Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Oficialii economici ai Rusiei avertizează că bugetul de război devine nesustenabil, pe fondul creșterii deficitului și al riscului de recesiune, potrivit Mediafax, care citează informații și documente analizate de Bloomberg.
Semnalul ar fi venit dinspre Ministerul rus de Finanțe și banca centrală, care au transmis Kremlinului că nivelul actual al cheltuielilor de apărare prognozate riscă să împingă deficitul bugetar pe o traiectorie „periculoasă”, conform unor persoane familiarizate cu situația. În acest context, acești oficiali ar fi propus noi reduceri ale cheltuielilor pentru apărare și au susținut că redresarea finanțelor publice va fi dificilă fără măsuri de eficientizare.
În interiorul aparatului de stat, pozițiile sunt divergente. Pe de o parte, oficiali din Ministerul Apărării și o parte a Kremlinului ar susține menținerea bugetului militar, argumentând că reducerile ar lovi economia, deoarece „multe companii depind de contractele cu armata”.
Pe de altă parte, potrivit Bloomberg, Vladimir Putin le-ar fi cerut oficialilor din Ministerul de Finanțe să identifice reduceri în alte zone ale bugetului înainte de a viza apărarea.
Bloomberg mai relatează că Ministerul Apărării nu doar că se opune reducerilor, ci ar cere bani suplimentari pentru a acoperi un gol de finanțare care ar putea ajunge anul acesta la trei trilioane de ruble, echivalentul a aproximativ 36 de miliarde de dolari (aprox. 162 miliarde lei).
În paralel, economia Rusiei se apropie de recesiune după revizuirea în scădere a prognozei de creștere. Ministerul Economiei ar aștepta acum un avans al PIB de 0,4% în 2026, față de 1,3% estimat anterior, iar datele oficiale arată că economia s-a contractat în primul trimestru pentru prima dată în trei ani.
Deficitul bugetar ar fi crescut puternic în primele patru luni ale anului, în pofida creșterii veniturilor din petrol, influențată de războiul din Orientul Mijlociu. Totodată, rezervele Rusiei ar fi „mult mai mici” decât înainte de invazie, iar sancțiunile continuă să afecteze veniturile din petrol și gaze, potrivit aceleiași surse.
Ca opțiune de acoperire a deficitului, Rusia ar lua în calcul o taxă pe profiturile excepționale ale unor producători de materii prime și bănci, mai notează Bloomberg, citat de Mediafax.
Recomandate
Comisia Europeană propune un buget UE de 200 mld. euro pentru 2027, cu flexibilitate mai mare pentru apărare și competitivitate , mizând pe reorientarea fondurilor de coeziune și pe prefinanțare/cofinanțare sporită pentru noile priorități, potrivit Economedia . Propunerea este exprimată în „angajamente” (sume ce pot fi contractate), nu în plăți efective. Proiectul de buget pentru 2027 este prezentat de Comisie ca o „finanțare stabilă” pentru prioritățile UE, într-un context descris drept mai volatil: efecte post-pandemie, criza energetică, inflație, războiul din Europa și tensiuni geopolitice, inclusiv impactul recent al crizei din Orientul Mijlociu asupra prețurilor la energie. Reorientarea fondurilor și stimulente pentru statele membre Propunerea reflectă și evaluarea la jumătatea perioadei a politicii de coeziune 2021–2027. Statele membre sunt încurajate să folosească resursele disponibile pentru noile priorități ale Uniunii, inclusiv prin: posibilitatea unei prefinanțări unice ; o cofinanțare mai mare din partea UE pentru aceste direcții. În lista de priorități menționate intră competitivitatea, apărarea, locuințele la prețuri accesibile, reziliența la apă și tranziția energetică. Apărare și sprijin pentru Ucraina, în centrul pachetului Comisia indică faptul că bugetul pentru 2027 va continua să finanțeze sprijinul pentru Ucraina prin Mecanismul pentru Ucraina și printr-un nou împrumut de sprijin. În comunicatul citat, Executivul comunitar leagă explicit creșterea accentului pe securitate de războiul declanșat de Rusia și de nevoia de investiții în cercetare de apărare, capacitate industrială, mobilitate militară și reziliență strategică. „Bugetul pentru anul viitor reflectă rolul tot mai important al Uniunii în consolidarea pregătirii Europei în materie de securitate şi apărare (...)” Comisia mai arată că bugetul contribuie la punerea în aplicare a Planului ReArm Europe/Readiness 2030 și este completat de instrumentul SAFE, destinat achizițiilor publice comune în domeniul apărării și investițiilor statelor membre. Competitivitate, programe emblematice și agricultură Pe componenta economică, proiectul de buget include finanțare sporită pentru programe precum Erasmus+, Mecanismul pentru interconectarea Europei și Programul privind piața unică. În același timp, Comisia menționează continuarea sprijinului pentru agricultură, cu argumentul securității alimentare și al stabilității economice în zonele rurale. Migrație: bani suplimentari în primul an complet al Pactului Pentru migrație și azil, Comisia anunță finanțare suplimentară în primul an complet de aplicare a Pactului privind migrația și azilul , prin suplimentări rezultate din revizuirea la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual: 1,2 miliarde euro în 2027 (aprox. 6 miliarde lei) pentru Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI) și Instrumentul pentru managementul frontierelor și vize. Ce urmează: adoptare până la finalul lui 2026 Bugetul anual pentru 2027 trebuie adoptat oficial de Parlamentul European și Consiliu înainte de sfârșitul anului 2026. Comisia precizează că proiectul include cheltuieli finanțate din „resurse proprii” și că, pentru fiecare program, sunt propuse două niveluri: angajamente (contractare) și plăți (execuție efectivă), toate în prețuri curente. Proiectul pentru 2027 este și ultimul buget anual din actualul cadru financiar multianual 2021–2027 , urmând să asigure continuitatea finanțării înaintea următorului buget pe termen lung, CFM 2028–2034. [...]
România riscă o plată de 680 milioane euro către Pfizer, cu presiune directă pe buget , iar Ministerul Finanțelor spune că încearcă să obțină fie o eșalonare, fie o soluție de compensare prin medicamente, în condițiile în care decizia din Belgia nu este încă motivată și, deci, nu a început să curgă termenul oficial de plată, potrivit Digi24 . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a declarat într-un interviu pentru Digi24 că suma de 680 de milioane de euro (aprox. 3,4 miliarde lei) ar reprezenta „cea mai mare daună la bugetul de stat” și că nu a fost prognozată, ceea ce face dificilă includerea ei în cheltuielile bugetare din acest an. El a estimat impactul la „aproape 0,2% din PIB”. Termenul de plată depinde de motivarea instanței din Belgia Nazare a precizat că, în acest moment, România nu a primit încă motivarea instanței din Belgia pentru plata banilor. Din momentul în care aceasta va veni și va exista notificarea oficială, suma ar trebui achitată în două luni, conform explicațiilor din interviu. În paralel, ministrul spune că discuțiile cu Pfizer au continuat, iar compania ar fi desemnat un reprezentant pentru negocieri. Costul dobânzilor: 81.000 euro pe zi, potrivit ministrului Pe lângă suma principală, Nazare a indicat și costul dobânzilor după pierderea procesului: 81.000 de euro pe zi. „Plătim lunar 2,5 milioane de euro numai cu titlu de dobândă. E cea mai mare sumă pe care o are România de plătit, pe care va fi foarte greu să o acomodăm.” Ce opțiuni spune Finanțele că urmărește: eșalonare sau compensare Întrebat despre șansele unei negocieri, ministrul a spus că România își dorește să obțină medicamente de care are nevoie „în schimbul plății” pentru vaccinuri de care nu mai are nevoie. În privința eșalonării, Nazare a afirmat că există „mai multe scenarii” în discuție și că o plată etapizată ar fi preferabilă față de achitarea integrală dintr-o singură tranșă. Totodată, el a menționat discuții tehnice cu Comisia Europeană și nevoia de coordonare „în măsura în care comisia e dispusă să intervină” pe acest dosar. [...]
Comisia Europeană vrea un buget UE de 200 mld. euro în 2027, iar miza pentru România este cât de repede poate redirecționa fondurile de coeziune către noile priorități, cu prefinanțare și cofinanțare mai mare din partea UE , potrivit Stirile Pro TV . Comisia Europeană a propus stabilirea bugetului anual al Uniunii pentru 2027 la 200 de miliarde de euro, în „angajamente” — adică sume pe care UE le poate contracta într-un an, fără ca banii să fie plătiți imediat. În practică, plățile efective pentru proiecte aprobate în 2027 pot fi făcute și în 2028 sau 2029, în funcție de derularea programelor. Ce se schimbă în utilizarea banilor de coeziune Proiectul de buget include și rezultatul evaluării la jumătatea perioadei a politicii de coeziune 2021–2027. Statele membre sunt încurajate să folosească resursele disponibile pentru „noile priorități” ale Uniunii, între care: competitivitate; apărare; locuințe la prețuri accesibile; reziliență la apă; tranziție energetică. Pentru aceste direcții, Executivul comunitar indică posibilitatea unei prefinanțări unice și a unei cofinanțări mai mari din partea UE, ceea ce poate reduce presiunea pe bugetele naționale în faza de pornire a proiectelor. De ce contează: presiune pe bugetele naționale și pe capacitatea de implementare Comisia plasează propunerea în contextul șocurilor recente — pandemie, criză energetică, inflație, războiul din Europa și tensiuni geopolitice — și notează că evoluțiile din Orientul Mijlociu au afectat sectoare economice prin scumpirea energiei, cu efecte asupra volatilității creșterii economice și inflației în Europa. În acest cadru, bugetul pentru 2027 ar urma să continue finanțarea priorităților UE, inclusiv sprijin pentru Ucraina prin Mecanismul pentru Ucraina și un nou împrumut dedicat. Priorități: apărare, competitivitate și programe „emblematice” În comunicarea Comisiei, accentul cade pe investiții mai mari în securitate și apărare, inclusiv cercetare, capacitate industrială, mobilitate militară și reziliență strategică, în legătură cu Planul ReArm Europe/Readiness 2030 și instrumentul SAFE pentru achiziții publice comune în domeniul apărării. Pe zona economică, proiectul prevede finanțare sporită pentru programe precum Erasmus+, Mecanismul pentru interconectarea Europei și Programul privind piața unică, menținând în același timp sprijinul pentru agricultură și dezvoltarea zonelor rurale. Ce urmează Bugetul anual pentru 2027 trebuie adoptat de Parlamentul European și Consiliu înainte de finalul lui 2026, potrivit informațiilor preluate de Euronews. [...]
Arieratele bugetului general consolidat au urcat la 769,1 milioane lei în aprilie, iar creșterea este concentrată în restanțele mai vechi , un semnal de presiune pe lichiditatea din sectorul public, potrivit Economedia , pe baza datelor publicate de Ministerul Finanțelor . În aprilie 2026, arieratele au crescut cu 8,9% față de martie, până la 769,1 milioane de lei. Dinamica este trasă în sus în special de restanțele cu vechime mai mare: arieratele de peste 90 de zile au avansat cu 24,8%, la 215,3 milioane de lei, iar cele de peste 120 de zile au crescut cu 6,5%, la 336,8 milioane de lei. Singura categorie în scădere a fost cea a arieratelor de peste 360 de zile, care s-au redus ușor, cu 0,19%, la 217 milioane de lei. Bugetele locale, principalul contributor la creștere La nivelul bugetelor locale, arieratele au crescut cu 9,5%, de la 682,2 milioane de lei în martie 2026 la 747,1 milioane de lei în aprilie 2026. Și aici, creșterile sunt mai pronunțate la restanțele mai vechi: arieratele de peste 90 de zile au urcat cu 27,5%, iar cele de peste 120 de zile s-au majorat cu 6,44%. Arieratele mai mari de 360 de zile au scăzut cu 0,15%. „Buget de stat și autonome”: scădere per total, dar cu un mix neuniform În categoria „Buget de stat și autonome”, nivelul arieratelor a scăzut cu 7,57%, de la 23,8 milioane lei în martie 2026 la 22 milioane lei în aprilie. Totuși, evoluția pe scadențe a fost mixtă: arieratele de peste 90 de zile au coborât cu 24,18%, la 6,9 milioane lei, în timp ce cele de peste 120 de zile au crescut cu 11,6%, la 4,8 milioane lei. Arieratele mai mari de 360 de zile s-au diminuat cu 1%, la 10,3 milioane lei. Datele sunt prezentate de Ministerul Finanțelor și au fost transmise de Agerpres , conform informațiilor citate de Economedia. [...]
România plătește cel mai ridicat cost mediu pentru datoria publică din UE , un indicator care apasă direct pe cheltuielile cu dobânzile și, implicit, pe spațiul bugetar disponibil pentru alte priorități, potrivit G4Media , care citează date Eurostat transmise de Agerpres. România a raportat în 2025 un cost mediu al datoriei publice guvernamentale de 5,2%, cel mai mare din Uniunea Europeană. În clasament urmează Polonia (4,5%), Cehia (3,1%) și Italia (3%). La polul opus, cele mai mici costuri au fost în Irlanda (1,4%), Luxemburg (1,5%), Țările de Jos (1,7%) și Germania (1,8%), iar Franța, Finlanda și Suedia au avut fiecare 1,9%. Creșterea costului de finanțare: România, între cele mai mari avansuri din UE Comparativ cu 2024, cele mai mari creșteri ale costului mediu au fost în Lituania, Danemarca și România (toate cu +0,3 puncte procentuale), urmate de Polonia (+0,2 puncte procentuale). În același interval, în șapte state membre UE costul mediu al datoriei a scăzut. Cele mai importante reduceri au fost în Estonia (-0,8 puncte procentuale), Suedia (-0,3 puncte procentuale) și Croația (-0,2 puncte procentuale). Expunerea la valută: România, peste pragul de 50% Datele Eurostat indică și o vulnerabilitate suplimentară: la finalul lui 2025, doar două state membre aveau peste 50% din datoria publică denominată în valută (adică în monede străine): Bulgaria (75%) și România (53%). Ponderi semnificative ale datoriei în valută au fost consemnate și în Ungaria (32%), Polonia (26%) și Danemarca (24%). Context: datoria ca pondere în PIB crește în majoritatea statelor UE La finalul lui 2025, 12 din cele 27 de state UE aveau un raport datorie/PIB peste 60%, iar cinci state depășeau 100%: Grecia (146,1%), Italia (137,1%), Franța (115,6%), Belgia (107,9%) și Spania (100,7%). Cele mai mici ponderi ale datoriei în PIB au fost în Estonia (24,1%), Luxemburg (26,5%), Danemarca (27,9%), Bulgaria (29,9%) și Irlanda (32,9%). Între finalul lui 2024 și finalul lui 2025, 19 țări din UE (și Norvegia) au înregistrat creșteri ale raportului datorie/PIB, iar opt state au raportat scăderi. Cele mai mari creșteri în UE au fost în Finlanda (+6,2 puncte procentuale), Bulgaria (+6 puncte procentuale), Polonia (+4,8 puncte procentuale) și România (+4,5 puncte procentuale). [...]
Corectarea deficitului bugetar va veni cu costuri economice și sociale , iar următorul guvern nu va putea evita măsuri nepopulare dacă vrea să stabilizeze finanțele publice, a susținut Ilie Bolojan într-o intervenție în podcastul „Ce se întâmplă”, potrivit Mediafax . În același context, Bolojan a spus că a reușit să adune partidele din fosta coaliție în jurul unui program de guvernare „pe care l-au semnat cu toții”, dar a insistat că ajustările de deficit nu se fac „fără niște costuri”. „Știam că atunci când faci un astfel de program de guvernare care corectează deficite, vă rog să mă credeți că nu s-a văzut nicăieri în lumea asta corectări de deficite fără niște costuri.” Presiunea pe companii: salariul minim și energia Bolojan a argumentat că guvernarea ar fi trebuit să vină cu „măsuri economice” care să creeze condiții pentru scăderea prețului la energie și pentru creșterea productivității, „nu pentru a scădea salariu minim”. El a legat presiunea din economie de creșterea anuală a salariului minim și de scumpirea energiei, despre care a spus că au afectat în special companiile cu valoare adăugată mică și zonele mai îndepărtate de marile orașe. În interpretarea sa, după 2019–2020 s-au închis companii și s-au pierdut locuri de muncă, iar în unele regiuni acest lucru a fost perceput ca o reducere a șanselor economice. Problema structurală: venituri bugetare mai mici, cheltuieli de personal mai mari Un punct central al explicației sale ține de structura bugetului: Bolojan a afirmat că România ar avea venituri la buget de stat de circa 30% din PIB, în timp ce media țărilor europene ar fi de 40%. Totodată, a susținut că, din acest „40%”, ponderea cheltuielilor cu salariile ar fi „maxim 25% în medie”, în timp ce România ar avea „39–40%” pondere, ceea ce ar limita spațiul pentru alte politici publice. Ce urmează, în viziunea lui Bolojan În final, Bolojan a spus că următorul guvern va trebui să abordeze aceste probleme, avertizând că, în lipsa unor intervenții pe aceste „provocări” și „crize”, executivul „n-a făcut nimic” (formulare atribuită de Mediafax). [...]
