.
Noul formular precizează explicit că dobânditorul trebuie să solicite transcrierea dreptului de proprietate în termen de 90 de zile. Ordinul din august 2026 nu introduce acest termen, ci actualizează contractul pentru a corespunde legislației rutiere.
Diferența față de vechiul model (2016) este relevantă: acesta indica în continuare 30 de zile, deși termenul legal fusese modificat ulterior la 90 de zile.
Dacă transcrierea nu este cerută în termen, înmatricularea vehiculului se suspendă de drept până la efectuarea transcrierii, ceea ce poate bloca utilizarea legală a mașinii în trafic.
Formularul include și actualizări care țin de evoluția pieței auto și de documentele de identificare:
Noul model ITL 054 a fost aprobat prin ordinul comun al Ministerului Dezvoltării, Ministerului Finanțelor și Ministerului Afacerilor Interne, publicat în Monitorul Oficial nr. 680 din 17 august 2026, și înlocuiește formularul utilizat din 2016.
Recomandate
Hyundai își accelerează electrificarea în Europa, cu ținta de peste 420.000 de EV-uri vândute anual până în 2030 , pe fondul unei ofensive de produs care include 41 de modele noi sau actualizate pe piața europeană, potrivit Motor1 . Planul este parte dintr-o strategie globală mai amplă, anunțată la „CEO Investor Day”, care depășește 100 de lansări sau actualizări la nivel mondial până în 2030. Ce înseamnă ofensiva pentru Europa: portofoliu „electrificat” și cinci SUV-uri noi În Europa, Hyundai spune că va acoperi 85% din piață cu un portofoliu complet electrificat, care include cinci SUV-uri complet noi și vehicule comerciale ușoare. În paralel, compania își propune să crească vânzările de vehicule electrice (EV) în Europa la peste 420.000 de unități până în 2030 , de la 116.000 în 2025 . Printre modelele menționate ca apariții apropiate se află: un Ioniq 3 „complet nou”, care intră pe piață „luna aceasta”, cu autonomie de 497 km ; un Tucson și Tucson Hybrid „complet noi”, care ar urma să fie lansate în primele piețe în trimestrul al patrulea (anul nu este precizat în textul sursă); un B-SUV complet nou pentru Europa , despre care publicația notează că nu este clar dacă este vorba despre un nou Bayon. Ioniq 3 este prezentat ca primul model din Europa echipat cu Pleos Connect , descris drept platforma de infotainment (sistem multimedia) de generație următoare pentru vehicule conectate a Hyundai Motor Group. Context: creștere de capacitate și pariul pe hibride în America de Nord La nivel de grup, Hyundai vizează și o extindere a capacității globale de producție până în 2030 cu 1,27 milioane de unități , inclusiv în America de Nord, India, Coreea și în locații CKD (uzine de asamblare pentru kituri). În America de Nord, compania își ridică ținta de aprovizionare locală cu piese până în 2030 de la 60% la 80% și mizează pe peste 10 modele hibride până în 2030, cu obiectivul ca hibridele să ajungă la 50% din vânzări în regiune. Tot acolo, Hyundai raportează vânzări de 595.457 unități în primul semestru din 2026, cel mai bun S1 din istoria regiunii, pe fondul cererii record pentru hibride. De ce contează pentru piața europeană Ținta de peste 420.000 de EV-uri anual în Europa și planul de 41 de modele până în 2030 indică o presiune crescută pe segmentul de volum (în special SUV-uri și B-segment), unde competiția se dă pe autonomie, preț și ritmul de înnoire a gamei. În același timp, includerea vehiculelor comerciale ușoare în portofoliul „electrificat” sugerează că Hyundai vizează și cererea de flotă, nu doar clienții persoane fizice. Ce urmează, conform informațiilor disponibile: debutul Ioniq 3 în această lună și lansarea noului Tucson/Tucson Hybrid în trimestrul al patrulea în „primele piețe”, plus clarificări privind noul B-SUV destinat Europei. [...]
AFM redeschide Rabla Auto 2026 cu un buget de 93,7 milioane lei din bani rămași nefolosiți , iar a doua sesiune începe pe 25 august 2026, de la ora 10:00, potrivit Gadget . Miza este una operațională: fondurile neutilizate din prima etapă sunt redistribuite rapid, ceea ce poate accelera comenzile de mașini noi și poate pune presiune pe ritmul înscrierilor. A doua sesiune este organizată după ce, în prima etapă (deschisă din 20 iulie 2026), au rămas sume necheltuite din bugetul total de 300 milioane lei. Cum se împart banii în a doua sesiune Bugetul disponibil este de 93.737.000 lei , împărțit astfel: 70.132.000 lei pentru autovehicule noi cu propulsie termică (inclusiv GPL/GNC) și pentru hibride; 20.450.000 lei pentru plug-in hibride și pentru electrice (inclusiv cu pilă de combustie cu hidrogen); 2.975.000 lei pentru motociclete și motociclete electrice. Valoarea ecotichetelor rămâne cea din prima sesiune În prima sesiune, programul a avut următoarele valori ale ecotichetelor (menționate ca reper și pentru această reluare a înscrierilor): 18.500 lei pentru autovehicul nou pur electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen; 15.000 lei pentru autovehicul nou plug-in hibrid; 12.000 lei pentru autovehicul nou hibrid; 10.000 lei pentru autovehicul nou cu propulsie termică (inclusiv GPL/GNC). Înscrierea: exclusiv online Înscrierea se face prin aplicația online de pe site-ul AFM, la adresa indicată de sursă: inscrierionline.afm.ro . Președintele AFM, Florin Bănică , a justificat reluarea sesiunii prin redistribuirea sumelor rămase și prin obiectivul de a direcționa banii către cât mai mulți beneficiari, pentru înnoirea parcului auto cu vehicule „mai puțin poluante și mai eficiente”. „Începând de mâine vom redistribui sumele rămase disponibile în cadrul Programului Rabla Auto 2026 . Este o nouă oportunitate pentru românii care nu au reușit să se înscrie în etapa anterioară și care doresc să beneficieze de sprijinul oferit prin acest program.” Pentru piață, reluarea cu bani rămași neutilizați indică o fereastră scurtă în care cererea se poate reorienta rapid între tipurile de propulsie, în funcție de bugetele alocate pe fiecare categorie și de viteza de epuizare a fondurilor. [...]
Sticla solară pentru plafon poate reduce consumul „parazit” al mașinii, dar nu o va propulsa arată analiza Electrek , după ce Fuyao Glass – unul dintre cei mai mari furnizori globali de sticlă auto – a listat la vânzare un produs care generează electricitate din plafonul de sticlă al vehiculului. Miza practică nu este apariția „mașinilor solare” în sensul clasic, ci o sursă suplimentară de energie care să acopere o parte din consumul electronicii de la bord (conectivitate, aer condiționat, înregistrare video), reducând descărcarea bateriei când mașina stă parcată și, în cazul vehiculelor electrice, frecvența încărcărilor. Ce poate livra tehnologia Fuyao și de ce nu ajunge pentru tracțiune Fuyao susține că sticla sa solară pentru automobile poate produce în jur de 150 W pe metru pătrat , sub nivelul panourilor fotovoltaice clasice moderne (în jur de ~200 W/mp ), dar notabil pentru faptul că materialul este semitransparent . Compromisul e structural: dacă trece lumină prin sticlă, o parte din energie nu mai este captată pentru producția electrică. Chiar și acoperind un plafon panoramic, puterea obținută rămâne prea mică pentru a mișca un vehicul obișnuit: inclusiv automobilele electrice eficiente consumă „de sute de ori” mai mult pentru a accelera până la viteze de rulare, potrivit analizei. Cu alte cuvinte, energia solară de pe plafon poate ajuta la „servicii” auxiliare, nu la propulsie. Unde ar putea avea sens: funcții la bord și autonomie „în parcare” Electrek notează că Fuyao indică utilizări precum: funcții de conectivitate la internet; aer condiționat; înregistrator de date la bord (comparabil cu Tesla Sentry Mode, menționat ca fiind consumator de energie). Pentru mașinile electrice, aceste consumuri sunt acoperite din bateria de tracțiune, ceea ce înseamnă descărcare în staționare și încărcări mai dese. Pentru mașinile cu motor termic, ar fi necesară adăugarea unei baterii pentru stocarea energiei solare, dar ar permite unele funcții care, în mod tipic, sunt mai ușor de susținut pe vehicule electrice. BYD, prețul și limitele informațiilor disponibile Au existat relatări în presă potrivit cărora BYD ar urma să ofere sticla Fuyao ca opțiune pe vehicule electrice la un preț de 8.000 yuani (1.192 dolari, aprox. 5.400 lei) , iar suprafața instalată ar putea ajunge la 720 W putere maximă. Electrek precizează însă că aceste informații nu au fost confirmate de niciuna dintre companii. Chiar și în condiții ideale de soare, o astfel de putere ar putea acoperi doar utilizări limitate – analiza sugerează că ar fi suficientă pentru deplasări foarte scurte, nu pentru a transforma un automobil standard într-un vehicul alimentat exclusiv solar. Ce urmează Fiind furnizor auto la nivel global, Fuyao are potențialul de a duce produsul și în afara Chinei, însă deocamdată discuția concretă din piață se leagă de informații neconfirmate despre BYD. În paralel, compania vede aplicații și în clădiri, unde suprafețele vitrate sunt mari și orientarea este mai predictibilă decât la un automobil aflat în mișcare. [...]
Un incendiu care a distrus complet un hibrid Toyota a lăsat proprietarul să plătească luni întregi rate și asigurări pentru o mașină inexistentă , din cauza modului în care funcționează contractele de leasing și a întârzierilor din zona CASCO, potrivit relatării prezentate de Adevărul . Incidentul ar fi avut loc în martie 2026, pe centura Brașovului, în timpul unei depășiri. Mașina fusese cumpărată nouă în 2024, avea aproximativ 30.000 km și era în garanție. Proprietarul a descris o succesiune de avertismente în bord, după care ar fi observat flăcări în zona din spate-jos; autoturismul ar fi ars complet în circa un minut. ISU ar fi consemnat „scurtcircuit electric”, conform relatării. Riscul financiar în leasing: plătești, dar nu controlezi procesul Punctul central al poveștii nu este doar incendiul, ci costul administrativ și financiar care a urmat. Proprietarul spune că, deși cauza nu i-ar fi fost imputabilă, procedurile au durat luni și l-au obligat să continue plățile. Într-o postare ulterioară, acesta rezumă concluzia sa despre mecanismul leasingului: „Mesajul de fond: în leasing, utilizatorul poartă toate riscurile, dar nu deține controlul.” Concret, el afirmă că a achitat la timp ratele de leasing și polița CASCO timp de patru luni, deși mașina era daună totală. Explicația invocată: contractul prevedea că, în caz de daună totală, utilizatorul continuă să plătească ratele și asigurările până la plata indemnizației de către asigurător și închiderea contractului. CASCO, antifraudă și curs valutar: unde s-au adunat pierderile Proprietarul susține că dosarul CASCO ar fi intrat într-o procedură antifraudă, perioadă în care asigurătorul ar fi așteptat rezultatele expertizei tehnice. El afirmă că despăgubirea ar fi venit după mai mult de 100 de zile, deși condițiile de asigurare ar fi prevăzut o suspendare de cel mult 60 de zile, cu posibilitatea prelungirii cu încă 30 de zile în cazuri excepționale. La nivel de sume, acesta spune că: CASCO ar fi plătit către firma de leasing aproximativ 47.000 de euro (aprox. 235.000 lei); după stingerea obligațiilor din contract, lui i-ar fi revenit aproximativ 14.000 de euro (aprox. 70.000 lei). Un alt cost invocat a fost diferența de curs valutar: polița era în euro, iar plata CASCO ar fi fost făcută la cursul din data incidentului (5,09 lei/euro), în timp ce leasingul ar fi închis contractul la cursul din data plății (5,29 lei/euro). Proprietarul afirmă că doar din această diferență ar fi pierdut peste 9.000 lei. Ce se știe despre cauză și ce rămâne neclar La câteva luni de la incendiu, proprietarul spune că a participat la o expertiză tehnică la care ar fi fost prezenți specialiști ai companiei, reprezentanți ai asigurătorului și avocați. Potrivit relatării sale, bateria hibridă ar fi fost exclusă ca sursă, dar ar fi fost observate urme de scurtcircuit la cablul de înaltă tensiune al motorului electric din spate. În același timp, motorul termic ar fi avut avarii severe, fără ca experții să fi stabilit atunci o legătură de cauzalitate între cele două probleme. La cinci luni de la incident, proprietarul afirma că Toyota nu îi comunicase nicio concluzie oficială privind cauza producerii incendiului. În paralel, asigurătorul ar fi achitat despăgubirea CASCO, pe care proprietarul o descrie ca fiind de aproximativ 80% din prețul inițial al mașinii. De ce contează pentru șoferi și companii Cazul scoate în evidență o vulnerabilitate practică a leasingului financiar: în situații de daună totală, utilizatorul poate rămâne obligat să plătească rate și asigurări până când despăgubirea este achitată și contractul este închis, chiar dacă bunul nu mai există. În plus, întârzierile procedurale și diferențele de curs valutar pot amplifica pierderea finală, chiar și atunci când există CASCO. Proprietarul spune că intenționează să recupereze întreaga pagubă, inclusiv prin demersuri juridice. [...]
BMW a depășit pragul de 2 milioane de mașini electrice livrate , un reper care arată că tranziția către propulsia electrică începe să se vadă în volume și în mixul de vânzări, potrivit IT Home . Grupul spune că, din 2013 (odată cu debutul BMW i3) și până acum, a livrat către clienți 2 milioane de vehicule electrice cu baterie (BEV), iar dacă sunt incluse și hibridele plug-in, totalul „electrificatelor” ajunge la aproximativ 3,5 milioane la nivel global. În prima jumătate din 2026, BMW afirmă că una din patru mașini vândute a fost un model electrificat. În Europa, ponderea BEV în vânzările totale ale mărcii ar fi fost de aproximativ 28% în aceeași perioadă, pe fondul creșterii disponibilității la livrare pentru iX3. Europa, motorul de volum pentru BEV, cu iX3 în prim-plan În trimestrul al doilea din 2026, odată cu îmbunătățirea capacității de livrare pentru BMW iX3, vânzările de modele complet electrice în Europa au urcat cu 38% față de anul anterior, până la 81.445 de unități, conform datelor din anunțul citat de publicație. Tot în Europa, BMW susține că: după lansarea iX3, businessul a continuat să evolueze pozitiv și compania se apropie de un prag de 100.000 de comenzi noi; una din trei comenzi pentru un BMW electric în Europa ar fi pentru iX3; în gama X3, jumătate dintre comenzi ar fi pentru versiunea electrică iX3. Jochen Goller , membru al Consiliului de Administrație responsabil de clienți, brand și vânzări, a legat această evoluție de importanța platformei „ Noua Generație” (Neue Klasse) pentru extinderea electrificării în anii următori. Ce model a fost „numărul 2.000.000” și ce urmează în producție Vehiculul cu numărul 2.000.000 livrat a fost un BMW i5 M60 xDrive, produs la uzina Dingolfing și predat unui client din Spania, potrivit informațiilor din comunicarea companiei. Separat, uzina BMW din München a început în august producția de serie pentru noul BMW i3, iar compania indică o creștere rapidă a capacității pe fondul cererii. Goller a mai spus că a doua mașină din „Noua Generație”, BMW i3, a strâns multe comenzi încă din etapa de precomandă, înainte de lansarea oficială. BMW își bazează planurile pe o gamă mai largă de modele electrice și hibride plug-in, susținând că este pregătită să răspundă cererii în creștere pentru vehicule electrice și să continue lansarea de modele noi. [...]
Ferrari testează, printr-o nouă patentă, o soluție de a crește apăsarea aerodinamică fără a adăuga elemente noi , transformând stopurile în suprafețe mobile care pot modifica fluxul de aer în spatele mașinii, potrivit Smart Car . Ideea pornește de la o problemă clasică în zona supercarurilor: la viteze mari, orice plus de „downforce” (forță de apăsare care crește aderența) contează, însă adăugarea de componente precum eleroane mai mari sau extensii vizibile poate afecta designul și pachetul aerodinamic existent. În documentul de brevet descris de publicație, inginerii Ferrari propun ca stopurile să primească un rol suplimentar, activ, în managementul aerodinamic. Cum ar funcționa stopurile „mobile” și ce efect urmărește Ferrari Conform descrierii din brevet, stopurile ar fi amplasate într-un canal aerodinamic între eleron și difuzor. Când mașina are nevoie de mai multă apăsare, un actuator ar deplasa întregul ansamblu al stopurilor înapoi și în sus, scoțându-l din poziția obișnuită. Mecanismul urmărește două efecte principale: prin deplasare, stopurile ar „prelungi” marginea din spate a eleronului, crescând suprafața efectivă și, implicit, apăsarea pe puntea spate; stânga și dreapta ar putea acționa independent, pentru un control mai fin al aerodinamicii pe fiecare parte a mașinii. De ce contează: downforce „fără piese în plus”, cu impact asupra arhitecturii caroseriei Unghiul tehnic al soluției este că stopul (mai exact carcasa lui) devine o suprafață aerodinamică mobilă, folosind o componentă deja existentă pe caroserie. În logica brevetului, asta ar permite ajustări ale echilibrului aerodinamic fără a introduce elemente mari suplimentare, care ar schimba vizibil silueta. Brevetul include și Purosangue , nu doar un supercar cu motor central Publicația notează că schițele din brevet nu se limitează la un supercar cu motor central, ci includ și o variantă mai concretă bazată pe Purosangue, primul SUV al mărcii. În această interpretare, mișcarea stopurilor ar fi mai simplă: o rotație înapoi și în sus, astfel încât ansamblul să iasă deasupra marginii posterioare a eleronului, cu scopul de a modifica subtil curgerea aerului în zona din spate și de a optimiza echilibrul aerodinamic al mașinii. Ca în cazul multor patente, documentul descrie o posibilitate tehnică, nu o confirmare de implementare pe un model de serie. Smart Car subliniază însă că, spre deosebire de concepte mai „fanteziste”, această soluție pare construită pe o logică inginerească pragmatică: reutilizarea unei piese existente pentru a obține un plus de performanță aerodinamică, fără a compromite liniile caroseriei. [...]
