Știri
Știri din categoria Agricultură
Guvernul a stabilit plafoane de 918 milioane lei pentru ajutoarele tranzitorii din agricultură în 2025, bani care pot intra în procedurile de autorizare la APIA și, ulterior, în conturile fermierilor, potrivit TVR Info.
Decizia vizează anul de cerere 2025 și împarte alocarea pe două mari componente: 610 milioane de lei pentru sectorul zootehnic și 308 milioane de lei pentru sectorul vegetal. Vicepremierul Tanczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii, a spus că hotărârea este relevantă pentru derularea plăților prin APIA, în cadrul regulilor de gestionare a fondurilor FEGA și FEADR (fonduri europene pentru agricultură și dezvoltare rurală).
În sectorul vegetal, ajutoarele tranzitorii aprobate acoperă, conform declarațiilor ministrului interimar, următoarele culturi și suprafețe:
În zootehnie, sprijinul este legat de schemele menționate pentru bovine și caprine, în special:
Tanczos Barna a indicat că este vorba de „peste 180 de milioane de euro” (aprox. 900 milioane lei) care pot fi prinși în procedurile de autorizare la APIA și plătiți către fermieri. Ministrul a legat urgența adoptării actelor de faptul că fermierii „trebuie să primească subvențiile”, inclusiv într-o perioadă „complicată din punct de vedere politic”.
Separat de ajutoarele tranzitorii, ministrul a mai spus că sunt pe circuitul de avizare și alte acte normative, care ar urma să fie aprobate înainte de votul de săptămâna viitoare privind moțiunea de cenzură, inclusiv un ajutor pentru energia electrică la irigații și scheme de sprijin pentru usturoi, cartofi și pentru sere/solarii (tomate).
Totodată, APIA derulează plăți pentru mediu și climă, iar ministrul a menționat discuții cu AFIR și APIA pentru accelerarea intrării la plată a unor sume rămase, indicate la nivelul de „un miliard 700 de milioane de lei” din zona AFIR pentru aceste forme de sprijin.
Recomandate
Două scheme de ajutor de stat pentru crescătorii de bovine și suine, cu un buget total de peste 65 milioane euro, au trecut de Comisia pentru agricultură din Camera Deputaților , dar plățile depind în continuare de aprobarea Comisiei Europene și de pașii finali din Parlament, potrivit AGRO TV . Măsurile sunt gândite ca o compensare parțială a pierderilor generate de creșterea costurilor de producție, în special la îngrășăminte și combustibili, pe fondul efectelor economice ale crizei din Orientul Mijlociu. Schemele ar urma să acopere activitatea fermelor zootehnice derulată în perioada 1 martie – 31 decembrie 2026, iar sprijinul ar putea fi acordat până la finalul anului, după avizul Comisiei Europene. Ce sume sunt prevăzute și cum ar urma să fie finanțate După amendamentele adoptate în comisie, plafoanele maxime sunt: Suine: 11,54 milioane euro (aprox. 58 milioane lei), bani care ar urma să vină din suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului. Bovine: 54,4 milioane euro (aprox. 277,18 milioane lei), finanțare prin aceeași procedură bugetară. În ambele cazuri, Guvernul ar urma să adopte hotărârile necesare în termen de zece zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a actelor normative. Condiția-cheie: aprobarea Comisiei Europene și implementarea prin APIA Schema va fi notificată Comisiei Europene în baza articolului 108 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, iar implementarea la nivel național ar urma să fie făcută prin centrele județene și locale ale APIA . Președintele Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaților, deputatul Ionel Ciunt, a indicat că măsurile se bazează pe cadrul temporar de ajutor de stat adoptat de Comisia Europeană în contextul crizei din Orientul Mijlociu, care permite granturi temporare pentru sectoarele afectate de scumpirile la energie, combustibili și îngrășăminte. Termenul-limită până la care ajutoarele pot fi acordate este 31 decembrie 2026 , iar plafonul maxim pe beneficiar este de 50.000 euro (aprox. 252.000 lei), conform regulilor europene aplicabile. Ce urmează în Parlament Inițiativele au fost deja adoptate de Senat, în procedură de urgență. Înainte de votul final în plenul Camerei Deputaților, proiectele trebuie să primească și raportul Comisiei pentru buget, ultimul pas parlamentar înainte de trimiterea la promulgare. [...]
Guvernul a majorat cu 94,3 milioane de lei bugetul schemei de compensare a accizei la motorina folosită în agricultură , pentru a acoperi integral plata sprijinului aferent cantităților utilizate de fermieri în perioada 1 ianuarie–31 martie 2026, potrivit Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale . Măsura are impact direct în costurile de producție, într-un moment în care lucrările agricole mecanizate depind de prețul combustibilului. Hotărârea de Guvern adoptată în ședința din 30 iulie 2026 modifică HG nr. 1.174/2014 și asigură fondurile necesare pentru plata integrală a sprijinului aferent primului trimestru din 2026. Ce se schimbă în buget și ce acoperă suplimentarea Bugetul schemei de ajutor de stat pentru anul 2026 este suplimentat cu 94,3 milioane de lei, de la 620 milioane de lei la 714,3 milioane de lei. Conform ministerului, majorarea este făcută astfel încât să fie acoperită în totalitate plata sprijinului aferent perioadei 1 ianuarie–31 martie 2026. Nivelul sprijinului și cine poate beneficia Schema vizează producătorii agricoli din trei zone: sectorul vegetal; sectorul zootehnic; îmbunătățiri funciare. În 2026, sprijinul este de 2,697 lei/litru, reprezentând diferența dintre acciza standard și acciza redusă aplicabilă motorinei utilizate în agricultură. Rata accizei reduse este de 106,72 lei/1.000 litri, conform prevederilor legale în vigoare. Plăți și posibilă schimbare de termen în viitor Plățile urmează să fie făcute prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) , în limita bugetului aprobat. Vicepremierul Tánczos Barna, ministrul interimar al agriculturii, a indicat și o posibilă schimbare de ritm pentru viitor: „În același timp, ajutorul de stat trebuie să ajungă cât mai rapid la fermieri, de aceea lucrăm la o propunere astfel încât, în viitor, fermierii să poată recupera sumele aferente accizei în maximum trei luni de la achiziția motorinei.” [...]
Fermierii ar putea recupera acciza la motorină în cel mult trei luni , față de până la opt luni în prezent, dacă Ministerul Finanțelor acceptă propunerea vicepremierului și ministrului interimar al Agriculturii, Tánczos Barna , potrivit Newsweek . Miza este una de cash-flow: banii se întorc mai repede în ferme, fără ca oficialul să indice un impact bugetar suplimentar. Tánczos Barna spune că va înainta o propunere către Ministerul Finanțelor pentru ca rambursarea accizei să se facă „în maximum trei luni”, astfel încât agricultorii să nu mai aștepte „și până la opt luni” după prima cheltuială. De ce contează: presiunea de lichiditate din agricultură În explicația ministrului interimar, problema nu este nivelul accizei în sine, ci întârzierea cu care statul returnează banii, ceea ce blochează resurse financiare în exploatații. „Agricultura suferă din cauza acestei probleme, suferă din cauza faptului că acciza la motorină se plăteşte doar la 8 luni după prima cheltuială.” Oficialul a dat și un exemplu de calendar: dacă acciza este plătită în ianuarie, rambursarea poate veni abia în august, situație pe care o numește „incorect[ă] faţă de fermieri”. Ce urmează: discuții la Finanțe și plăți pentru trimestrul I În paralel, în „următoarele zile” ar urma să se facă plata ajutorului de stat pentru consumul de motorină din primul trimestru, iar actul normativ ar urma să fie discutat „cel mai probabil” în ședința de Guvern de joi, conform informațiilor din articol. Tánczos Barna a mai spus că a cerut sprijinul premierului interimar Ilie Bolojan pentru o soluție „mult mai eficientă” în același buget, potrivit Digi24.ro , insistând că prioritatea este accelerarea plăților, nu creșterea sumelor. [...]
Ministerul Agriculturii a instalat conduceri interimare la APIA și ANF până la 31 iulie 2026, pentru a evita blocaje în plăți și controale , după suspendarea lui Adrian Pintea și încetarea mandatului temporar al lui Romeo Șoldea, potrivit Agronet . La Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), atribuțiile directorului general au fost preluate de Kerekes Melinda Klara , director al Direcției Economice. La Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF), conducerea este asigurată de Ramona Ionela Nechifor, director general adjunct, și de Manole Filofteia, director al Laboratorului Național Fitosanitar. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) spune că numirile sunt interimare și urmăresc continuitatea activității celor două instituții. De ce contează: continuitatea plăților APIA și a controalelor din campaniile 2025–2026 Schimbarea de la vârful APIA nu modifică regulile de eligibilitate, cuantumurile sau obligațiile fermierilor, însă miza este operațională: agenția trebuie să continue activitățile curente care condiționează fluxul de subvenții și servicii pentru fermieri. Conform informațiilor din articol, APIA are în derulare, între altele: autorizarea plăților rămase din Campania 2025; controalele aferente Campaniei 2026; pregătirea avansurilor pentru cererile depuse în 2026; eliberarea adeverințelor pentru credite; rambursarea accizei la motorină; administrarea schemelor de sprijin pentru sectorul zootehnic. Contextul este cu atât mai sensibil cu cât există deja întârzieri la unele intervenții: aproximativ 3.000 de fermieri ar putea primi abia în toamnă anumite subvenții aferente Campaniei 2025 , pe fondul problemelor informatice și al calculelor realizate manual pentru o parte dintre dosare, mai notează publicația (cu trimitere la un material anterior). Suspendarea, legată de trimiterea în judecată comunicată de DNA MADR arată că suspendarea lui Adrian Pintea din funcția de director general al APIA și încetarea exercitării temporare a funcției de director general al ANF de către Romeo Șoldea au venit după comunicarea oficială privind trimiterea celor doi în judecată de Direcția Națională Anticorupție (DNA), informație relatată și de Ziarul Financiar (link în sursa Agronet). Ministerul a invocat articolul 513 alineatul (1) litera l) din Codul administrativ, care reglementează suspendarea de drept a raportului de serviciu în anumite situații în care un funcționar public este trimis în judecată. În dosar, procurorii susțin că transferul și mutarea unei persoane pe un post cu atribuții de control fitosanitar ar fi fost făcută deși aceasta nu îndeplinea condițiile de studii și pregătire. Cei doi sunt acuzați de presupuse fapte de abuz în serviciu și instigare la abuz în serviciu; trimiterea în judecată nu echivalează cu stabilirea vinovăției, care poate fi decisă doar prin hotărâre judecătorească definitivă. ANF: activitatea curentă și obligațiile rămân neschimbate La ANF, atribuțiile de conducere au fost împărțite între Ramona Ionela Nechifor și Manole Filofteia. Autoritatea coordonează controlul produselor pentru protecția plantelor, supravegherea organismelor dăunătoare, inspecțiile fitosanitare, laboratoarele de specialitate și certificarea necesară circulației unor plante și produse vegetale. Potrivit articolului, schimbarea conducerii nu suspendă autorizațiile, controalele sau obligațiile aplicabile fermierilor și operatorilor economici: registrele de tratamente, condițiile de utilizare a produselor pentru protecția plantelor și cerințele fitosanitare rămân în vigoare. Ministerul Agriculturii nu a precizat ce soluție va fi aplicată după 31 iulie 2026; până la o nouă decizie, conducerile interimare trebuie să asigure funcționarea curentă a APIA și ANF, fără întreruperea plăților, controalelor și serviciilor destinate fermierilor. [...]
Suspendarea șefilor APIA și ANF deschide o perioadă de interimat într-un moment sensibil pentru derularea plăților și a controalelor din agricultură , după ce Ministerul Agriculturii a aplicat măsuri administrative ca urmare a trimiterii în judecată de către DNA a conducerii celor două instituții, potrivit Ziarul Financiar . Ministrul Agriculturii a dispus suspendarea directorului general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) , Adrian Pintea, și încetarea exercitării temporare a funcției de director general al Autorității Naționale Fitosanitare (ANF) , Romeo Șoldea. Cei doi au fost trimiși în judecată de DNA într-un dosar care vizează presupuse fapte de abuz în serviciu și instigare la abuz în serviciu. Potrivit procurorilor, cei doi ar fi facilitat transferul și ulterior mutarea pe un post de control fitosanitar a unei persoane care nu îndeplinea condițiile legale de ocupare a funcției. Conducere interimară până la 31 iulie 2026 Pentru „asigurarea continuității activității”, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a numit conduceri interimare până la 31 iulie 2026: La APIA , atribuțiile de director general vor fi preluate de Kerekes Melinda Klara , director al Direcției Economice. La ANF , atribuțiile vor fi exercitate de Ramona Ionela Nechifor , director general adjunct, și de Manole Filofteia , director al Laboratorului Național Fitosanitar. Baza legală invocată de minister Ministerul Agriculturii precizează că măsurile au fost dispuse în conformitate cu art. 513 alin. (1) lit. l) din Codul administrativ , ca urmare a comunicării oficiale primite din partea DNA. Pentru fermieri și companiile din lanțul agroalimentar, schimbarea conducerii la APIA și ANF înseamnă, pe termen scurt, o funcționare în regim de interimat a două instituții-cheie: una care gestionează plăți și intervenții în agricultură, cealaltă cu rol în controlul fitosanitar. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre eventuale efecte imediate asupra calendarului operațional. [...]
Refuzul șefului ANSVSA de a demisiona menține tensiunea într-un dosar cu miză de export până la final de 2026 , în condițiile în care crescătorii de ovine cer deblocarea livrărilor către țări terțe și despăgubiri, potrivit AGRO TV . Alexandru Bociu, președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), a declarat joi că nu intenționează să își dea demisia, deși crescătorii de ovine au protestat în fața instituției. El a susținut că mandatul său a adus rezultate pentru zootehnie și că nu are motive să renunțe la funcție. „Nu am niciun motiv să-mi dau demisia.” Contextul: interdicție de export prelungită până la 31 decembrie 2026 Declarațiile vin pe fondul nemulțumirilor legate de prelungirea interdicției privind exportul de ovine și caprine către țările terțe până la 31 decembrie 2026. Fermierii reclamă pierderi și cer măsuri care să reducă impactul economic al blocajului. Ce cer crescătorii de ovine Protestatarii solicită, conform sursei: deblocarea exporturilor de ovine și caprine către țări terțe; despăgubiri integrale pentru pierderile suferite; vaccinarea împotriva antraxului pe cheltuiala statului; demiterea persoanelor considerate responsabile pentru gestionarea crizei generate de pesta micilor rumegătoare . Poziția ANSVSA: decizie „disproporționată”, apel la colaborare Bociu a calificat decizia Comisiei Europene de blocare a exporturilor drept „disproporționată”, dar a făcut apel la colaborare între autorități și fermieri pentru depășirea situației. În apărarea mandatului său, șeful ANSVSA a invocat faptul că România ar fi redevenit lider european la exportul de ovine și caprine și că au fost deschise sau redeschise piețe externe precum SUA, China, Vietnam, Arabia Saudită, Algeria, Tunisia și Kuweit. Totodată, a menționat reducerea semnificativă a focarelor de pestă porcină africană în perioada mandatului său. [...]
