Știri
Știri din categoria Agricultură
România cere ca plățile directe din viitoarea Politică Agricolă Comună să reducă în continuare diferențele dintre state, mizând pe „convergența externă” a subvențiilor pe hectar după 2027, potrivit Economica. Miza este una de venituri pentru fermieri și de competitivitate: reguli comune și condiții comparabile de concurență în UE, cu diminuarea disparităților dintre nivelurile de sprijin.
Poziția a fost prezentată de secretarul de stat Emil Dumitru la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit (AgriFish), desfășurată luni, 27 aprilie, la Luxemburg, unde a participat și Daniela Rebega, director general în cadrul Direcției Generale Dezvoltare Rurală – Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală și Planul Strategic.
În discuțiile despre propunerile privind Politica Agricolă Comună post-2027, cu accent pe opțiunile de concepere a sprijinului pentru venit, Emil Dumitru a susținut că sprijinul trebuie să se bazeze pe reguli comune aplicabile tuturor statelor membre, astfel încât să asigure condiții echitabile de concurență și să elimine disparitățile.
În același timp, România cere și flexibilitate în stabilirea politicilor de finanțare, în funcție de specificul național, structura agriculturii, condițiile economice și riscurile cu care se confruntă fermierii.
„România a susţinut constant reducerea decalajelor privind sprijinul pe hectar şi menţine poziţia fermă pentru continuarea convergenţei externe. Totodată trebuie să dispunem de flexibilitate în stabilirea politicilor de finanţare, în funcţie de specificul naţional, structura agriculturii, condiţiile economice şi riscurile cu care se confruntă fermierii. Flexibilitatea trebuie să permită direcţionarea sprijinului către tipuri de ferme relevante, cum ar fi fermele integrate vegetal – zootehnic, sprijinirea reînnoirii generaţiilor şi prioritizarea anumitor sectoare, în funcţie de nevoile identificate.”
Din perspectiva impactului economic, continuarea convergenței externe ar însemna menținerea presiunii politice pentru reducerea diferențelor de sprijin pe hectar între statele membre, ceea ce poate influența direct nivelul plăților primite de fermierii români în următorul cadru PAC.
Pe componenta operațională, solicitarea de flexibilitate ar permite, potrivit poziției exprimate, o direcționare mai țintită a sprijinului, inclusiv către:
Pe agenda reuniunii au fost și discuții despre situația pieței agricole, în special în contextul invadării Ucrainei de către Federația Rusă, subiect descris ca recurent pe ordinea de zi a Consiliului. Totodată, oficialii europeni au avut un schimb de opinii, după o prezentare a Comisiei Europene, privind importanța strategică a agriculturii și a gestionării durabile a pădurilor pentru prevenirea incendiilor forestiere și creșterea rezilienței.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale afirmă, în comunicatul citat, că participă la lucrările Consiliului pentru a susține interesele României în agricultură și dezvoltare rurală.
Recomandate
Întârzierile la plata subvențiilor riscă să blocheze cash-flow-ul fermierilor , deși „toți banii” ar fi disponibili, iar problema ține mai degrabă de coordonare și execuție între instituții, potrivit Agrointel . Ministrul interimar Tanczos Barna a criticat public întârzierile la plățile pentru schemele de dezvoltare rurală și modul în care APIA și AFIR colaborează pentru închiderea campaniei de subvenții 2025. În emisiunea Agrostrategia de pe TVR 1, Tanczos Barna a spus că soluționarea problemelor a fost întârziată de lipsa de coordonare între instituții și de discuții administrative prelungite, în locul unei rezolvări rapide a blocajelor. În același timp, ministrul s-a declarat nemulțumit că, în loc să existe preocupare pentru soluții, funcționarii ar fi fost concentrați pe „pasarea vinei”. „DR-urile nu sunt plătite nici până acum și tot caută soluții APIA cu mai mult sau mai puțin succes. (…) Este inacceptabil din punctul meu de vedere. Dar o să închidem campania de plăți în câteva zile, avem toți banii la dispoziție, atât AFIR cât și APIA au toți banii.” Ce plăți au fost făcute și unde persistă blocajele Ministrul a indicat că, în cursul săptămânii, au fost făcute plăți din AFIR de „vreo 270 de milioane de lei” (luni, 16 iunie), iar plata ANT (Ajutoare Naționale Tranzitorii) ar fi ajuns la „97–98%”. În schimb, plățile pentru „DR-uri” (intervenții/scheme din zona dezvoltării rurale) ar fi rămas restante, cu „doar câteva” astfel de scheme încă în dificultate, conform declarațiilor sale. Tot el a avertizat că apropierea termenului final de plată (menționând un orizont de „două săptămâni”) face ca apariția repetată a problemelor să fie „extrem de frustrantă”. AFIR: întârzieri legate de disponibilul financiar, rezolvate prin ordin comun Tanczos Barna a afirmat că și la AFIR au existat probleme cu plățile și că instituția ar fi rămas în urmă „mai mult decât APIA”, însă cauza ar fi fost „disponibilul financiar” venit de la Ministerul Finanțelor. Potrivit ministrului, situația ar fi fost deblocată printr-un „ordin comun” între Ministerul Finanțelor și Ministerul Agriculturii, iar sumele necesare ar fi acum la dispoziție. De ce contează pentru fermieri și pentru piață Mesajul central al ministrului este că blocajul nu ar fi unul de finanțare, ci de funcționare administrativă între APIA și AFIR. Pentru fermieri, întârzierile la subvenții înseamnă presiune directă pe lichidități, într-un moment în care multe exploatații își calibrează plățile curente și investițiile în funcție de calendarul subvențiilor. În lipsa unor date suplimentare în material despre câți beneficiari sunt afectați sau ce sume mai sunt restante pe „DR-uri”, amploarea exactă a întârzierilor nu poate fi cuantificată doar din informațiile disponibile. [...]
Interdicția totală la exportul de ovine și caprine din România riscă să blocheze venituri și să distorsioneze piața , în condițiile în care, în alte state membre cu mult mai multe focare, restricțiile au fost aplicate doar local, potrivit Agrointel . Măsura ar urma să intre în vigoare de săptămâna viitoare și vizează atât exporturile în UE, cât și către țări terțe. România a raportat pe 8 iunie un focar de pestă a micilor rumegătoare, după mai bine de un an fără cazuri (ultimul fiind pe 5 martie anul trecut), iar decizia de la Bruxelles a venit sub forma unei interdicții la nivel național. Publicația notează că, în Grecia și Bulgaria, unde au fost raportate „sute de focare”, iar în cazul Greciei peste 1.500 de focare de variolă ovină, restricțiile nu au fost generalizate la nivel de țară. În Croația, care a avut 12 focare de pestă a micilor rumegătoare, interdicțiile au fost locale, conform deciziei UE indicată în articol. Ce înseamnă economic: presiune pe prețuri și risc de faliment în ferme În lipsa exportului de animale vii, crescătorii rămân cu animalele „blocate” în perioade de vârf, iar costurile cu furajele cresc, ceea ce poate împinge fermele spre insolvență, potrivit reacțiilor citate. În același timp, exportul de carcase ar rămâne permis, însă interdicția la animale vii afectează direct livrările către Orientul Mijlociu, unde cererea este concentrată pe acest tip de marfă. Europarlamentarul Rareș Bogdan susține că măsura „perturbă” piața unică și poate produce efecte în lanț: scăderea artificială a prețurilor la poarta fermei, avantaj pentru abatoare mari (prin putere de negociere sporită) și preluarea rapidă a cotei de piață de către competitori din alte state membre. De ce e contestată măsura: proporționalitate și „regionalizare” aplicată diferit În articol se arată că, în alte crize sanitare din UE, Comisia Europeană a aplicat „regionalizarea” – adică izolarea administrativă a zonelor afectate, nu sancționarea întregii țări. Ca exemple de decizii și cazuri, sunt indicate documente UE, inclusiv decizia privind Croația și un exemplu de „cascadă” de focare în Plovdiv, Bulgaria: Decizie UE – Croația (CELEX:32026D0317) Exemplu Plovdiv – Bulgaria (CELEX:32026D0289) Daniel Buda, vicepreședinte al Comisiei de agricultură din Parlamentul European, califică blocarea exporturilor către țări terțe drept „disproporționată” și cere activarea fondurilor europene de criză pentru compensarea pierderilor de venit. „Comisia Europeană trebuie să mobilizeze de urgență bani din fondul de criză pentru sprijinirea fermierilor români.” (Daniel Buda) Rareș Bogdan afirmă că a cerut explicații Comisiei Europene și invocă explicit principiul proporționalității, cerând și măsuri împotriva posibilelor abuzuri de piață asupra fermierilor. Ce urmează: discuții la Bruxelles și presiune pentru compensații La nivel guvernamental, Agrointel scrie că ministrul Agriculturii, Tanczos Barna, împreună cu președintele ANSVSA, Alexandru Bociu, s-au mobilizat și că ministrul a discutat cu comisarul european Olivér Várhelyi (Sănătate și Bunăstarea Animalelor). Potrivit aceleiași surse, Várhelyi i-ar fi transmis ministrului că decizia nu mai poate fi întoarsă, dar ar putea exista o întâlnire pe subiect în zilele următoare, când vicepremierul României ajunge la Bruxelles pentru reuniunea AgriFish. În paralel, europarlamentarii români anunță demersuri pentru compensarea pierderilor și pentru clarificarea motivelor pentru care, în cazul României, restricțiile au fost aplicate la nivel național, nu local, ca în alte state membre. [...]
Costurile cu inputurile agricole au crescut cu 5% în România , una dintre cele mai mari majorări din UE, într-un context în care la nivel european prețurile la inputuri au rămas aproape stabile, potrivit datelor Eurostat citate de AGRO TV . În primul trimestru din 2026, prețurile bunurilor și serviciilor consumate curent în agricultură (inputuri precum energia, îngrășămintele sau furajele) au scăzut ușor la nivelul Uniunii Europene, cu 0,4% față de aceeași perioadă din 2025. România a mers însă în sens invers: Eurostat indică o creștere de 5% a acestor costuri, ceea ce plasează țara „printre statele membre” cu majorări și „una dintre cele mai mari creșteri” din UE. Context: prețuri mai mici la producția agricolă, inputuri aproape stabile în UE Pe partea de venituri potențiale ale fermierilor, Eurostat arată că prețul mediu al producției agricole în UE a fost cu 2,9% mai mic în primul trimestru din 2026 față de primul trimestru din 2025. În același interval, au existat scăderi importante la mai multe categorii, inclusiv: lapte: -15,5%; cereale: -11,7%; scăderi și la ouă, cartofi și unele categorii de animale (fără procente detaliate în material). În același timp, nu toate segmentele au scăzut: legumele proaspete au avut un plus de 16,8%, iar fructele au fost mai scumpe cu 10,7% la nivelul UE, față de aceeași perioadă a anului trecut. Ce s-a întâmplat cu principalele inputuri în UE Datele Eurostat citate indică evoluții diferite pe categorii de inputuri, în primul trimestru din 2026: îngrășăminte și amendamente pentru sol: +6,6%; energie: -5,3%; furaje: -1,8%. Materialul nu detaliază care dintre aceste componente a tras în sus costurile din România, dar concluzia de ansamblu este că, spre deosebire de media UE, fermierii români au intrat în 2026 cu o presiune mai mare pe costurile curente de producție. [...]
Un proiect de lege care ar permite amânarea plății creditelor și datoriilor restante ale fermierilor până la 1 august 2027 riscă să înăsprească finanțarea în agricultură , prin creșterea percepției de risc și blocaje pe lanțul de aprovizionare, potrivit unei analize prezentate de AGRO TV . Inițiativa legislativă depusă în Parlament ar permite suspendarea obligațiilor de plată pentru datorii acumulate în 2026, inclusiv rate de capital, dobânzi și comisioane. Proiectul ar viza și suspendarea executărilor silite și a procedurilor de recuperare a creanțelor pe întreg lanțul agricol, de la producători la distribuitori și furnizori. Tema a fost discutată în emisiunea „Agricultura la Raport”, realizată de Ovidiu Ghinea, cu participarea lui Dan Hurduc (președintele Clubului Fermierilor Români), Florian Ciolacu (director executiv), Alin Luculeasa (fermier, județul Vaslui) și, telefonic, Mihai Moraru (fondator Agro-Est Muntenia). De ce contează: riscul de „îngheț” al finanțării și blocaje în piață Reprezentanții sectorului citați susțin că amânarea nu rezolvă problema de fond, ci împinge datoriile în viitor și poate produce efecte în lanț: bani blocați, retragerea finanțatorilor și deteriorarea relațiilor comerciale dintre fermieri, distribuitori, bănci și furnizori. În emisiune, măsura a fost comparată cu efectele unei intervenții anterioare ( OUG 4 ), descrisă ca un „măr otrăvit”, pe motiv că ar fi dus la acumularea datoriilor și la dificultăți mai mari la scadență. „Păi ce fel de finanțare să facem dacă noi dăm o lege ca să suspendăm datoriile sau să le mai ducem cu un an? Știm că vechea ordonanță, care a fost cam asemănătoare, a fost un măr otrăvit. A acumulat datoriile din doi ani, când au venit la scadență. Cu datoriile din doi ani cumulate, fermierii tot n-au putut face față.” Alin Luculeasa a avertizat că o amânare poate părea, pe termen scurt, o „gură de oxigen”, dar poate reduce disponibilitatea finanțatorilor de a susține agricultura dacă recuperarea banilor este întârziată prin lege. „Ce finanțator, ce actor de pe lanțul ecosistemului agricol își mai pune pielea la saramură, încearcă să ajute sectorul sau încearcă să facă business în agribusiness, dacă la final, când trebuie să-și recupereze banii, vine o lege că un an de zile nu mai trebuie să-și recupereze?” Efecte posibile pe lanț: bănci, IFN-uri, furnizori, distribuitori Florian Ciolacu a argumentat că agricultura funcționează ca un ecosistem, iar o intervenție legislativă asupra plăților poate amplifica riscul într-un domeniu deja expus la riscuri climatice, de aprovizionare, legislative și la creșteri de costuri. „Băncile și sistemul financiar sunt unele care urăsc riscul, iar asta face ca riscul să fie mai vizibil. (...) O intervenție a statului asupra unor mecanisme capitaliste amplifică riscul.” Mihai Moraru a susținut că proiectul ar fi, în esență, o reeditare a OUG 4, cu efecte negative asupra distribuției și finanțării fermierilor, inclusiv prin dispariția unor jucători și menținerea unor sume blocate în piață. „OUG 4 a avut efecte dezastruoase pentru sistemul de distribuție și de producție agricolă în România. În primul rând, au dispărut foarte mulți jucători din piață. În al doilea rând, foarte mulți fermieri se plâng că nu mai au acces la finanțare de inputuri până la recoltare. În al treilea rând, au rămas foarte mulți bani blocați în piață, nerecuperați până astăzi.” Moraru a indicat că, în cazul companiei sale, ar mai fi de recuperat aproximativ 4 milioane de euro (aprox. 20 milioane lei), dintre care 3 milioane de euro (aprox. 15 milioane lei) ar fi creanțe nerecuperabile, susținând că problema ar fi mai amplă la nivelul pieței. Ce urmează În forma prezentată, proiectul legislativ este în dezbatere parlamentară. Reprezentanții invitați la emisiune susțin că o amânare generalizată ar putea reduce și mai mult apetitul pentru finanțarea prin „credit furnizor” (finanțare acordată de furnizori până la recoltare), ceea ce ar putea îngreuna achiziția de inputuri pentru campaniile agricole viitoare. [...]
Parlamentul European a votat un cadru care schimbă regulile de acces pe piață pentru plantele obținute prin noile tehnici genomice , introducând două categorii cu obligații diferite și menținând, pentru o parte dintre ele, regimul strict aplicat organismelor modificate genetic (OMG), potrivit Agerpres . Miza economică și operațională este directă: ce tip de semințe pot ajunge mai repede la fermieri și în ce condiții pot fi comercializate în UE. Două categorii, două regimuri de conformare Normele revizuite pentru noile tehnici genomice (NTG) mută accentul reglementării pe „caracteristicile genetice finale” ale plantei, nu pe metoda prin care a fost obținută. NTG-1 : plante cu un număr și tip limitat de modificări, care ar fi putut apărea și prin ameliorare convențională. După confirmarea încadrării, vor fi tratate ca plante convenționale . Totuși, la cererea Parlamentului, plantele modificate pentru rezistență la erbicide sau pentru a produce substanțe insecticide nu pot intra la NTG-1 . NTG-2 : plante cu modificări genetice mai extinse sau mai complexe. Pentru acestea se aplică normele stricte deja în vigoare pentru OMG-uri , inclusiv analiza riscurilor și obligația de autorizare pentru comercializare în UE . Etichetare, trasabilitate și opțiuni naționale Pentru NTG-2 , rămân obligatorii trasabilitatea deplină și etichetarea completă . În plus, statele membre pot restricționa sau interzice cultivarea acestor plante, chiar dacă sunt autorizate la nivelul UE. Pentru NTG-1 , soiurile care conțin sau sunt derivate dintr-o plantă din această categorie vor fi incluse într-o bază de date publică a UE , iar sacii de semințe și materialul de reproducere trebuie etichetate „NTG-1”, astfel încât fermierii să poată decide informat. Producția ecologică: interdicție, cu o excepție tehnică Regulile prevăd că în producția ecologică nu va fi permisă nicio plantă NTG . În același timp, prezența NTG-1 care nu poate fi tehnic evitată nu va fi considerată neconformare. Comisia Europeană urmează să evalueze dacă regulamentul generează sarcini administrative, economice sau practice pentru producătorii ecologici, inclusiv din perspectiva percepției lor și a consumatorilor. Brevete și garanții împotriva concentrării pieței Textul menționează că NTG-urile vor putea fi brevetate , dar nu și trăsăturile sau secvențele care apar în natură ori sunt produse prin mijloace biologice. Eurodeputații au introdus și garanții pentru a evita concentrarea pieței și pentru a susține prețuri abordabile și acces echitabil pentru fermieri, inclusiv păstrarea dreptului de a conserva și replanta semințele . Ce tip de produse sunt deja în discuție În afara UE există deja produse pe piață sau în stadii avansate de dezvoltare, iar regulile se aplică atât plantelor din Europa, cât și celor importate. Exemplele menționate includ grâul cu conținut scăzut de gluten , cartofii rezistenți la agenți patogeni și porumbul tolerant la secetă . Declarație „Este o victorie istorică pentru fermierii europeni și pentru viitorul Europei. Aprobând utilizarea NTG-urilor, am ales inovația, competitivitatea și siguranța alimentară.” — Jessica Polfjard (PPE, Suedia), raportoare, citată de Agerpres În forma prezentată de sursă, articolul nu detaliază calendarul următorilor pași procedurali, însă votul Parlamentului fixează arhitectura de reglementare care va determina, în practică, cât de rapid și în ce condiții pot fi introduse pe piața UE noile soiuri obținute prin NTG. [...]
Riscul unui „Super El Niño” ar putea alimenta scumpiri la cereale în a doua parte din 2026 , pe fondul unor posibile pierderi de producție în mari zone exportatoare și al unei piețe deja tensionate de geopolitică și costuri ridicate, potrivit unei analize publicate de Agrointel . Contextul de pornire este unul fragil: piețele agricole globale sunt sub presiune din cauza războiului din Ucraina , a conflictului din Orientul Mijlociu și a costurilor ridicate, inclusiv la îngrășăminte și combustibili, conform publicației Agrarheute.com (citată de Agrointel). În acest cadru, semnalele privind un posibil episod „Super El Niño” adaugă un risc climatic cu potențial de a amplifica volatilitatea prețurilor. Economistul-șef al FAO, Máximo Torero , avertizează pe LinkedIn că un astfel de fenomen ar putea agrava crizele existente legate de securitatea alimentară, deficitul de apă și fragilitatea lanțurilor de aprovizionare. În paralel, indicatorii climatici invocați în material sugerează că 2026 ar putea aduce unul dintre cele mai puternice episoade El Niño din ultimii 140 de ani. Unde se poate rupe lanțul: producție afectată, ofertă mai mică, prețuri mai sus El Niño are efecte diferite pe regiuni, iar pentru agricultură riscurile se traduc în pierderi de producție sau în costuri mai mari, în funcție de cultură și de momentul sezonului. Materialul indică drept principale canale de risc: perturbarea perioadelor de polenizare la cereale și porumb; inundații și precipitații extreme, cu pierderi totale de producție prin exces de apă și eroziunea solului; secetă prelungită, cu stres hidric sever în regiuni exportatoare. În termeni regionali, Australia și sudul Asiei sunt expuse la secete și valuri de căldură, iar în India este așteptată slăbirea musonului, cu potențial de a afecta însămânțările de grâu. În Africa de Est sunt prognozate precipitații abundente, în timp ce sudul Africii poate suferi din cauza secetei. În America de Sud, pe coasta vestică pot apărea ploi torențiale și inundații, în timp ce Argentina și unele regiuni din Brazilia ar putea avea condiții mai favorabile. Grâu și porumb: piața a început să prețuiască riscul, dar „fereastra” critică e spre toamnă La nivel global, prețul grâului se menține peste nivelul anului trecut, deși în ultima lună a scăzut cu aproximativ 8%, potrivit datelor citate în analiză. De la începutul lui 2026, cotațiile internaționale ale grâului au urcat deja cu aproximativ 20%, pe fondul includerii în preț a riscurilor asociate fenomenului El Niño. Un element de echilibru rămân stocurile globale consistente din anul precedent, care „oferă o anumită protecție pieței”, notează materialul. Totuși, dacă Australia sau India ar avea probleme de producție, presiunea pe prețuri ar putea reveni. Pentru porumb, logica este similară, iar experiențele anterioare arată că efectele unui El Niño puternic se resimt mai ales din a doua parte a anului — de la sfârșitul verii spre toamnă. Concluzia analizei: dacă prognozele se confirmă, prețurile grâului și porumbului ar putea crește semnificativ în a doua jumătate a lui 2026. Soia: volatilitate mare, cu impact indirect în zootehnie Pe lângă cereale, atenția pieței se mută și pe soia, unde mici ajustări ale estimărilor de recoltă din Brazilia pot genera fluctuații importante de preț, potrivit materialului. Brazilia, SUA și Argentina sunt principalii producători, iar riscurile sunt împărțite: sudul Braziliei ar putea beneficia de precipitații suplimentare, în timp ce nordul țării riscă secetă. Un punct sensibil menționat este statul Mato Grosso, una dintre cele mai importante regiuni producătoare de soia din lume. Factorul decisiv indicat în analiză este evoluția precipitațiilor în principalele zone de producție ale Braziliei în intervalul decembrie 2026 – februarie 2027. Pentru Europa, efectele directe ale El Niño sunt descrise ca fiind mai reduse, dar consecințele economice pot veni prin prețuri: scumpirea soiei se transmite, de regulă, după câteva luni, către costurile furajelor proteice, influențând indirect producția de carne de porc, pasăre și lapte. În plus, o recoltă relativ bună în Europa s-ar putea suprapune cu producții mai slabe în alte regiuni, ceea ce ar putea susține prețuri mai mari la cereale. [...]
