Știri
Știri din categoria Agricultură
Guvernul a aprobat plafoane de 918,3 milioane lei pentru ajutoare agricole, bani care vor fi plătiți din bugetul de stat prin Ministerul Agriculturii în 2026, pentru anul de cerere 2025, potrivit Mediafax. Suma totală este echivalentul a peste 180,7 milioane de euro (aprox. 904 milioane lei), iar miza principală este injecția de lichiditate către ferme, într-un mecanism de sprijin finanțat integral din bugetul național.
Fondurile sunt împărțite între sectorul vegetal și cel zootehnic, cu o pondere mai mare pentru creșterea animalelor. Din total, 308,1 milioane lei (60,64 milioane euro) sunt alocate sectorului vegetal, iar 610,2 milioane lei (120,11 milioane euro) merg către sectorul zootehnic.
În sectorul vegetal, sprijinul vizează culturile amplasate pe teren arabil și câteva culturi specifice, menționate în actul normativ:
În zootehnie, ajutoarele sunt prevăzute pentru:
Beneficiarii sunt fermierii – persoane fizice sau juridice – care utilizează terenuri agricole și/sau dețin legal animale, în condițiile stabilite de legislația în vigoare.
Condițiile de acordare și documentele necesare sunt stabilite prin Ordinul MADR nr. 125/2024, cu modificările și completările ulterioare.
Recomandate
Comisia Europeană pune pe masă un pachet de 540 milioane euro pentru a compensa fermierii afectați de scumpirea îngrășămintelor și pentru a le îmbunătăți lichiditatea, inclusiv prin posibilitatea de a primi mai devreme avansuri din plățile directe, potrivit Agrointel . Miza economică este reducerea presiunii pe costurile de producție și evitarea unui recul al recoltelor, într-un context de tensiuni geopolitice și probleme de aprovizionare care au împins prețurile în sus la nivel european. Pachetul anunțat vineri, 12 iunie, face parte din Planul de acțiune privind îngrășămintele și urmărește, pe termen scurt, să asigure accesul fermierilor la inputuri (îngrășăminte) pentru următoarele campanii agricole. Ce include sprijinul și cât poate ajunge totalul Comisia propune două direcții principale: Mobilizarea a 540 milioane euro (aprox. 2,7 miliarde lei) pentru sprijin financiar, prin majorarea rezervei agricole. În acest total intră și propunerea de majorare a rezervei agricole cu încă 300 milioane euro din bugetul UE pentru 2026, pe lângă fondurile rămase. Posibilitatea ca statele membre să suplimenteze cu până la 200% din fonduri naționale , ceea ce ar putea ridica sprijinul total disponibil la un potențial de 1,5 miliarde euro (aprox. 7,5 miliarde lei) , conform aceleiași surse. Lichiditate mai rapidă: avansuri mai mari și o schemă nouă în dezvoltare rurală Pe lângă banii din rezerva agricolă, Comisia propune ajustări punctuale ale Politicii Agricole Comune (PAC) pentru ca statele membre să poată interveni mai rapid: o nouă schemă de lichiditate în cadrul dezvoltării rurale, destinată sprijinului în situații de criză; aceasta poate fi cofinanțată până la 65% din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și poate include fonduri neutilizate care altfel s-ar putea pierde; statele pot adăuga finanțare națională de până la 200%; plăți directe în avans mai mari , pe care statele membre le pot acorda înainte de 16 octombrie , pentru a îmbunătăți fluxul de numerar al fermierilor; flexibilitate pentru ajustarea alocărilor de plăți directe pentru anul calendaristic 2027 , astfel încât statele să poată răspunde mai bine efectelor prețurilor ridicate la îngrășăminte. Ce urmează: vot și calendar de adoptare Modificările legislative privind PAC vor fi transmise Parlamentului European și Consiliului, pentru aprobare. Separat, propunerea privind rezerva agricolă (cu impactul financiar total de 540 milioane euro) urmează să fie votată de statele membre în cadrul Comitetului pentru organizarea comună a piețelor; dacă există acord, adoptarea finală este programată până la finalul lunii iulie 2026 , potrivit informațiilor din comunicatul citat. [...]
Guvernul pregătește subvenții pentru porcii din gospodării, mizând pe biosecuritate ca să reducă importurile , potrivit Ziarul Financiar . Miza economică este dublă: România importă circa 80% din carnea de porc pentru consum (importuri de peste 1 miliard de euro în 2025), iar statutul sanitar-veterinar legat de pesta porcină africană blochează exporturile de produse din carne de porc. Ministrul interimar al agriculturii, Tánczos Barna , spune că a fost finalizată o hotărâre de guvern pentru sprijinirea producătorilor de suine din gospodăriile populației, într-o schimbare de abordare față de anii în care s-a discutat inclusiv despre interzicerea creșterii porcilor în gospodării după apariția pestei porcine africane în 2017. „Am finalizat o hotărâre de guvern pentru a sprijini producătorii de suine din gospodăriile populaţiei. Această formă de sprijin reprezintă o schimbare de paradigmă în ceea ce priveşte lupta împotriva pestei porcine.” Cum ar urma să funcționeze sprijinul și cine intră la plată Schema vizează crescătorii din exploatațiile gospodărești care „respectă legea”, adică au un număr limitat de porci, sunt autorizați și colaborează cu un medic veterinar. Barna a indicat nivelul sprijinului și plafoanele: 20 euro/cap de animal (aprox. 105 lei) pentru respectarea condițiilor de biosecuritate, pentru maximum 5 porci în gospodăriile populației; pentru exploatațiile de tip A, sprijinul ar urma să se aplice până la 50 de capete. Ministrul a mai spus că subvenția ar urma să se acorde până la finalul lunii decembrie 2026. De ce contează: importuri mari, pierderi fiscale și blocaj la export România are circa 3,3 milioane de porci, iar o treime din efectiv se află în gospodăriile populației. În același timp, Barna afirmă că, deși numărul focarelor scade, România rămâne „roșie” din perspectiva pestei porcine africane, ceea ce înseamnă că nu poate exporta produse din carne de porc. Pe partea de finanțe publice, ministrul a estimat că România pierde circa 50 de milioane de euro din TVA din cauza tranzacțiilor intracomunitare cu animale vii, carcase și produse din carne de porc, la care s-ar adăuga „cel puțin dublu” din alte impozite și taxe care ar putea fi plătite în țară de ferme comerciale și furnizori. Ce urmează: reguli mai dure la transport și livrări către abatoare Pe lângă hotărârea de guvern, ministrul interimar a anunțat intenția unui nou proiect de lege privind mișcările de animale. Una dintre propuneri: confiscarea mijloacelor de transport și a animalelor dacă sunt transportați ilegal mai mult de cinci porci, fără crotalii sau documente de mișcare, urmată de o amendă de 10.000 de lei. Totodată, Barna a spus că se propune ca din fermele de tip A (peste 5 animale) să se poată livra porci către abatoare „fără restricții”, dar cu analize privind pesta porcină. În paralel, ministerul vrea să stimuleze vânzarea de purcei crotaliați din gospodării, verificați de medicul veterinar, în cadrul circumscripției sanitar-veterinare. [...]
Ministerul Agriculturii propune creșterea subvenției la cartof la 800 euro/ha pentru a reduce deficitul comercial , printr-o schemă etapizată pe doi ani, potrivit Adevărul . Miza este susținerea producătorilor locali într-o piață presată de importuri ieftine și de un dezechilibru persistent între importuri și exporturi pe segmentul cartofului. Vicepremierul și ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna , spune că ajutorul ar urma să crească de la 200 de euro la 800 de euro pe hectar, argumentând că nivelul actual acoperă doar o parte foarte mică din costurile reale ale înființării și întreținerii unei culturi de cartofi. „Am propus majorarea sprijinului de la 200 de euro la 800 de euro, având în vedere că această majorare ar reprezenta în continuare un procent foarte mic din totalul cheltuielilor necesare pentru înființarea unui hectar de cultură de cartofi în România”, a declarat Tanczos Barna. De ce contează: presiunea importurilor și deficitul comercial Ministerul indică drept argument principal deficitul mare al balanței comerciale la cartof. În plus, fermierii români ar fi fost afectați în 2025 de supraproducția din Germania și Polonia, care a împins pe piața locală cantități mari vândute la prețuri foarte mici. „Au exercitat o presiune uriașă pe piața din România”, a explicat ministrul, precizând că fermierii din alte state au preferat să vândă producția aproape la costul transportului pentru a scăpa de surplusurile acumulate. În acest context, majorarea sprijinului este prezentată ca un instrument de menținere a competitivității producătorilor locali. Cum ar urma să se plătească: două tranșe, pentru a limita impactul bugetar Pentru a reduce impactul asupra bugetului, MADR propune ca sprijinul de 800 euro/ha să fie acordat etapizat, conform ultimei variante transmise către Ministerul Finanțelor și Guvern: 300 euro/ha în 2026 500 euro/ha în 2027 Tanczos Barna afirmă că proiectul este singurul act normativ aflat pe circuitul guvernamental care nu a fost încă aprobat și spune că își dorește adoptarea rapidă. Context: comparația cu alte culturi și semnalul pentru alte sectoare Ministrul interimar susține că, și după majorare, sprijinul pentru cartofi ar rămâne sub nivelul altor culturi, exemplificând cu usturoiul, unde ajutorul ar fi mai generos raportat la costurile de producție. Totodată, el a indicat că probleme similare există și în alte ramuri, dând exemplul sfeclei de zahăr, unde ar fi nevoie de materie primă produsă local pentru fabricile din România, astfel încât dependența de importuri să scadă. Dacă propunerea va fi aprobată de Guvern, cultivatorii de cartofi ar urma să primească una dintre cele mai consistente majorări de sprijin din ultimii ani pentru acest sector, într-un moment în care costurile ridicate și concurența importurilor rămân principalele presiuni invocate de fermieri. [...]
Fermierii și procesatorii pot acoperi integral costul unor investiții în fotovoltaice pentru autoconsum , printr-o schemă cu buget total de 265 milioane euro (aprox. 1,33 miliarde lei), care se deschide la mijlocul lunii iunie, potrivit Economedia . Miza economică este reducerea facturilor la energie și, implicit, a costurilor de producție în sectorul agroalimentar. Sesiunea de depunere a proiectelor este programată în perioada 15 iunie – 14 august 2026 , iar finanțările sunt nerambursabile și vizează producerea de energie electrică din surse regenerabile destinată autoconsumului , inclusiv cu posibilitatea de a include sisteme de stocare. Cum se împarte bugetul și ce plafoane se aplică Din totalul de 265 milioane euro (aprox. 1,33 miliarde lei), alocarea este împărțită pe dimensiunea capacității instalate: 145 milioane euro (aprox. 728 milioane lei) pentru proiecte cu capacități instalate de până la 1 MW inclusiv 120 milioane euro (aprox. 603 milioane lei) pentru proiecte cu capacități peste 1 MW Finanțarea poate ajunge la până la 100% din valoarea eligibilă a investiției, însă sprijinul pentru proiectele fotovoltaice este plafonat la: 650.000 euro/MW (aprox. 3,27 milioane lei/MW) pentru capacități de până la 1 MW 550.000 euro/MW (aprox. 2,76 milioane lei/MW) pentru capacități de peste 1 MW Un beneficiar poate depune mai multe proiecte, dacă sunt în locații diferite , iar valoarea maximă cumulată a finanțării pe beneficiar este de 20 milioane euro (aprox. 100 milioane lei). Cine gestionează programul și ce urmează Schema este finanțată din Fondul pentru Modernizare și este implementată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) . Cererile de finanțare se depun online , prin portalul AFIR. Vicepremierul și ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a legat programul de obiectivul de a reduce costurile și de a crește competitivitatea sectorului: „Prin finanțarea 100% nerambursabilă a capacităților solare, oferim un sprijin concret pentru reducerea costurilor de producție și creșterea competitivității sectorului agroalimentar românesc.” Contextul și detaliile au fost relatate inițial de Mediafax, citat de Economedia: Mediafax . [...]
ANSVSA cere Comisiei Europene revizuirea restricțiilor la exportul de ovine , mizând pe argumente epidemiologice și pe nevoia de a evita blocaje comerciale generalizate, potrivit Agro Business . Autoritatea spune că pregătește un „set complet de demersuri tehnice și epidemiologice” care urmează să fie transmis Comisiei Europene, inclusiv către Direcția Generală SANTE (DG SANTE). Obiectivul este stabilirea „unui cadru de reglementare echilibrat”, adaptat situației sanitare din teren, astfel încât exporturile să poată fi reluate fără restricții aplicate la nivel general. Miza economică: contracte externe și continuitatea exporturilor În argumentația anunțată, ANSVSA invocă și relevanța economică a sectorului, inclusiv prin parteneriate comerciale majore. Este menționat exemplul Algeriei, unde ar exista un parteneriat ce prevede livrarea a peste 1 milion de animale, ca indicator al capacității de export și al importanței economice a pieței. Alexandru Nicolae Bociu, citat de instituție, afirmă că ANSVSA va prezenta „toate datele științifice și epidemiologice necesare” pentru a demonstra siguranța produselor și pentru „o revizuire rapidă a restricțiilor actuale”, cu scopul de a facilita reluarea exporturilor. „Suntem pe deplin angajați în sprijinirea crescătorilor noștri de ovine și în protejarea sectorului zootehnic românesc. Vom prezenta partenerilor de la Bruxelles toate datele științifice și epidemiologice necesare pentru a demonstra siguranța produselor noastre și pentru a obține o revizuire rapidă a restricțiilor actuale, facilitând astfel reluarea exporturilor.” Argumentele tehnice invocate: exporturi, focar PMR și criterii „strict științifice” ANSVSA susține că a transmis Comisiei Europene o serie de clarificări care ar indica un control strict al situației epidemiologice, între care: Absența legăturilor epidemiologice , pe baza datelor oficiale care arată că România nu a exportat ovine către zone unde au fost raportate focare recente, ceea ce ar reduce riscul de propagare externă din sursă românească. Gestionarea focarului intern de Pesta Micilor Rumegătoare (PMR) : instituția precizează că focarul depistat în județul Mureș la 8 iunie a fost izolat rapid prin carantină și intervenție sanitar-veterinară, iar evoluția ar fi monitorizată permanent. Analiza deciziilor comerciale , cu solicitarea ca eventualele restricții să fie fundamentate exclusiv pe criterii științifice și epidemiologice obiective. Controale în trafic și sancțiuni: componenta operațională a răspunsului Pe plan intern, ANSVSA anunță intensificarea controalelor pentru a elimina „nereguli izolate” care pot afecta credibilitatea sectorului. Instituția face apel la responsabilitate pentru prevenirea transporturilor neconforme și a mișcărilor nedeclarate de animale. În colaborare cu Poliția Română, inspectorii veterinari vor intensifica verificările în trafic la nivel național, iar transporturile ilegale vor fi sancționate conform legislației, inclusiv prin suspendarea activității operatorilor care nu respectă normele. În paralel, ANSVSA spune că menține dialogul cu asociațiile de profil și cu partenerii comerciali externi, inclusiv din Algeria, pentru continuitatea contractelor și păstrarea încrederii în produsele românești. Obiectivul declarat rămâne redeschiderea cât mai rapidă a coridoarelor comerciale pentru exploatațiile libere de boală, cu respectarea standardelor sanitar-veterinare europene. [...]
Presiunea ridicată de boli la grâu, rapiță și orz riscă să se traducă în costuri mai mari și rezultate inegale la recoltare , într-un an în care tratamentele fitosanitare au fost greu de aplicat din cauza vremii, potrivit AGRO TV . Campania de primăvară a fost „extrem de solicitantă” mai ales pe zona de protecție a plantelor, pe fondul unei prime părți a primăverii reci și al ferestrelor scurte de lucru. Cosmin Iancu , fermier din județul Ilfov, spune că intervențiile s-au făcut „printre picături”, ceea ce a îngreunat aplicarea corectă și la timp a tratamentelor. „Din punct de vedere al tratamentelor fitosanitare, a fost o campanie extrem de solicitantă, s-a lucrat printre picături. Prima parte a primăverii a fost una extrem de rece, iar aplicarea tratamentelor fitosanitare s-a realizat destul de defectuos, greoi, însă ne-am mișcat.” Suprapunerea lucrărilor a amplificat presiunea operațională O problemă suplimentară a fost ponderea mare a culturilor de toamnă în multe ferme, pe fondul dificultăților din ultimii ani și al riscurilor asociate culturilor de primăvară. În practică, asta a însemnat suprapunerea lucrărilor la grâu, rapiță și orz exact într-o perioadă în care vremea nu a permis intervenții rapide. „O problemă majoră a fost și faptul că suprafața de toamnă a fost una foarte mare. (...) s-au suprapus lucrările de la grâu, rapiță și orz. Însă una peste alta, am reușit să le facem față.” Diferențele de tehnologie și buget se văd înainte de recoltare Fermierul din Ilfov indică o presiune ridicată de boli la principalele culturi de toamnă, cu un efect direct: acolo unde tratamentele au fost făcute „așa cum trebuie”, culturile arată bine, însă fermele care nu au putut susține investițiile în nutriție și tratamente performante au rămas în urmă. „A fost presiune mare de boli la grâu, rapiță și orz, iar acolo unde tratamentele au fost făcute așa cum trebuie, lucrurile arată bine. Din păcate, foarte mulți fermieri care nu au putut să investească în partea de nutriție, tratamente performante, nu se bucură de rezultate.” Rapița, sub anul trecut în multe zone La rapiță, situația este „ceva mai slabă” față de anul trecut în multe zone, spune Iancu. În ferma sa, producția medie din 2025 a fost de 4.770 kg/hectar, însă pentru 2026 estimările sunt mai prudente, fără a avansa un nivel concret. „Dacă anul trecut am încheiat cu o producție medie de 4.770 kg/hectar, cred că anul acesta nu vom ajunge la acest parametru (...) eu zic că nu este rău.” În ansamblu, sezonul confirmă cât de mult depind producțiile de capacitatea de a interveni rapid și eficient: într-un an cu vreme instabilă, presiune mare de boli și costuri ridicate, diferența dintre „tehnologia completă” și lucrările făcute cu resurse limitate poate deveni decisivă la recoltare. [...]
