Știri
Știri din categoria Auto
Vânzările BYD au scăzut cu 36% la începutul lui 2026, iar producătorul chinez de vehicule electrice ar funcționa sub 50% din capacitatea fabricilor, situație descrisă de Elon Musk drept „extrem de dificilă” pentru orice companie auto. Potrivit Benzinga, citat de AOL, scăderea a fost semnalată de AJ Investment Research, care a analizat vânzările din primele două luni ale anului, ajustând datele pentru a elimina efectele sezoniere asociate cu perioada Anului Nou Chinezesc.
Analiza indică o scădere de aproximativ 36% a ritmului de vânzări, iar producția companiei ar funcționa în prezent sub 50% din capacitatea instalată. Pentru industria auto, acest nivel este considerat problematic, deoarece costurile fixe ale fabricilor sunt ridicate și necesită volume mari de producție pentru a fi acoperite.
CEO-ul Tesla, Elon Musk, a comentat situația pe platforma X, subliniind că nivelul de utilizare a fabricilor este crucial pentru profitabilitate.
Potrivit lui Musk:
Declarația vine într-un moment în care competiția pe piața vehiculelor electrice din China devine tot mai intensă.
Datele arată că Geely Automobile Holdings a depășit BYD pentru a doua lună consecutiv, vânzând cu aproximativ 76.000 de vehicule mai mult în primele două luni din 2026.
Această evoluție ridică întrebări privind dinamica pieței interne chineze, unde producătorii locali concurează agresiv prin prețuri și lansări rapide de modele noi.
În contrast cu încetinirea de pe piața internă, vânzările externe ale BYD continuă să crească. Compania a raportat:
Expansiunea pe piețele externe a devenit astfel o componentă tot mai importantă a strategiei producătorului chinez.
În paralel, Tesla a majorat cu 10.000 de dolari prețul versiunii Dual Motor AWD a modelului Cybertruck. Astfel, pickup-ul electric pornește acum de la 69.990 de dolari, iar versiunea de top Cyberbeast ajunge la 99.990 de dolari.
Unii analiști consideră însă că versiunea „mai accesibilă” a Cybertruck ar putea avea un impact limitat asupra volumelor totale de vânzări.
Evoluțiile recente arată că piața globală a vehiculelor electrice intră într-o fază de competiție tot mai intensă, cu fluctuații de vânzări, presiune pe costuri și strategii agresive de expansiune pe piețele externe.
Recomandate
Constructorul chinez BYD analizează intrarea în Formula 1 și cursele de anduranță , într-o strategie menită să crească notorietatea globală a companiei și să consolideze imaginea mărcii pe piețele internaționale, potrivit Bloomberg . Compania chineză ia în calcul mai multe scenarii pentru intrarea în motorsportul de top. Printre opțiunile analizate se numără participarea în World Endurance Championship (WEC) – competiție care include celebra cursă de 24 de ore de la Le Mans – dar și o eventuală intrare în Formula 1 , fie prin construirea unei echipe proprii, fie prin achiziția uneia deja existente. O astfel de mutare ar fi neobișnuită pentru un constructor auto chinez, într-un sport dominat în mod tradițional de echipe europene și americane. Interesul companiilor din China pentru motorsportul de elită a fost până acum limitat. Un obstacol major îl reprezintă costurile. Participarea în Formula 1 implică investiții foarte mari, iar dezvoltarea unei mașini competitive și participarea într-un sezon complet pot necesita investiții de până la 500 de milioane de dolari pe sezon , pe lângă ani de negocieri și dezvoltare tehnologică. Strategia BYD vine în contextul expansiunii rapide a companiei pe piețele internaționale. Producătorul, cunoscut pentru vehicule electrice și hibride, încearcă să își consolideze imaginea și în segmentul premium. În acest sens, marca de lux Yangwang , parte a grupului BYD, a testat în 2025 modelul sportiv U9 Xtreme pe un circuit din Germania. BYD a depășit recent Tesla și a devenit cel mai mare vânzător de vehicule electrice din lume , iar compania își extinde agresiv prezența în Europa, America Latină și alte piețe majore. Intrarea în Formula 1 ar putea avea și un impact strategic asupra imaginii brandului în Statele Unite , unde popularitatea campionatului a crescut puternic în ultimii ani, inclusiv datorită serialului Netflix „Formula 1: Drive to Survive” și a numărului tot mai mare de curse organizate pe teritoriul american. În paralel, interesul pentru Formula 1 crește și în China. Marele Premiu de la Shanghai a revenit în calendar în 2024, iar pilotul Zhou Guanyu a devenit în 2022 primul chinez care a concurat în campionat. [...]
Honda anunță pierderi potențiale de până la 15,7 miliarde de dolari după ce a decis să-și regândească strategia pentru vehiculele electrice , pe fondul încetinirii cererii globale pentru acest tip de automobile. Potrivit TVR Info , care citează informații publicate de Bloomberg, producătorul japonez a decis să renunțe la dezvoltarea și lansarea a trei modele electrice planificate pentru piața din America de Nord. Decizia face parte dintr-o reevaluare mai amplă a investițiilor companiei în domeniul mobilității electrice. Honda estimează că impactul financiar total al acestei schimbări ar putea ajunge la 15,7 miliarde de dolari , în timp ce pierderile pentru anul fiscal care se încheie în martie 2026 ar putea varia între 1,7 și 3,6 miliarde de dolari . Reprezentanții companiei avertizaseră încă din luna precedentă că dezvoltarea vehiculelor electrice implică costuri în creștere și riscuri financiare ridicate , iar ritmul de adoptare al acestor modele pe anumite piețe este mai lent decât estimările inițiale. Honda nu este însă singurul producător afectat de încetinirea pieței. Mai mulți giganți ai industriei auto au anunțat recent ajustări ale strategiilor electrice și costuri semnificative generate de aceste schimbări. Costurile anunțate de marii producători auto Companie Costuri estimate pentru reorganizarea strategiei EV Honda până la 15,7 miliarde de dolari Stellantis peste 25 de miliarde de dolari Ford aproximativ 19,5 miliarde de dolari În cazul Stellantis , costurile sunt legate în principal de schimbarea planurilor privind electrificarea portofoliului de modele, în timp ce Ford a anunțat pierderi asociate reorganizării diviziei dedicate vehiculelor electrice. Situația reflectă dificultățile cu care se confruntă industria auto în tranziția către mobilitatea electrică. Producătorii trebuie să echilibreze investițiile uriașe în tehnologie și infrastructură cu o cerere care, în unele regiuni, crește mai lent decât estimările inițiale. Pentru Honda, revizuirea strategiei ar putea însemna amânarea sau reducerea unor proiecte electrice , în timp ce compania încearcă să adapteze investițiile la evoluția reală a pieței. [...]
Industria auto europeană se confruntă cu un val de concedieri , pe fondul tranziției costisitoare către vehicule electrice și al intensificării concurenței globale. Potrivit unei analize citate de TVR Info , marii producători auto sunt nevoiți să își restructureze operațiunile în contextul schimbărilor rapide din industrie. Cel mai amplu plan de restructurare a fost anunțat de Volkswagen , care ar urma să renunțe la aproximativ 50.000 de angajați în Germania până în 2030 . Experții consideră că decizia reflectă presiunile majore asupra industriei auto europene, generate de scăderea cererii pe unele piețe externe, de costurile ridicate ale electrificării și de apariția unor competitori tot mai puternici. În Marea Britanie, producătorul de mașini de lux Aston Martin a anunțat că intenționează să concedieze până la 20% din forța de muncă , după ce compania a înregistrat pierderi. În același timp, Jaguar Land Rover a informat că va renunța la câteva sute de angajați printr-o schemă de plecări voluntare. Presiunile asupra industriei auto Producătorii europeni sunt afectați simultan de mai mulți factori: reducerea cererii pe unele piețe externe concurența tot mai puternică a producătorilor chinezi de vehicule electrice costurile mari ale dezvoltării tehnologiilor EV tensiunile comerciale și taxele vamale pe unele piețe Tranziția către mobilitatea electrică schimbă și modul în care sunt fabricate automobilele. Vehiculele electrice au mai puține componente decât cele cu motoare termice, ceea ce înseamnă că este nevoie de mai puțini angajați în producție și în lanțul de aprovizionare . Un sector strategic pentru economia Europei În pofida restructurărilor, industria auto rămâne unul dintre pilonii economiei europene. Potrivit datelor Asociației Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), sectorul auto angajează aproximativ 13,6 milioane de persoane , reprezentând 8,1% din totalul locurilor de muncă din industria Uniunii Europene . În același timp, piața auto europeană continuă să evolueze spre electrificare. În 2025 au fost înmatriculate aproximativ 10,82 milioane de autoturisme noi în UE , iar cota de piață a vehiculelor complet electrice a crescut la 17,4% , față de 13,6% în anul precedent. [...]
Constructorii europeni de camioane intră sub presiunea rivalilor chinezi mai ieftini , după ce mai mulți producători din China pregătesc lansări pe piața europeană chiar din 2026. Potrivit Reuters , printre companiile care vor să vândă camioane grele electrice în Europa se numără BYD , Farizon, Sany, Sinotruk, Windrose și SuperPanther, iar miza este una directă: prețuri mai mici și tehnologie considerată mai avansată. Producătorii chinezi vizează prețuri cu până la 30% sub media europeană, estimată la circa 320.000 de euro pentru un camion electric greu. Avantajul lor vine din volumul mare al pieței interne, din costurile mai mici ale lanțului de aprovizionare pentru baterii și vehicule electrice și din ritmul mai rapid de dezvoltare. În China, camioanele grele cu emisii zero reprezintă deja 29% din vânzări, în timp ce în Uniunea Europeană segmentul a ajuns la numai 4,2% în 2025. Pentru constructorii europeni, pericolul este dublu: pierd teren pe preț și riscă să fie depășiți tehnologic. Reuters notează că unii manageri din industrie cred că producătorii chinezi sunt cu aproximativ trei ani înainte în anumite zone-cheie. Un exemplu este Windrose, care promite în Europa un camion electric de 250.000 de euro, cu autonomie de 670 de kilometri și încărcare în 35 de minute. Marile grupuri europene, precum Volvo , Daimler Truck, Iveco și Traton, cer măsuri care să accelereze cererea pentru camioane electrice, de la taxe de drum mai mici până la stimulente și reguli care să împingă flotele spre electrificare. Între timp, companiile chineze încearcă să reducă reticența clienților prin service local și producție în Europa, inclusiv în Ungaria și Austria. Semnalul pentru industrie este clar: piața europeană a camioanelor electrice intră într-o etapă de concurență mult mai dură. [...]
BYD vrea să ajungă la 20.000 de stații de încărcare în China până la finalul lui 2026 , potrivit BYD . Planul vine odată cu prezentarea unui sistem de „Flash Charging” (încărcare foarte rapidă) care urcă puterea până la 1.500 kW și este gândit să reducă semnificativ timpul petrecut la priză, într-o piață în care infrastructura devine un avantaj competitiv la fel de important ca mașina. Compania spune că, împreună cu Blade Battery 2.0, modelele compatibile pot încărca de la 10% la 97% în 9 minute. În condiții de frig extrem, la -30°C, BYD indică un interval de la 20% la 97% în 12 minute. Astfel de timpi sunt relevanți nu doar pentru utilizarea urbană, ci mai ales pentru deplasările lungi, unde disponibilitatea stațiilor și viteza de încărcare influențează direct adoptarea vehiculelor electrice. Extinderea rețelei este descrisă în termeni concreți: până la finalul lui 2026, BYD țintește 20.000 de stații în China, după ce ar fi pus deja în funcțiune peste 4.000. Pe autostrăzi, compania vizează amplasarea unor stații la aproximativ fiecare 100 km, iar în orașe, încărcătoare la distanțe de „câțiva kilometri” între ele, ceea ce ar însemna o densitate mai mare și timpi mai mici de așteptare în zonele aglomerate. BYD mai menționează un design cu cabluri suspendate deasupra, pentru a evita cablurile pe sol și pentru a face conectarea mai ușoară și mai sigură. Stațiile ar permite alimentarea de pe oricare parte a vehiculului și ar susține configurații „pull-through” (intrare-ieșire fără manevre complicate), utile pentru remorci sau spații înguste. Compania afirmă și intenția de extindere internațională, fără să precizeze deocamdată țările vizate. [...]
Mașinile produse în China au ajuns la 7,4% din piața europeană în ianuarie 2026 , aproape dublu față de anul trecut, potrivit Economica.net , care citează datele companiei de analiză Dataforce. În prima lună a anului au fost înmatriculate 70.465 de autoturisme fabricate în China, în creștere cu 80% față de ianuarie 2025, într-un context în care piața auto europeană a scăzut cu 3,6%. Creșterea a fost susținută în special de cererea pentru modele hibride și electrice, iar diferențele dintre liderii segmentului s-au redus considerabil. Dacă în urmă cu un an MG domina clar clasamentul, în ianuarie 2026 ecartul dintre primele trei mărci chineze a fost de doar 1.431 de unități. Clasamentul principalelor mărci chineze în Europa – ianuarie 2026: MG (grupul SAIC) – 18.537 unități (-3,8%) BYD – 17.630 unități (+173%) Chery (grup) – 17.106 unități (+354%) MG rămâne lider, dar a fost afectată de scăderea cu 20% a vânzărilor SUV-ului MG ZS, limitat la 7.550 de unități. Creșterile înregistrate de modelele MG HS și MG 3 nu au compensat reculul. În schimb, BYD a avut un început de an puternic. SUV-ul hibrid plug-in Seal U a ajuns la 7.390 de unități (+178%), devenind cel mai bine vândut model hibrid plug-in din Europa în ianuarie și al doilea în segmentul său, după Skoda Kodiaq. Modelul electric de clasă mică Dolphin Surf a contribuit cu 3.007 unități, clasându-se pe locul trei în segment, după Renault R5 E-Tech și Citroen eC3. Chery este marca cu cea mai rapidă expansiune. Grupul comercializează în Europa patru branduri: Jaecoo (7.193 unități, +365%), Omoda (6.596 unități, +197%), Chery (3.284 unități) și Jetour, aflat la început de drum, cu 33 de unități. În urma podiumului se află grupul Geely, cu 5.079 de vehicule (+42%), și Leapmotor International, cu 4.249 de unități. Datele arată o consolidare accelerată a prezenței constructorilor chinezi pe o piață europeană aflată în stagnare, cu accent pe electrificare și prețuri competitive, ceea ce reduce rapid avantajul istoric al mărcilor tradiționale. [...]
