Știri
Știri din categoria Agricultură
Guvernul a trecut la aprobarea plafoanelor pentru ANT, iar raportul MADR publicat în Monitorul Oficial fixează subvențiile „prioritare la plată” în 2026, ceea ce pune presiune pe calendarul efectiv al plăților către fermieri și crescătorii de animale, potrivit AgroInfo.
Un raport al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), publicat în Monitorul Oficial, include lista subvențiilor considerate prioritare la plată în acest an. În paralel, proiectele de acte normative necesare pentru aprobarea acestor ajutoare sunt „pe masa Guvernului”, conform aceleiași surse.
Din lista menționată în raportul MADR, Guvernul a aprobat în această săptămână hotărârea privind plafoanele alocate pentru plata ajutoarelor naționale tranzitorii (ANT) în:
ANT (ajutoare naționale tranzitorii) sunt scheme de sprijin finanțate de la bugetul național, acordate pentru a susține anumite sectoare agricole.
Aprobarea plafoanelor este un pas operațional necesar pentru derularea plăților, însă materialul nu precizează ce subvenții intră concret pe lista „prioritară” și nici un calendar sau sume pe beneficiar. Informația certă din raport, așa cum este redată, este că lista există și că o parte din măsuri (plafoanele ANT) au intrat deja în circuitul de aprobare/decizie.
În lipsa detaliilor din documentul citat, rămâne de urmărit ce alte acte normative vor fi adoptate de Guvern pentru restul ajutoarelor incluse în lista de priorități.
Recomandate
România a obținut acceptul pentru continuarea ajutoarelor naționale tranzitorii după 2027 , un pas care poate menține o sursă de sprijin pentru fermieri în viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) , potrivit Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale . Acceptul a fost obținut la solicitarea României, după ce Președinția Consiliului Uniunii Europene a acceptat includerea prevederilor privind continuarea ajutoarelor naționale tranzitorii (ANT) după 2027 în textul de compromis al regulamentului pentru viitoarea PAC. Ce s-a decis și unde s-a negociat Rezultatul a fost consemnat în negocierile de la Consiliul Agricultură și Pescuit , desfășurate în perioada 26–27 octombrie 2026, la Luxemburg, la care participă ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Florin-Ionuț Barbu. Ministerul precizează că menținerea ANT este principala prioritate a României în aceste negocieri, iar ministrul a cerut explicit introducerea acestui sprijin în textul regulamentului, indicând că includerea sa este o condiție esențială pentru susținerea de către România a poziției Consiliului asupra propunerii. „Am cerut ca fermierii români să poată beneficia în continuare de ajutoarele naționale tranzitorii și după 2027. Am insistat ca această posibilitate să fie prevăzută în regulament, iar acceptul Președinției Consiliului UE este un rezultat important pentru România. Fermierii au nevoie să știe pe ce sprijin se pot baza pentru a-și continua activitatea și investițiile. Vom urmări ca prevederile privind ANT să fie păstrate în forma finală a regulamentului și vom susține în continuare o finanțare a agriculturii care să răspundă nevoilor din ferme”, a declarat ministrul Florin-Ionuț Barbu. De ce contează pentru fermieri și ce urmează Din perspectiva impactului economic și de reglementare, includerea ANT în textul de compromis crește șansele ca acest tip de sprijin să rămână posibil și după 2027, oferind fermierilor un orizont mai predictibil pentru planificarea activității și a investițiilor. Ministerul subliniază însă că miza rămâne păstrarea prevederilor în forma finală a regulamentului, ceea ce indică faptul că procesul de negociere nu este închis. Alte poziții susținute de România în negocierile privind PAC În intervenția sa, ministrul a susținut: o finanțare adecvată a PAC pentru perioada 2028–2034 și continuarea reducerii diferențelor dintre nivelurile plăților acordate fermierilor din statele membre; menținerea caracterului opțional pentru plafonarea și reducerea progresivă a plăților pe suprafață; finanțarea infrastructurii de irigații, prin includerea acesteia în categoria investițiilor neproductive, cu acces atât pentru fermieri, cât și pentru organizațiile și grupurile acestora; simplificarea instrumentelor de gestionare a riscurilor, astfel încât pierderile să poată fi evaluate la nivelul fiecărei culturi sau specii de animale afectate. Separat de dosarul PAC, ministerul mai arată că Florin-Ionuț Barbu a continuat discuțiile cu Comisia Europeană pentru reluarea exporturilor românești de ovine către țări terțe, demers care vizează ridicarea restricțiilor în condiții de siguranță sanitar-veterinară și restabilirea accesului crescătorilor români la piețele de export. [...]
Programul de guvernare pentru Agricultură mizează pe reorganizarea MADR și unificarea plăților , o schimbare care poate influența direct ritmul subvențiilor și modul de lucru al fermierilor, potrivit Agrointel , care a consultat documentul depus în Parlament de premierul desemnat Luca Niculescu . În capitolul dedicat Agriculturii, documentul fixează două direcții: creșterea producției românești și reducerea importurilor. Pentru Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale este propus Florin Barbu (PSD), fost ministru al Agriculturii. „Agricultură. Fermierii au nevoie de apă, depozitare, procesare, acces stabil la piață și de sprijin corect, acordat la timp”, se arată în document. Reorganizări instituționale și posibila unificare a agențiilor de plăți Programul include „reforme, reorganizări și comasări”, începând cu reorganizarea instituțiilor deconcentrate din domeniul agricol la nivel județean. Este menționată și continuarea reorganizării administrative a agențiilor din subordinea MADR. Un punct cu impact operațional major este intenția de unificare, prin reorganizare, a agențiilor de plăți, însă condiționată de acordul Comisiei Europene . În practică, o astfel de schimbare poate însemna proceduri noi și o perioadă de tranziție pentru beneficiari, în funcție de forma finală și de calendar. Priorități economice: irigații, procesare și reducerea importurilor La nivel de obiective generale, programul pune accent pe modernizarea irigațiilor, sprijinirea fermierilor și procesatorilor români și „echilibrarea balanței comerciale” la produse agroalimentare. Printre măsurile enumerate în schița programului se află: programe pentru stimularea producției și a capacității de procesare, cu ținta de reducere a importurilor; sprijin pentru sectorul de creștere a suinelor, inclusiv dezvoltarea fermelor de familie; sprijin pentru sectorul avicol prin realizarea de ferme; continuarea programului INVESTALIM; continuarea finanțării proiectelor de procesare aprobate prin Planul Național Strategic; continuarea programului pentru procesare în sectorul de panificație; continuarea stimulării producției de legume, fructe și cartofi; strategia de finanțare a infrastructurii principale și secundare de irigații și creșterea suprafeței irigabile; regândirea programului AgroInvest, inclusiv garantarea de către stat a creditelor de investiții și acordarea de credite avantajoase. Documentul mai menționează debirocratizare și digitalizare, precum și îmbunătățirea legislației pentru agricultura ecologică, cu obiectivul creșterii încrederii consumatorilor în produsele din acest sistem. Ce urmează: audieri și votul de învestitură Luca Niculescu a depus în Parlament programul de guvernare și lista miniștrilor propuși, urmând audierile în comisiile de specialitate și votul de învestitură programat pentru săptămâna viitoare. Conform aceleiași surse, Executivul ar avea voturi asigurate de PSD și minorități, UDMR și PNL, în timp ce AUR și USR au anunțat că nu vor susține noul guvern. [...]
Debitul Dunării rămâne mult sub normal, chiar dacă urcă la 1.800 mc/s , ceea ce menține presiunea pe utilizatorii de apă din agricultură și pe logistica din sudul țării, potrivit Digi24 . Prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) pentru 31 octombrie – 7 noiembrie 2026 indică o creștere la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, dar nivelul rămâne departe de media multianuală a lunii noiembrie, de 4.700 mc/s. Creșterea estimată pentru săptămâna viitoare duce debitul până la 1.800 mc/s, însă INHGA arată că, în prognoza trimestrială, pentru luna noiembrie sunt așteptate un debit maxim de 2.000 mc/s și unul minim de 1.400 mc/s. Cu alte cuvinte, chiar și scenariul „bun” rămâne substanțial sub valorile obișnuite pentru această perioadă. Ce înseamnă pentru agricultură: apă puțină, volatilitate mai mare Pentru agricultură, mesajul principal al prognozei este că regimul hidrologic intră în noiembrie la cote reduse, cu potențiale efecte asupra disponibilității apei în zonele dependente de debite și de nivelurile de pe cursurile mari. INHGA estimează că, în noiembrie 2026, regimul hidrologic se va situa la: 30–50% din mediile multianuale lunare , la nivel general; 50–80% pe unele bazine (între care Vișeu, Someșul Mare, Prahova, Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuș, bazinul superior și mijlociu al Oltului, bazinele superioare ale Buzăului și Prutului și pe cursul Siretului); sub 30% pe bazine precum Crasna, Barcău, Râmnicu Sărat și Bârlad . Dinamica pe râurile interioare: creșteri pe fond de precipitații, dar cu risc de viituri rapide Pe râurile interioare, hidrologii anticipează că, în primele trei zile ale intervalului, debitele medii zilnice vor fi în creștere, ca urmare a precipitațiilor prognozate și a propagării, în special pe râurile din jumătatea de sud a țării, în timp ce pe celelalte vor fi relativ staționare. INHGA avertizează și asupra unor episoade cu potențial periculos în sud, în funcție de cantitățile de precipitații: „Sunt posibile scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, viituri rapide cu posibile efecte de inundaţii locale şi creşteri de niveluri şi debite cu posibile depăşiri ale Cotelor de Inundaţie, pe râurile din bazinele superioare şi mijlocii ale râurilor din sudul ţării, ca urmare a precipitaţiilor prognozate, mai însemnate cantitativ şi propagării.” În restul intervalului, debitele medii zilnice sunt așteptate să crească prin propagare pe cursurile mijlocii și inferioare ale râurilor mari din jumătatea de sud, în timp ce pe celelalte râuri vor fi relativ staționare. Context operațional: debite mici, efecte deja văzute în economie Materialul amintește că debitele Dunării au coborât la cele mai mici valori din istorie în vara acestui an, situație care a dus la închiderea celor două reactoare ale Centralei de la Cernavodă , care asigurau aproximativ 20% din energia dispecerizabilă. În acest context, chiar dacă prognoza indică o creștere, nivelul rămâne sub normal, iar riscurile asociate unui regim hidrologic redus nu dispar odată cu o revenire modestă a debitului. [...]
Ploile torențiale din Oltenia și Muntenia pot bloca lucrările de câmp și transportul agricol după prânz , iar fermierii riscă să rămână cu utilajele pe sol îmbibat dacă nu își ajustează rapid programul, potrivit Agronet . Buletinul meteo agricol de la 31 octombrie 2026, ora 12:00 , indică presiune ridicată a precipitațiilor și avertizări active în sud, cu efect direct asupra accesului pe parcele și a logisticii. Unde se strânge „fereastra” de lucru și de ce contează În Oltenia și Muntenia, după-amiaza este descrisă ca interval cu risc maxim pentru operațiuni: accesul pe sole, transportul și lucrările sensibile (în special cele care depind de un sol portant și de o aplicare corectă a tratamentelor) sunt cele mai expuse. Agronet include în aceeași zonă de prudență și București–Ilfov , unde este indicată „ploaie persistent probabilă”, cu lucrări „în așteptare”. Transilvania și zona montană rămân, de asemenea, sub presiunea precipitațiilor, ceea ce poate restrânge lucrările care nu suportă umezeala (de la pregătirea terenului până la intervenții care cer intrare cu utilaje grele). Regiunile cu condiții mai bune pentru operațiuni Pentru recoltare de toamnă, transport și pregătirea terenului, cele mai bune condiții relative sunt în: Crișana Moldova Dobrogea Chiar și aici, publicația recomandă verificarea locală a umezelii din sol înainte de intrarea pe parcelă, pentru a evita tasarea (compactarea) solului și blocarea utilajelor. Decizii practice pentru fermieri (după-amiaza de 31 octombrie) Agronet sintetizează câteva măsuri cu impact operațional imediat: amânarea tratamentelor în regiunile cu ploaie, probabilitate ridicată de precipitații sau avertizare activă; verificarea accesului înainte de a intra cu utilajele în Oltenia, Muntenia, Transilvania, București–Ilfov și în zona montană, cu recomandarea explicită de a nu lucra pe sol îmbibat; irigarea „nu este presantă” în niciuna dintre regiunile analizate. Context regional: diferențe mari între vest și sud În vest, Agronet notează că Banatul poate avea un interval util după prânz pentru transport și unele lucrări, dar numai cu monitorizare locală, pe fondul unei avertizări active și al posibilității de averse, ceea ce poate impune oprirea lucrărilor sensibile. În Crișana, fereastra este descrisă drept cea mai stabilă pentru câmp și logistică, cu mențiunea că vântul poate afecta lucrările care cer depunere uniformă. Pentru sud (Oltenia și Muntenia), mesajul central rămâne același: ploaia din a doua parte a zilei poate limita rapid accesul și poate împinge lucrările către amânare, cu efect direct asupra ritmului de recoltare, transport și pregătire a terenului. [...]
Guvernul a schimbat formula de calcul a despăgubirilor pentru secetă, pentru ca plățile APIA să se facă pe suprafețele confirmate în controale , nu pe cele trecute în procesele-verbale, potrivit AgroInfo . Miza este una operațională și de control bugetar: aceeași schemă de sprijin poate genera sume diferite dacă baza de calcul nu este unitară și verificabilă. În ședința din 30 octombrie 2026, Executivul a adoptat o hotărâre care modifică și completează HG nr. 751/2026, actul care reglementează ajutorul financiar de urgență pentru producătorii din sectorul vegetal cu suprafețe cultivate cu porumb și/sau floarea-soarelui afectate de seceta pedologică din 2025. Ce se schimbă în calculul ajutorului Hotărârea introduce o definiție unitară pentru indicatorul de calamitate „grad de afectare”, care devine „valoarea procentuală prevăzută în procesul-verbal de constatare și evaluare a pagubelor”. În același timp, este revizuit art. 9 alin. (2) pentru a clarifica metodologia de calcul. Concret, suma totală acordată unui beneficiar se stabilește prin: înmulțirea grantului pe hectar (calculat conform alin. (1)); cu suprafața determinată de APIA după toate controalele în IACS (sistemul integrat de administrare și control), din suprafața declarată în cererea de plată pentru anul 2025. De ce contează: suprafața din procesul-verbal poate diferi de cea validată de APIA Motivul invocat este diferența posibilă între suprafața declarată în procesul-verbal și cea determinată de APIA în urma verificărilor administrative. Folosirea suprafeței din procesul-verbal ca referință ar putea duce la calcularea sprijinului raportat la o suprafață care nu corespunde celei confirmate în controale. Măsurile urmăresc compensarea pierderilor de venit rezultate direct din daunele produse culturilor de floarea-soarelui și porumb, dar și protejarea bugetului de stat prin raportarea plăților la suprafețe „certe”, determinate în IACS. Ce se întâmplă cu cererile deja depuse Cererile de sprijin depuse înainte de intrarea în vigoare a hotărârii „își mențin valabilitatea” din perspectiva eligibilității. Determinarea și plata sumelor se vor face însă prin aplicarea noii formule de calcul prevăzute la art. 9 alin. (2). Ministrul Agriculturii, Florin-Ionuț Barbu, a spus că a fost identificată o eroare în modul de calcul al despăgubirilor, respectiv aplicarea de două ori a procentului aferent gradului de calamitate. „Am identificat o eroare în modul de calcul al despăgubirilor pentru secetă, respectiv aplicarea de două ori a procentului aferent gradului de calamitate. Am discutat cu întreaga conducere a APIA pentru a corecta urgent această situație și pentru a veni cu o formulă de calcul corectă, care să permită plata cât mai rapidă a despăgubirilor către fermierii afectați. Este important ca sprijinul financiar să fie calculat corect, pe baza unor date verificate, iar fermierii să primească sumele cuvenite.” [...]
Fermierii anticipează că tehnologia va reduce nevoia de muncitori în ferme , pe măsură ce automatizarea și inteligența artificială intră tot mai mult în agricultura din România , cu efect direct asupra costurilor și viabilității economice a exploatațiilor, potrivit HotNews . Reprezentanți ai fermierilor citați de publicație spun că fermele vor avea nevoie de „tot mai puțini lucrători” odată cu avansul tehnologiei, în special al inteligenței artificiale, iar această schimbare ar face exploatațiile „mai viabile economic”. Pentru detalii suplimentare, HotNews trimite la materialul integral publicat de StartupCafe, disponibil aici: StartupCafe . [...]
