Știri
Știri din categoria Agricultură
Guvernul a stabilit plafoane de 918 milioane lei pentru ajutoarele tranzitorii din agricultură în 2025, bani care pot intra în procedurile de autorizare la APIA și, ulterior, în conturile fermierilor, potrivit TVR Info.
Decizia vizează anul de cerere 2025 și împarte alocarea pe două mari componente: 610 milioane de lei pentru sectorul zootehnic și 308 milioane de lei pentru sectorul vegetal. Vicepremierul Tanczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii, a spus că hotărârea este relevantă pentru derularea plăților prin APIA, în cadrul regulilor de gestionare a fondurilor FEGA și FEADR (fonduri europene pentru agricultură și dezvoltare rurală).
În sectorul vegetal, ajutoarele tranzitorii aprobate acoperă, conform declarațiilor ministrului interimar, următoarele culturi și suprafețe:
În zootehnie, sprijinul este legat de schemele menționate pentru bovine și caprine, în special:
Tanczos Barna a indicat că este vorba de „peste 180 de milioane de euro” (aprox. 900 milioane lei) care pot fi prinși în procedurile de autorizare la APIA și plătiți către fermieri. Ministrul a legat urgența adoptării actelor de faptul că fermierii „trebuie să primească subvențiile”, inclusiv într-o perioadă „complicată din punct de vedere politic”.
Separat de ajutoarele tranzitorii, ministrul a mai spus că sunt pe circuitul de avizare și alte acte normative, care ar urma să fie aprobate înainte de votul de săptămâna viitoare privind moțiunea de cenzură, inclusiv un ajutor pentru energia electrică la irigații și scheme de sprijin pentru usturoi, cartofi și pentru sere/solarii (tomate).
Totodată, APIA derulează plăți pentru mediu și climă, iar ministrul a menționat discuții cu AFIR și APIA pentru accelerarea intrării la plată a unor sume rămase, indicate la nivelul de „un miliard 700 de milioane de lei” din zona AFIR pentru aceste forme de sprijin.
Recomandate
Guvernul a aprobat plafoane de 918,3 milioane lei pentru ajutoare agricole , bani care vor fi plătiți din bugetul de stat prin Ministerul Agriculturii în 2026, pentru anul de cerere 2025, potrivit Mediafax . Suma totală este echivalentul a peste 180,7 milioane de euro (aprox. 904 milioane lei), iar miza principală este injecția de lichiditate către ferme, într-un mecanism de sprijin finanțat integral din bugetul național. Fondurile sunt împărțite între sectorul vegetal și cel zootehnic, cu o pondere mai mare pentru creșterea animalelor. Din total, 308,1 milioane lei (60,64 milioane euro) sunt alocate sectorului vegetal, iar 610,2 milioane lei (120,11 milioane euro) merg către sectorul zootehnic. Cum se împart banii pe sectoare În sectorul vegetal, sprijinul vizează culturile amplasate pe teren arabil și câteva culturi specifice, menționate în actul normativ: in și cânepă pentru fibră; tutun; hamei; sfeclă de zahăr. În zootehnie, ajutoarele sunt prevăzute pentru: bovine din sectorul lapte; bovine din sectorul carne; ovine și caprine. Cine poate primi și care este baza legală Beneficiarii sunt fermierii – persoane fizice sau juridice – care utilizează terenuri agricole și/sau dețin legal animale, în condițiile stabilite de legislația în vigoare. Condițiile de acordare și documentele necesare sunt stabilite prin Ordinul MADR nr. 125/2024 , cu modificările și completările ulterioare. [...]
Ministerul interimar al Agriculturii cere accelerarea autorizării plăților către fermieri , astfel încât subvențiile să intre efectiv în conturi „cu viteză maximă” în prima săptămână după mini-vacanță, pe fondul întârzierilor de calendar și al incertitudinii politice, potrivit Agerpres . Tanczos Barna a spus, într-o conferință de presă, că „cel mai important lucru acum” este ca APIA și AFIR , sprijinite de Ministerul Finanțelor, să autorizeze plățile și să facă plăți efective, astfel încât subvențiile să ajungă la fermieri. Ministrul a argumentat urgența prin faptul că România este deja la final de aprilie și intră în luna mai, iar săptămâna următoare ar trebui să fie una de execuție accelerată a plăților. Cinci acte normative, pe circuit pentru a debloca subvențiile În paralel cu presiunea pe plăți, ministrul interimar a indicat cinci priorități legislative aflate în avizare și aprobare, cu obiectivul ca subvențiile să poată fi virate către beneficiari: legume și fructe; spații protejate; cartofi; usturoi; ameliorare. Tanczos a afirmat că aceste acte au intrat într-un proces de „resemnare” și „reavizare”, iar ținta este să ajungă în ședința de Guvern „chiar mâine”, dacă și celelalte ministere operează modificările necesare; alternativ, „cel târziu joi”. Probleme semnificative pe piața porcului și a laptelui Ministrul a mai spus că rămân de rezolvat „probleme semnificative” pe două piețe: carnea de porc și laptele. În cazul porcului, el a indicat atât componenta sanitar-veterinară (pesta porcină), cât și o „provocare” legată de mecanismele de piață și de modul în care intră pe piața românească cantități mari de carne de porc din piața comunitară. În acest context, Tanczos a menționat discuții cu conducerea ANSVSA și intenția de a propune soluții „pentru a proteja producătorii autohtoni”, inclusiv printr-o implicare mai activă a ANSVSA și prin sprijinul Ministerului Mediului, prin asociațiile de vânătoare, pentru reducerea riscului de răspândire la mistreț. „Sprijinul cuplat”, o temă „spinoasă”: cartofii și sfecla, fără subvenții O altă temă ridicată de ministru este sprijinul cuplat (subvenție legată de producție, acordată anumitor sectoare), pe care a descris-o drept „destul de spinoasă”, în condițiile în care sectoare precum producția de cartofi sau sfecla de zahăr „rămân fără subvenții”. Tanczos a anunțat întâlniri cu asociații de profil, inclusiv cu Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România, pentru a evalua situația pe fiecare sector și pentru a identifica motivele care au dus la actuala alocare a sprijinului. [...]
Guvernul pregătește măsuri pentru a proteja piața cărnii de porc , în contextul intrării în vigoare, de la 1 mai, a acordului MERCOSUR, pe care vicepremierul Tanczos Barna îl descrie drept o „amenințare reală”, dar fără efecte de tip „falimente imediate”, potrivit Mediafax . Tanczos Barna afirmă că acordul vizează mai multe sectoare economice și că agricultura „nu a fost în centrul negocierilor”, motiv pentru care scenariul unor falimente rapide în rândul fermierilor români nu ar fi realist, deși presiunea concurențială rămâne. Prioritatea anunțată: un „lanț scurt” pentru carnea de porc românească Executivul indică piața cărnii drept problema urgentă. Vicepremierul spune că a discutat deja cu producătorii și că urmează întâlniri cu procesatorii și marile lanțuri de retail, cu obiectivul de a crea un „lanț scurt de valorificare”. Miza, conform declarațiilor sale, este ca „carnea de porc proaspătă românească” să ajungă direct la consumator, ceea ce ar reduce dependența de intermediere și ar putea susține vânzările interne într-un context de competiție mai dură. Ce instituții sunt implicate și ce tip de intervenții sunt avute în vedere La discuții au fost chemate ANSVSA și ANPC. Potrivit vicepremierului, sunt căutate reglementări care să sprijine „concurența loială”, în condițiile în care în sector au fost făcute investiții „importante” din fonduri europene și din bugetul național, iar capacitatea de producție a crescut. Următorul pas, în logica prezentată, este apariția unor mecanisme care să sprijine efectiv vânzarea, nu doar producția. [...]
Publicarea în Monitorul Oficial a Ordinului MADR nr. 141/2026 deblochează plăți APIA pentru mai multe scheme, cu termen-limită 30 iunie 2026 , potrivit Agrointel . Miza imediată pentru fermieri este că, odată stabilite cuantumurile finale, APIA poate începe achitarea sumelor fie ca diferențe de cuantum (în cazul unor scheme), fie ca plăți integrale (în special la sprijinul cuplat). Ordinul MADR nr. 141/2026 modifică Ordinul nr. 42/2026 și aprobă cuantumul unitar al plăților directe aferente cererilor depuse în 2025, finanțate din Fondul european de garantare agricolă, prin intervențiile din Planul strategic PAC 2023–2027 . Ce scheme au cuantum final și pot intra la plată Actul normativ stabilește următoarele cuantumuri unitare: PD-02 Sprijin redistributiv complementar pentru venit (CRISS): 53,5212 euro/hectar PD-03 Sprijin complementar pentru venit pentru tinerii fermieri: 46,6676 euro/hectar PD-07 Bunăstarea vacilor de lapte — evitarea mulsului traumatic și bunăstarea ugerului: 70,24 euro/hectar PD-07 Bunăstarea vacilor de lapte — sănătatea ongloanelor: 38,46 euro/hectar PD-07 Bunăstarea vacilor de lapte — îmbunătățirea zonei de odihnă: 22,13 euro/hectar PD-07 Bunăstarea vacilor de lapte — rații furajere optimizate (bunăstare și reducerea emisiilor): 66,64 euro/hectar PD-08 Bunăstarea tineretului bovin la îngrășat — +15% spațiu/animal (semiintensiv și intensiv, stabulație): 175,41 euro/hectar PD-08 Bunăstarea tineretului bovin la îngrășat — confort sporit în zona de odihnă: 18,22 euro/hectar PD-08 Bunăstarea tineretului bovin la îngrășat — rații furajere optimizate (bunăstare și reducerea emisiilor): 55,53 euro/hectar PD-09 Sprijin cuplat — soia: 141,98 euro/hectar PD-10 Sprijin cuplat — lucernă: 95,40 euro/hectar PD-11 Sprijin cuplat — leguminoase pentru industrializare (mazăre de grădină, fasole boabe, fasole păstăi): 209,70 euro/hectar PD-12 Sprijin cuplat — cânepă: 228,60 euro/hectar PD-13 Sprijin cuplat — orez: 552,25 euro/hectar PD-14 Sprijin cuplat — sămânță de cartof: 1.806,30 euro/hectar PD-15 Sprijin cuplat — hamei: 545,05 euro/hectar PD-16 Sprijin cuplat — sfeclă de zahăr: 818,19 euro/hectar PD-17 Sprijin cuplat — legume în câmp pentru industrializare (cultură principală/secundară: tomate, castraveți, ardei, vinete): 1.448,10 euro/hectar PD-18 Sprijin cuplat — legume în sere și solarii (tomate, castraveți, ardei, vinete): 1.898,10 euro/hectar PD-19 Sprijin cuplat — fructe (prune, mere, cireșe, vișine, caise, piersici): 517,05 euro/hectar PD-20 Sprijin cuplat — semințe pentru plante furajere: 187,52 euro/hectar PD-25 Sprijin cuplat — viermii de mătase: 0,12 euro/familie PD-26 Sprijin cuplat — porumb pentru siloz: 195,22 euro/hectar PD-27 Bunăstarea bovinelor prin pășunat extensiv — zona montană 60 de zile: 72,75/UVM PD-27 Bunăstarea bovinelor prin pășunat extensiv — zona montană 90 de zile: 122,42/UVM PD-27 Bunăstarea bovinelor prin pășunat extensiv — zona deal: 168,66 UVM PD-27 Bunăstarea bovinelor prin pășunat extensiv — zona câmpie: 135,25 UVM PD-28 Menținerea de zone neproductive și/sau elemente noi de peisaj pe terenuri arabile: 40,5011 euro/hectar Calendar: până când trebuie închise plățile Termenul-limită pentru finalizarea acestor plăți aferente campaniei APIA 2025 este 30 iunie 2026 , conform informațiilor din actul publicat și prezentate de publicație. [...]
Ministrul interimar al Agriculturii spune că alimentarea cu motorină nu e o problemă de stoc, ci de livrare , iar companiile furnizoare trebuie să evite sincopele care pot bloca fermierii în plină activitate, potrivit TVR Info . Tanczos Barna a declarat, marți, într-o conferință de presă, că în România „nu există criză de motorină”, însă au apărut „situații punctuale” generate de disfuncționalități logistice, adică întârzieri în livrarea combustibilului către anumite stații. Ce înseamnă „probleme punctuale” și de ce contează pentru agricultură Ministrul a spus că a discutat cu furnizorii de motorină și le-a cerut să asigure logistica și alimentarea la timp a stațiilor, astfel încât fermierii să nu ajungă în situația de a nu avea de unde să alimenteze. Potrivit declarațiilor sale (citate de Agerpres ), în ultimele zile au existat zone în care „pe o rază de 50 km nu se găsea motorină”, context în care astfel de blocaje devin o problemă operațională directă pentru activitățile agricole. De unde apar sincopele: logistică și comportamentul consumatorilor Tanczos a legat episoadele de lipsă temporară de presiunea apărută pe unele stații, inclusiv pe fondul variațiilor de preț, care pot determina consumatorii să alimenteze cantități mai mari decât de obicei sau să se reorienteze către stațiile cu preț mai mic. În concluzie, mesajul ministerului este că problema ține de „livrarea la timp” în punctele unde cererea crește brusc, nu de o lipsă generală de motorină la nivel național. [...]
Ministerul Agriculturii își pune pe agenda imediată actele normative pentru subvențiile din 2026 , într-un efort de a evita blocaje de plată către fermieri și de a accelera îndeplinirea obligațiilor asumate prin PNRR, potrivit Agerpres . Mesajul a fost transmis luni de ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna , după primele discuții de lucru de la preluarea mandatului. Acesta a indicat drept „prioritatea zero” adoptarea cât mai rapidă a actelor normative necesare pentru plata subvențiilor aferente anului 2026 și accelerarea îndeplinirii obligațiilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). „Prioritatea zero este adoptarea cât mai rapidă a actelor normative necesare pentru plata subvențiilor pe anul 2026 destinate fermierilor și accelerarea îndeplinirii obligațiilor din PNRR.” De ce contează: risc operațional pentru plăți și pentru calendarul PNRR Accentul pus pe „adoptarea cât mai rapidă” a actelor normative sugerează o presiune de calendar: fără cadrul legal, schemele de sprijin nu pot fi operaționalizate, iar întârzierile se pot traduce în decalaje la plăți pentru fermieri. În paralel, neîndeplinirea la timp a obligațiilor din PNRR poate complica implementarea angajamentelor asumate de România în acest program. Ce urmează: fereastră de două săptămâni pentru aprobări În context, fostul ministru al Agriculturii, Florin Barbu , a declarat anterior, într-o conferință de bilanț, că peste 20 de acte normative cu impact financiar – care prevăd sprijin direct pentru fermieri și procesatorii români – ar trebui aprobate în următoarele două săptămâni . Acesta a mai spus că schemele respective sunt incluse în bugetul Ministerului Agriculturii pentru 2026. Informațiile disponibile nu detaliază lista actelor normative sau valoarea totală a sprijinului, ci doar urgența și intervalul de timp indicat pentru aprobarea lor. [...]
