Știri
Știri din categoria Agricultură
Guvernul a trecut la aprobarea plafoanelor pentru ANT, iar raportul MADR publicat în Monitorul Oficial fixează subvențiile „prioritare la plată” în 2026, ceea ce pune presiune pe calendarul efectiv al plăților către fermieri și crescătorii de animale, potrivit AgroInfo.
Un raport al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), publicat în Monitorul Oficial, include lista subvențiilor considerate prioritare la plată în acest an. În paralel, proiectele de acte normative necesare pentru aprobarea acestor ajutoare sunt „pe masa Guvernului”, conform aceleiași surse.
Din lista menționată în raportul MADR, Guvernul a aprobat în această săptămână hotărârea privind plafoanele alocate pentru plata ajutoarelor naționale tranzitorii (ANT) în:
ANT (ajutoare naționale tranzitorii) sunt scheme de sprijin finanțate de la bugetul național, acordate pentru a susține anumite sectoare agricole.
Aprobarea plafoanelor este un pas operațional necesar pentru derularea plăților, însă materialul nu precizează ce subvenții intră concret pe lista „prioritară” și nici un calendar sau sume pe beneficiar. Informația certă din raport, așa cum este redată, este că lista există și că o parte din măsuri (plafoanele ANT) au intrat deja în circuitul de aprobare/decizie.
În lipsa detaliilor din documentul citat, rămâne de urmărit ce alte acte normative vor fi adoptate de Guvern pentru restul ajutoarelor incluse în lista de priorități.
Recomandate
Guvernul a aprobat plafoane de 918,3 milioane lei pentru ajutoare agricole , bani care vor fi plătiți din bugetul de stat prin Ministerul Agriculturii în 2026, pentru anul de cerere 2025, potrivit Mediafax . Suma totală este echivalentul a peste 180,7 milioane de euro (aprox. 904 milioane lei), iar miza principală este injecția de lichiditate către ferme, într-un mecanism de sprijin finanțat integral din bugetul național. Fondurile sunt împărțite între sectorul vegetal și cel zootehnic, cu o pondere mai mare pentru creșterea animalelor. Din total, 308,1 milioane lei (60,64 milioane euro) sunt alocate sectorului vegetal, iar 610,2 milioane lei (120,11 milioane euro) merg către sectorul zootehnic. Cum se împart banii pe sectoare În sectorul vegetal, sprijinul vizează culturile amplasate pe teren arabil și câteva culturi specifice, menționate în actul normativ: in și cânepă pentru fibră; tutun; hamei; sfeclă de zahăr. În zootehnie, ajutoarele sunt prevăzute pentru: bovine din sectorul lapte; bovine din sectorul carne; ovine și caprine. Cine poate primi și care este baza legală Beneficiarii sunt fermierii – persoane fizice sau juridice – care utilizează terenuri agricole și/sau dețin legal animale, în condițiile stabilite de legislația în vigoare. Condițiile de acordare și documentele necesare sunt stabilite prin Ordinul MADR nr. 125/2024 , cu modificările și completările ulterioare. [...]
Guvernul a stabilit plafoane de 918 milioane lei pentru ajutoarele tranzitorii din agricultură în 2025 , bani care pot intra în procedurile de autorizare la APIA și, ulterior, în conturile fermierilor, potrivit TVR Info . Decizia vizează anul de cerere 2025 și împarte alocarea pe două mari componente: 610 milioane de lei pentru sectorul zootehnic și 308 milioane de lei pentru sectorul vegetal. Vicepremierul Tanczos Barna , ministrul interimar al Agriculturii, a spus că hotărârea este relevantă pentru derularea plăților prin APIA, în cadrul regulilor de gestionare a fondurilor FEGA și FEADR (fonduri europene pentru agricultură și dezvoltare rurală). Cum se împart ajutoarele: vegetal vs. zootehnic În sectorul vegetal, ajutoarele tranzitorii aprobate acoperă, conform declarațiilor ministrului interimar, următoarele culturi și suprafețe: sfeclă de zahăr; hamei; tutun; cânepă pentru fibră; in pentru fibră; culturi amplasate pe teren arabil. În zootehnie, sprijinul este legat de schemele menționate pentru bovine și caprine, în special: schema decuplată de producție pentru bovine (ANT 7); schema decuplată de producție pentru bovine – sector carne (ANT 8); schema cuplată de producție pentru bovine și caprine (ANT 9). De ce contează acum: intrarea la plată prin APIA și contextul politic Tanczos Barna a indicat că este vorba de „peste 180 de milioane de euro” (aprox. 900 milioane lei) care pot fi prinși în procedurile de autorizare la APIA și plătiți către fermieri. Ministrul a legat urgența adoptării actelor de faptul că fermierii „trebuie să primească subvențiile”, inclusiv într-o perioadă „complicată din punct de vedere politic”. Separat de ajutoarele tranzitorii, ministrul a mai spus că sunt pe circuitul de avizare și alte acte normative, care ar urma să fie aprobate înainte de votul de săptămâna viitoare privind moțiunea de cenzură, inclusiv un ajutor pentru energia electrică la irigații și scheme de sprijin pentru usturoi, cartofi și pentru sere/solarii (tomate). Totodată, APIA derulează plăți pentru mediu și climă, iar ministrul a menționat discuții cu AFIR și APIA pentru accelerarea intrării la plată a unor sume rămase, indicate la nivelul de „un miliard 700 de milioane de lei” din zona AFIR pentru aceste forme de sprijin. [...]
Publicarea în Monitorul Oficial a Ordinului MADR nr. 141/2026 deblochează plăți APIA pentru mai multe scheme, cu termen-limită 30 iunie 2026 , potrivit Agrointel . Miza imediată pentru fermieri este că, odată stabilite cuantumurile finale, APIA poate începe achitarea sumelor fie ca diferențe de cuantum (în cazul unor scheme), fie ca plăți integrale (în special la sprijinul cuplat). Ordinul MADR nr. 141/2026 modifică Ordinul nr. 42/2026 și aprobă cuantumul unitar al plăților directe aferente cererilor depuse în 2025, finanțate din Fondul european de garantare agricolă, prin intervențiile din Planul strategic PAC 2023–2027 . Ce scheme au cuantum final și pot intra la plată Actul normativ stabilește următoarele cuantumuri unitare: PD-02 Sprijin redistributiv complementar pentru venit (CRISS): 53,5212 euro/hectar PD-03 Sprijin complementar pentru venit pentru tinerii fermieri: 46,6676 euro/hectar PD-07 Bunăstarea vacilor de lapte — evitarea mulsului traumatic și bunăstarea ugerului: 70,24 euro/hectar PD-07 Bunăstarea vacilor de lapte — sănătatea ongloanelor: 38,46 euro/hectar PD-07 Bunăstarea vacilor de lapte — îmbunătățirea zonei de odihnă: 22,13 euro/hectar PD-07 Bunăstarea vacilor de lapte — rații furajere optimizate (bunăstare și reducerea emisiilor): 66,64 euro/hectar PD-08 Bunăstarea tineretului bovin la îngrășat — +15% spațiu/animal (semiintensiv și intensiv, stabulație): 175,41 euro/hectar PD-08 Bunăstarea tineretului bovin la îngrășat — confort sporit în zona de odihnă: 18,22 euro/hectar PD-08 Bunăstarea tineretului bovin la îngrășat — rații furajere optimizate (bunăstare și reducerea emisiilor): 55,53 euro/hectar PD-09 Sprijin cuplat — soia: 141,98 euro/hectar PD-10 Sprijin cuplat — lucernă: 95,40 euro/hectar PD-11 Sprijin cuplat — leguminoase pentru industrializare (mazăre de grădină, fasole boabe, fasole păstăi): 209,70 euro/hectar PD-12 Sprijin cuplat — cânepă: 228,60 euro/hectar PD-13 Sprijin cuplat — orez: 552,25 euro/hectar PD-14 Sprijin cuplat — sămânță de cartof: 1.806,30 euro/hectar PD-15 Sprijin cuplat — hamei: 545,05 euro/hectar PD-16 Sprijin cuplat — sfeclă de zahăr: 818,19 euro/hectar PD-17 Sprijin cuplat — legume în câmp pentru industrializare (cultură principală/secundară: tomate, castraveți, ardei, vinete): 1.448,10 euro/hectar PD-18 Sprijin cuplat — legume în sere și solarii (tomate, castraveți, ardei, vinete): 1.898,10 euro/hectar PD-19 Sprijin cuplat — fructe (prune, mere, cireșe, vișine, caise, piersici): 517,05 euro/hectar PD-20 Sprijin cuplat — semințe pentru plante furajere: 187,52 euro/hectar PD-25 Sprijin cuplat — viermii de mătase: 0,12 euro/familie PD-26 Sprijin cuplat — porumb pentru siloz: 195,22 euro/hectar PD-27 Bunăstarea bovinelor prin pășunat extensiv — zona montană 60 de zile: 72,75/UVM PD-27 Bunăstarea bovinelor prin pășunat extensiv — zona montană 90 de zile: 122,42/UVM PD-27 Bunăstarea bovinelor prin pășunat extensiv — zona deal: 168,66 UVM PD-27 Bunăstarea bovinelor prin pășunat extensiv — zona câmpie: 135,25 UVM PD-28 Menținerea de zone neproductive și/sau elemente noi de peisaj pe terenuri arabile: 40,5011 euro/hectar Calendar: până când trebuie închise plățile Termenul-limită pentru finalizarea acestor plăți aferente campaniei APIA 2025 este 30 iunie 2026 , conform informațiilor din actul publicat și prezentate de publicație. [...]
Ministerul interimar al Agriculturii cere accelerarea autorizării plăților către fermieri , astfel încât subvențiile să intre efectiv în conturi „cu viteză maximă” în prima săptămână după mini-vacanță, pe fondul întârzierilor de calendar și al incertitudinii politice, potrivit Agerpres . Tanczos Barna a spus, într-o conferință de presă, că „cel mai important lucru acum” este ca APIA și AFIR , sprijinite de Ministerul Finanțelor, să autorizeze plățile și să facă plăți efective, astfel încât subvențiile să ajungă la fermieri. Ministrul a argumentat urgența prin faptul că România este deja la final de aprilie și intră în luna mai, iar săptămâna următoare ar trebui să fie una de execuție accelerată a plăților. Cinci acte normative, pe circuit pentru a debloca subvențiile În paralel cu presiunea pe plăți, ministrul interimar a indicat cinci priorități legislative aflate în avizare și aprobare, cu obiectivul ca subvențiile să poată fi virate către beneficiari: legume și fructe; spații protejate; cartofi; usturoi; ameliorare. Tanczos a afirmat că aceste acte au intrat într-un proces de „resemnare” și „reavizare”, iar ținta este să ajungă în ședința de Guvern „chiar mâine”, dacă și celelalte ministere operează modificările necesare; alternativ, „cel târziu joi”. Probleme semnificative pe piața porcului și a laptelui Ministrul a mai spus că rămân de rezolvat „probleme semnificative” pe două piețe: carnea de porc și laptele. În cazul porcului, el a indicat atât componenta sanitar-veterinară (pesta porcină), cât și o „provocare” legată de mecanismele de piață și de modul în care intră pe piața românească cantități mari de carne de porc din piața comunitară. În acest context, Tanczos a menționat discuții cu conducerea ANSVSA și intenția de a propune soluții „pentru a proteja producătorii autohtoni”, inclusiv printr-o implicare mai activă a ANSVSA și prin sprijinul Ministerului Mediului, prin asociațiile de vânătoare, pentru reducerea riscului de răspândire la mistreț. „Sprijinul cuplat”, o temă „spinoasă”: cartofii și sfecla, fără subvenții O altă temă ridicată de ministru este sprijinul cuplat (subvenție legată de producție, acordată anumitor sectoare), pe care a descris-o drept „destul de spinoasă”, în condițiile în care sectoare precum producția de cartofi sau sfecla de zahăr „rămân fără subvenții”. Tanczos a anunțat întâlniri cu asociații de profil, inclusiv cu Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România, pentru a evalua situația pe fiecare sector și pentru a identifica motivele care au dus la actuala alocare a sprijinului. [...]
România cere ca plățile directe din viitoarea Politică Agricolă Comună să reducă în continuare diferențele dintre state , mizând pe „convergența externă” a subvențiilor pe hectar după 2027, potrivit Economica . Miza este una de venituri pentru fermieri și de competitivitate: reguli comune și condiții comparabile de concurență în UE, cu diminuarea disparităților dintre nivelurile de sprijin. Poziția a fost prezentată de secretarul de stat Emil Dumitru la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit (AgriFish), desfășurată luni, 27 aprilie, la Luxemburg, unde a participat și Daniela Rebega, director general în cadrul Direcției Generale Dezvoltare Rurală – Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală și Planul Strategic. Ce urmărește România în negocierile pentru PAC post-2027 În discuțiile despre propunerile privind Politica Agricolă Comună post-2027 , cu accent pe opțiunile de concepere a sprijinului pentru venit, Emil Dumitru a susținut că sprijinul trebuie să se bazeze pe reguli comune aplicabile tuturor statelor membre, astfel încât să asigure condiții echitabile de concurență și să elimine disparitățile. În același timp, România cere și flexibilitate în stabilirea politicilor de finanțare, în funcție de specificul național, structura agriculturii, condițiile economice și riscurile cu care se confruntă fermierii. „România a susţinut constant reducerea decalajelor privind sprijinul pe hectar şi menţine poziţia fermă pentru continuarea convergenţei externe. Totodată trebuie să dispunem de flexibilitate în stabilirea politicilor de finanţare, în funcţie de specificul naţional, structura agriculturii, condiţiile economice şi riscurile cu care se confruntă fermierii. Flexibilitatea trebuie să permită direcţionarea sprijinului către tipuri de ferme relevante, cum ar fi fermele integrate vegetal – zootehnic, sprijinirea reînnoirii generaţiilor şi prioritizarea anumitor sectoare, în funcţie de nevoile identificate.” Implicații: venituri și direcționarea subvențiilor Din perspectiva impactului economic, continuarea convergenței externe ar însemna menținerea presiunii politice pentru reducerea diferențelor de sprijin pe hectar între statele membre, ceea ce poate influența direct nivelul plăților primite de fermierii români în următorul cadru PAC. Pe componenta operațională, solicitarea de flexibilitate ar permite, potrivit poziției exprimate, o direcționare mai țintită a sprijinului, inclusiv către: ferme integrate vegetal–zootehnic; reînnoirea generațiilor în agricultură; anumite sectoare prioritizate în funcție de nevoile identificate. Contextul din Consiliu: piața agricolă și riscurile regionale Pe agenda reuniunii au fost și discuții despre situația pieței agricole, în special în contextul invadării Ucrainei de către Federația Rusă, subiect descris ca recurent pe ordinea de zi a Consiliului. Totodată, oficialii europeni au avut un schimb de opinii, după o prezentare a Comisiei Europene, privind importanța strategică a agriculturii și a gestionării durabile a pădurilor pentru prevenirea incendiilor forestiere și creșterea rezilienței. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale afirmă, în comunicatul citat, că participă la lucrările Consiliului pentru a susține interesele României în agricultură și dezvoltare rurală. [...]
Schimbarea conducerii APIA vine în plină perioadă de lucru cu fermierii , după ce directorul general Gabriela Nicoleta Andrei și-a anunțat încheierea mandatului, iar la conducerea agenției revine Adrian Pintea, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, potrivit AgroInfo . Anunțul este relevant operațional pentru fermieri și crescătorii de animale deoarece APIA gestionează plăți și proceduri administrative care depind de continuitatea decizională și de ritmul intern al instituției, mai ales în perioadele cu volum mare de dosare. În mesajul publicat odată cu plecarea, Gabriela Nicoleta Andrei le-a mulțumit fermierilor pentru „încredere” și „răbdarea demonstrată în fața provocărilor administrative”, subliniind rolul muncii din agricultură pentru „echilibrul unei întregi economii”. Ea a transmis și un mesaj către echipa APIA, pe care o descrie drept „profesioniști dedicați”. „Îmi doresc ca APIA să rămână o instituție stabilă, echilibrată și orientată către nevoile reale ale fermierilor, indiferent de contextul în care își desfășoară activitatea.” Despre succesor, fosta șefă APIA afirmă că este „o persoană cu o experiență deja bine consolidată în conducerea APIA” și că revenirea acestuia are loc „într-un moment deloc lipsit de provocări”, pe fondul „conjuncturii politice actuale”. Potrivit informațiilor din articol, Adrian Pintea revine la conducerea APIA. Materialul nu oferă detalii despre calendarul efectiv al preluării mandatului sau despre eventuale schimbări de proceduri, astfel că impactul imediat asupra fluxului de lucru și al plăților nu poate fi evaluat din datele disponibile. [...]
