Știri
Știri din categoria Agricultură
Ministerul Agriculturii își pune pe agenda imediată actele normative pentru subvențiile din 2026, într-un efort de a evita blocaje de plată către fermieri și de a accelera îndeplinirea obligațiilor asumate prin PNRR, potrivit Agerpres.
Mesajul a fost transmis luni de ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna, după primele discuții de lucru de la preluarea mandatului. Acesta a indicat drept „prioritatea zero” adoptarea cât mai rapidă a actelor normative necesare pentru plata subvențiilor aferente anului 2026 și accelerarea îndeplinirii obligațiilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
„Prioritatea zero este adoptarea cât mai rapidă a actelor normative necesare pentru plata subvențiilor pe anul 2026 destinate fermierilor și accelerarea îndeplinirii obligațiilor din PNRR.”
Accentul pus pe „adoptarea cât mai rapidă” a actelor normative sugerează o presiune de calendar: fără cadrul legal, schemele de sprijin nu pot fi operaționalizate, iar întârzierile se pot traduce în decalaje la plăți pentru fermieri. În paralel, neîndeplinirea la timp a obligațiilor din PNRR poate complica implementarea angajamentelor asumate de România în acest program.
În context, fostul ministru al Agriculturii, Florin Barbu, a declarat anterior, într-o conferință de bilanț, că peste 20 de acte normative cu impact financiar – care prevăd sprijin direct pentru fermieri și procesatorii români – ar trebui aprobate în următoarele două săptămâni. Acesta a mai spus că schemele respective sunt incluse în bugetul Ministerului Agriculturii pentru 2026.
Informațiile disponibile nu detaliază lista actelor normative sau valoarea totală a sprijinului, ci doar urgența și intervalul de timp indicat pentru aprobarea lor.
Recomandate
Guvernul pregătește subvenții pentru porcii din gospodării, mizând pe biosecuritate ca să reducă importurile , potrivit Ziarul Financiar . Miza economică este dublă: România importă circa 80% din carnea de porc pentru consum (importuri de peste 1 miliard de euro în 2025), iar statutul sanitar-veterinar legat de pesta porcină africană blochează exporturile de produse din carne de porc. Ministrul interimar al agriculturii, Tánczos Barna , spune că a fost finalizată o hotărâre de guvern pentru sprijinirea producătorilor de suine din gospodăriile populației, într-o schimbare de abordare față de anii în care s-a discutat inclusiv despre interzicerea creșterii porcilor în gospodării după apariția pestei porcine africane în 2017. „Am finalizat o hotărâre de guvern pentru a sprijini producătorii de suine din gospodăriile populaţiei. Această formă de sprijin reprezintă o schimbare de paradigmă în ceea ce priveşte lupta împotriva pestei porcine.” Cum ar urma să funcționeze sprijinul și cine intră la plată Schema vizează crescătorii din exploatațiile gospodărești care „respectă legea”, adică au un număr limitat de porci, sunt autorizați și colaborează cu un medic veterinar. Barna a indicat nivelul sprijinului și plafoanele: 20 euro/cap de animal (aprox. 105 lei) pentru respectarea condițiilor de biosecuritate, pentru maximum 5 porci în gospodăriile populației; pentru exploatațiile de tip A, sprijinul ar urma să se aplice până la 50 de capete. Ministrul a mai spus că subvenția ar urma să se acorde până la finalul lunii decembrie 2026. De ce contează: importuri mari, pierderi fiscale și blocaj la export România are circa 3,3 milioane de porci, iar o treime din efectiv se află în gospodăriile populației. În același timp, Barna afirmă că, deși numărul focarelor scade, România rămâne „roșie” din perspectiva pestei porcine africane, ceea ce înseamnă că nu poate exporta produse din carne de porc. Pe partea de finanțe publice, ministrul a estimat că România pierde circa 50 de milioane de euro din TVA din cauza tranzacțiilor intracomunitare cu animale vii, carcase și produse din carne de porc, la care s-ar adăuga „cel puțin dublu” din alte impozite și taxe care ar putea fi plătite în țară de ferme comerciale și furnizori. Ce urmează: reguli mai dure la transport și livrări către abatoare Pe lângă hotărârea de guvern, ministrul interimar a anunțat intenția unui nou proiect de lege privind mișcările de animale. Una dintre propuneri: confiscarea mijloacelor de transport și a animalelor dacă sunt transportați ilegal mai mult de cinci porci, fără crotalii sau documente de mișcare, urmată de o amendă de 10.000 de lei. Totodată, Barna a spus că se propune ca din fermele de tip A (peste 5 animale) să se poată livra porci către abatoare „fără restricții”, dar cu analize privind pesta porcină. În paralel, ministerul vrea să stimuleze vânzarea de purcei crotaliați din gospodării, verificați de medicul veterinar, în cadrul circumscripției sanitar-veterinare. [...]
MADR pune în dezbatere o schemă de ajutor de minimis de până la 20 euro/porc , condiționată de înregistrarea animalelor și respectarea unor cerințe minime de biosecuritate, într-un demers care urmărește atât compensarea costurilor de prevenire a pestei porcine africane, cât și o evidență mai riguroasă a efectivelor, potrivit Agrointel . Schema este propusă printr-un proiect de Hotărâre de Guvern lansat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și vizează „compensarea costurilor aferente prevenirii pestei porcine africane în România”, prin acoperirea cheltuielilor generate de aplicarea măsurilor de biosecuritate. „Acolo unde animalele sunt crotaliate, există contact cu medicul veterinar și sunt respectate condițiile minime de biosecuritate și bunăstare, vrem să acordăm sprijin pentru respectarea acestor condiții”, a declarat viceprim-ministrul Tánczos Barna , ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Cine poate primi sprijinul Conform proiectului, beneficiarii sunt crescătorii de suine care dețin: exploatații noncomerciale de porcine, așa cum sunt definite în Legea nr. 122/2023; exploatații de porcine înregistrate sanitar-veterinar și gospodării țărănești, conform definițiilor din Legea cooperației agricole nr. 566/2004 (anexa nr. 1). Condițiile de eligibilitate și perioada vizată Solicitanții trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe condiții, între care: să dețină exploatații înregistrate în Baza Națională de Date (BND); să desfășoare activitate de creștere și/sau reproducție în intervalul 1 iulie 2026 – 31 octombrie 2026; să respecte cerințele de biosecuritate pentru exploatațiile de porcine, potrivit Ordinului nr. 132/418/2023 (ANSVSA și MADR). Cât este subvenția și care sunt limitele Cuantumul maxim este de 20 euro/cap de porcină (aprox. 100 lei/cap), aplicat diferențiat în funcție de tipul exploatației și de efectiv: exploatații noncomerciale: pentru 1–5 capete; exploatații înregistrate sanitar-veterinar și gospodării țărănești: pentru 1–50 de capete. Plafonul total al ajutoarelor de minimis este de 50.000 euro (aprox. 250.000 lei) pentru o întreprindere sau „întreprindere unică”, pe durata oricărei perioade de 3 ani. Bugetul total al schemei este de 125.000.000 lei (aprox. 24 milioane euro), finanțat integral din bugetul MADR pe 2026. Plată și baza legală Plata ar urma să se facă într-o singură tranșă, până cel târziu la 22 decembrie 2026. Temeiul legal invocat pentru schemă este Regulamentul (UE) nr. 1408/2013 privind ajutoarele de minimis în sectorul agricol, modificat prin Regulamentul (UE) nr. 2024/3118. [...]
MADR pune în consultare o schemă de minimis de 125 mil. lei pentru biosecuritate la porcine , cu plăți într-o singură tranșă până la 22 decembrie 2026, potrivit Agro Business . Miza economică este reducerea costurilor de prevenire a pestei porcine africane (PPA) pentru crescători, inclusiv pentru gospodăriile populației, într-un context în care autoritățile admit că măsurile din ultimii ani „nu au produs efectele scontate”. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a lansat în dezbatere publică un proiect de Hotărâre de Guvern pentru instituirea unei scheme de ajutor de minimis care să compenseze parțial cheltuielile cu măsurile de biosecuritate. Inițiativa urmărește, totodată, îmbunătățirea trasabilității efectivelor de suine la nivel național. „Măsurile adoptate în ultimii ani în lupta împotriva pestei porcine nu au produs efectele scontate. Din acest motiv, propunem o schimbare de paradigmă și un sprijin pentru fermieri, inclusiv la nivelul gospodăriilor populației, care cresc un număr limitat de porci și respectă legea”, a declarat viceprim-ministrul Tánczos Barna , ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Cine poate primi sprijinul și în ce condiții Conform proiectului, beneficiari pot fi: exploatațiile noncomerciale de porcine (conform legislației în vigoare); exploatațiile de porcine înregistrate sanitar-veterinar; gospodăriile țărănești, așa cum sunt definite de cadrul legal aplicabil. Pentru accesarea sprijinului, solicitanții trebuie să îndeplinească cumulativ câteva cerințe operaționale, inclusiv: să dețină exploatații înregistrate în Baza Națională de Date (BND); să desfășoare activitate de creștere sau reproducție în perioada 1 iulie 2026 – 31 octombrie 2026; să respecte integral normele de biosecuritate prevăzute de legislația sanitar-veterinară. Cât este ajutorul și cum se plătește Ajutorul de minimis este stabilit la maximum 20 euro/cap de porcină (aprox. 100 lei), aplicat diferențiat în funcție de tipul exploatației: exploatații noncomerciale: între 1 și 5 capete; exploatații înregistrate sanitar-veterinar și gospodării țărănești: între 1 și 50 de capete. Bugetul total al schemei este de 125.000.000 lei (aprox. 24 milioane euro), finanțat integral din bugetul MADR pe 2026. Plata către beneficiari ar urma să se facă într-o singură tranșă, cel târziu până la 22 decembrie 2026. Cadru de reglementare și ce urmează Schema este fundamentată pe Regulamentul (UE) nr. 1408/2013 privind ajutoarele de minimis în sectorul agricol, modificat ulterior prin Regulamentul (UE) nr. 2024/3118. Proiectul de act normativ este în consultare publică pe site-ul MADR, iar forma finală și calendarul exact depind de rezultatul acestei proceduri. [...]
Prețul laptelui la poarta fermei a scăzut cu până la 10,64% în 2026 , iar România cere la Bruxelles analizarea activării rezervei agricole pentru a amortiza presiunea asupra fermierilor, potrivit Agrointel . Viceprim-ministrul Tánczos Barna , ministru interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, i-a transmis pe 10 iunie o scrisoare comisarului european pentru agricultură și sectorul alimentar, Christophe Hansen , în care semnalează deteriorarea situației economice din sectorul laptelui și solicită o reevaluare a evoluțiilor recente de pe piața europeană a lactatelor. Conform datelor comunicate Comisiei Europene, prețul mediu al laptelui la poarta fermei din România s-a situat în fiecare dintre primele patru luni ale anului 2026 sub nivelul din perioada similară din 2025, cu scăderi de: 8,59% în ianuarie; 5,65% în februarie; 10,64% în martie; 10,44% în aprilie. Dezechilibrul invocat de minister este accentuat de evoluția volumelor: în ianuarie–martie 2026, producția totală de lapte a crescut cu 14,11% față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce cantitatea valorificată pe piață a scăzut cu 10,6%. Ministerul notează că aceasta ar fi „cea mai drastică reducere” înregistrată la nivelul Uniunii Europene, cu efecte directe asupra veniturilor și sustenabilității fermelor de lapte. În scrisoare, Tánczos Barna arată că, deși piața are o componentă sezonieră (corecții de primăvară), în 2026 ajustarea descendentă ar fi fost „semnificativ mai mare” decât în anii precedenți. În acest context, România solicită analizarea posibilității mobilizării rezervei agricole și adoptarea unor măsuri de stabilizare a pieței. Ce măsuri interne anunță MADR Pe lângă demersul către Comisia Europeană, ministrul interimar spune că a dispus verificări privind modul în care sunt colectate și raportate datele din sector, pentru o „imagine cât mai exactă și actualizată” a pieței. Sunt vizate: analiza fluxurilor informaționale și a instrumentelor de monitorizare; verificarea mecanismelor de raportare existente; verificarea respectării obligațiilor legale de raportare de către operatorii economici care transmit date despre piața laptelui. „Datele pe care le avem astăzi arată fără echivoc că producătorii de lapte se confruntă cu o presiune economică tot mai mare. Este responsabilitatea noastră să prezentăm o imagine reală a situației din teren și să susținem interesele fermierilor români la nivel european. În același timp, am dispus măsuri pentru îmbunătățirea modului în care sunt colectate și procesate datele din sector, astfel încât deciziile să fie fundamentate pe informații complete și actualizate. Așa cum am solicitat și în Consiliul Agricultură și Pescuit, consider că trebuie analizată posibilitatea mobilizării rezervei agricole pentru sprijinirea fermierilor afectați de evoluțiile actuale ale pieței laptelui.” Ministerul mai afirmă că va continua dialogul cu reprezentanții sectorului și cu instituțiile europene pentru identificarea soluțiilor de sprijin destinate producătorilor de lapte și pentru menținerea competitivității sectorului lactatelor. [...]
Bruxelles-ul avertizează că sprijinul financiar nu ajunge dacă UE nu își reduce dependența de importurile de îngrășăminte , în condițiile în care scumpirile pot tăia din randamente și pot împinge agricultura spre o criză de ofertă, potrivit Digi24 . Mesajul vine de la comisarul european pentru agricultură și alimentație, Christophe Hansen , care a declarat pentru Euronews că, fără soluții pe termen lung pentru aprovizionarea cu îngrășăminte, Uniunea Europeană riscă penurii alimentare. În contextul creșterii costurilor, comisarul spune că mulți fermieri iau în calcul să nu mai cultive, pentru că producția a devenit prea scumpă și costurile nu pot fi transferate ușor în prețuri, din cauza concurenței. De ce contează: îngrășămintele sunt un risc de securitate economică, nu doar un cost în fermă Potrivit comisarului, actuala presiune pe prețuri este alimentată de tensiunile geopolitice recente din Orientul Mijlociu, dar se suprapune peste o criză mai veche. Hansen a indicat că prețurile îngrășămintelor au crescut cu 60% între 2020 și 2024, pe fondul crizei energetice declanșate de invazia Rusiei în Ucraina, ceea ce face ca șocurile să se repete dacă UE nu își stabilizează producția și disponibilitatea. În centrul problemei este dependența de energie și de importuri: producția de îngrășăminte (mai ales cele azotate) se bazează în mare măsură pe gaz natural, iar Europa rămâne puternic dependentă de energia importată. În plus, între 40% și 45% din îngrășămintele folosite în statele membre sunt importate din țări terțe, ceea ce expune agricultura la perturbări ale pieței globale și la șocuri geopolitice. Ce măsuri sunt pe masă și ce bugete sunt discutate Comisia Europeană a introdus un „ Plan de acțiune privind îngrășămintele ”, care include sprijin financiar pentru a limita efectele imediate ale scumpirilor asupra fermierilor și, implicit, asupra producției de alimente. Hansen a spus că urmează să fie propusă „o sumă de peste jumătate de miliard de euro” pentru ajutor imediat, cu următoarea structură: 200 de milioane de euro din rezerva de criză a Politicii Agricole Comune (PAC); 300 de milioane de euro sprijin suplimentar. Comisarul a adăugat că statele membre ar putea suplimenta aceste sume cu 200%, ceea ce ar putea ridica bugetul total la 1,5 miliarde de euro. Direcția de fond: producție internă, eficiență și parteneriate „fiabile” Dincolo de bani, comisarul insistă că UE trebuie să corecteze „deficiențele structurale” din lanțul de aprovizionare, astfel încât îngrășămintele să fie nu doar disponibile, ci și accesibile. Printre direcțiile menționate se află: utilizarea mai mare a îngrășămintelor organice; îmbunătățirea reciclării nutrienților; încurajarea agriculturii de precizie (tehnici care optimizează dozele și momentul aplicării, pentru a reduce consumul); consolidarea producției interne, pentru a reduce dependența de importuri; parteneriate internaționale „fiabile”, deoarece unele materii prime nu sunt disponibile în Europa. Hansen a avertizat că aceste măsuri pot avea costuri inițiale, dar ar fi mai ieftine pe termen mediu și lung decât menținerea unei dependențe ridicate, într-un context în care „diplomația îngrășămintelor” și șocurile de aprovizionare pot deveni instrumente de presiune. [...]
Apicultorii au termen până la 31 iulie 2026 pentru a cere plăți dintr-un buget de 12,163 milioane euro (aprox. 62 milioane lei), iar depunerea corectă a documentelor devine esențială pentru a nu întârzia încasarea sprijinului, potrivit Agerpres , care citează un anunț al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) . APIA precizează că sprijinul financiar alocat sectorului apicol în 2026 este de 12,163 milioane de euro (aprox. 62 milioane lei), sumă împărțită egal între contribuția Uniunii Europene (6,081 milioane euro) și bugetul de stat al României (6,081 milioane euro). Pentru plățile aferente acestui an, instituția folosește cursul de schimb de 5,0968 lei/euro. Cine poate depune și cum se transmite cererea Pot solicita sprijin apicultorii și formele asociative din sector. Fiecare solicitant poate depune o singură cerere de plată , însoțită de documentele justificative, la orice centru județean APIA sau la centrul APIA al municipiului București, indiferent dacă are exploatații apicole în mai multe localități sau județe. Cererea poate fi depusă: direct de solicitant; printr-o persoană împuternicită notarial; prin reprezentantul legal. APIA mai arată că documentele depuse în copie trebuie să includă mențiunea „conform cu originalul”, să fie datate și semnate de solicitant. Ce cheltuieli sunt eligibile și când intră banii Cheltuielile aferente intervențiilor apicole eligibile pentru anul de cerere 2026 pot fi făcute în perioada 1 ianuarie 2026 – data depunerii cererii de plată (inclusiv) . Plata sprijinului financiar urmează să fie realizată după finalizarea controalelor administrative și la fața locului, după verificarea rezonabilității costurilor, centralizarea sumelor eligibile și stabilirea valorii eligibile pentru fiecare cerere. În sprijinul beneficiarilor, APIA a publicat pe site ghidul informativ dedicat intervențiilor din sectorul apicol (ISA – PS 2026), precum și formularele cererilor de plată și liste precum cea a produselor medicinale veterinare autorizate în 2026 și a stupinelor de elită și de multiplicare autorizate sau reautorizate. [...]
