Știri
Știri din categoria Agricultură
Ministerul Agriculturii își pune pe agenda imediată actele normative pentru subvențiile din 2026, într-un efort de a evita blocaje de plată către fermieri și de a accelera îndeplinirea obligațiilor asumate prin PNRR, potrivit Agerpres.
Mesajul a fost transmis luni de ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna, după primele discuții de lucru de la preluarea mandatului. Acesta a indicat drept „prioritatea zero” adoptarea cât mai rapidă a actelor normative necesare pentru plata subvențiilor aferente anului 2026 și accelerarea îndeplinirii obligațiilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
„Prioritatea zero este adoptarea cât mai rapidă a actelor normative necesare pentru plata subvențiilor pe anul 2026 destinate fermierilor și accelerarea îndeplinirii obligațiilor din PNRR.”
Accentul pus pe „adoptarea cât mai rapidă” a actelor normative sugerează o presiune de calendar: fără cadrul legal, schemele de sprijin nu pot fi operaționalizate, iar întârzierile se pot traduce în decalaje la plăți pentru fermieri. În paralel, neîndeplinirea la timp a obligațiilor din PNRR poate complica implementarea angajamentelor asumate de România în acest program.
În context, fostul ministru al Agriculturii, Florin Barbu, a declarat anterior, într-o conferință de bilanț, că peste 20 de acte normative cu impact financiar – care prevăd sprijin direct pentru fermieri și procesatorii români – ar trebui aprobate în următoarele două săptămâni. Acesta a mai spus că schemele respective sunt incluse în bugetul Ministerului Agriculturii pentru 2026.
Informațiile disponibile nu detaliază lista actelor normative sau valoarea totală a sprijinului, ci doar urgența și intervalul de timp indicat pentru aprobarea lor.
Recomandate
Guvernul pregătește un plan de ieșire din criza exportului de ovine și o decizie rapidă la ANSVSA , după protestul crescătorilor de oi din București, potrivit Mediafax . Vicepremierul Tánczos Barna , care asigură interimatul la Ministerul Agriculturii, a primit la Palatul Victoria delegația oierilor care au protestat joi și au cerut demiterea președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). Întâlnirea a avut loc la solicitarea premierului interimar Ilie Bolojan, care l-a mandatat pe Tánczos să discute cu reprezentanții sectorului. Revendicările fermierilor au vizat, în principal, schimbarea conducerii ANSVSA, pe fondul acuzațiilor privind lipsa de dialog, dar și urgentarea soluțiilor pentru ieșirea din criză și compensarea pierderilor provocate de blocarea exportului de ovine. Ce măsuri sunt anunțate pe termen scurt Conform comunicatului guvernului citat de publicație, Tánczos Barna a cerut ANSVSA să finalizeze un plan de măsuri pentru un sistem „riguros și credibil” de trasabilitate și control al mișcării animalelor, astfel încât România să poată demonstra capacitatea de a gestiona aspectele legate de controlul bolilor. Vicepremierul a spus că, „zilele acestea”, o nouă echipă de experți de la ANSVSA și din mediul academic va prezenta planul de ieșire din criză, care urmează să fie dezbătut săptămâna viitoare cu: Colegiul Medicilor Veterinari; reprezentanții fermierilor; experții Comisiei Europene . Ulterior, planul ar urma să fie înaintat oficial Comisiei Europene. Miza: reluarea exporturilor și costurile pentru fermieri Din perspectiva sectorului, punctul sensibil rămâne blocarea exportului de ovine, care a generat pierderi pentru crescători și a alimentat presiunea pentru măsuri rapide. În acest context, guvernul le-a transmis fermierilor că solicitările vor fi analizate „cu prioritate”, în vederea stabilirii unor soluții urgente. În ceea ce privește conducerea ANSVSA, Tánczos Barna a declarat că o decizie va fi luată la nivelul Guvernului „în cel mai scurt timp posibil”. [...]
Interdicția UE la exportul de ovine și caprine până la 31 decembrie 2026 riscă să lovească direct în încasările din export ale sectorului , după ce România a adus în țară 500 de milioane de euro (aprox. 2,5 miliarde lei) din exporturi de ovine în primele cinci luni din 2026, potrivit Economedia . Șeful ANSVSA, Alexandru Nicolae Bociu , acuză Comisia Europeană că a luat „o decizie disproporționată” prin blocarea exporturilor către piețele terțe. Declarațiile au fost făcute joi, în contextul protestului oierilor din București, pe fondul nemulțumirilor legate de restricțiile impuse comerțului cu animale vii. Ce a decis Comisia Europeană și de ce contează La începutul lunii iulie, Comisia Europeană a decis prelungirea interdicției privind exporturile de animale vii până la 31 decembrie 2026. Măsura vizează atât livrările către statele membre ale Uniunii Europene, cât și exporturile către țările terțe, fiind justificată de riscul de răspândire a pestei micilor rumegătoare . Potrivit ministrului interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, decizia a fost motivată de apariția unui focar în județul Mureș și de evaluarea conform căreia există un risc ridicat de răspândire a bolii. În paralel, rămâne în vigoare interdicția privind livrările de ovine și caprine către celelalte state membre UE. Reacția ANSVSA: negocieri și plan de criză, fără vaccinare în masă Alexandru Nicolae Bociu spune că, după decizia Comisiei, ANSVSA și vicepremierul Tanczos Barna au avut vizite și discuții la nivelul Comisiei Europene, inclusiv cu comisarul european, pentru identificarea unei soluții de ieșire din „criză”. În același timp, autoritatea a organizat ședințe cu crescătorii de ovine la nivel central și teritorial, prin directorii DSVSA, și a convocat grupuri de lucru cu experți. În ziua declarațiilor, șeful ANSVSA a indicat un calendar de consultări tehnice: dialog între experții ANSVSA și cei ai Comisiei Europene, o ședință cu Consiliul Științific al ANSVSA (epidemiologi) și o întâlnire a „celulei de criză”. Pe tema vaccinării, Bociu a afirmat că ANSVSA nu susține vaccinarea în masă la nivel național a efectivelor de ovine, argumentând că o astfel de măsură ar putea bloca piața europeană pentru carne, lapte și produse lactate. Miza economică invocată de autoritate În declarația sa, șeful ANSVSA a legat direct restricțiile de performanța exporturilor din 2026: „Reușim împreună în 2026, în primele cinci luni ale anului, să aducem în România 500 de milioane de euro din exportul de ovine. (…) Devenim numărul 1 în Europa, devenim pe podium, devenim cei mai buni și primim o decizie disproporționată din partea Comisiei Europene de a nu mai exporta către țările terțe.” În lipsa unei modificări a deciziei europene, sectorul rămâne cu acces restricționat atât la piețele din UE, cât și la cele din afara Uniunii, iar discuțiile tehnice și întâlnirile de criză anunțate de ANSVSA devin esențiale pentru a stabili dacă și în ce condiții pot fi relaxate restricțiile. [...]
Guvernul a majorat cu 94,3 milioane de lei bugetul schemei de compensare a accizei la motorina folosită în agricultură , pentru a acoperi integral plata sprijinului aferent cantităților utilizate de fermieri în perioada 1 ianuarie–31 martie 2026, potrivit Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale . Măsura are impact direct în costurile de producție, într-un moment în care lucrările agricole mecanizate depind de prețul combustibilului. Hotărârea de Guvern adoptată în ședința din 30 iulie 2026 modifică HG nr. 1.174/2014 și asigură fondurile necesare pentru plata integrală a sprijinului aferent primului trimestru din 2026. Ce se schimbă în buget și ce acoperă suplimentarea Bugetul schemei de ajutor de stat pentru anul 2026 este suplimentat cu 94,3 milioane de lei, de la 620 milioane de lei la 714,3 milioane de lei. Conform ministerului, majorarea este făcută astfel încât să fie acoperită în totalitate plata sprijinului aferent perioadei 1 ianuarie–31 martie 2026. Nivelul sprijinului și cine poate beneficia Schema vizează producătorii agricoli din trei zone: sectorul vegetal; sectorul zootehnic; îmbunătățiri funciare. În 2026, sprijinul este de 2,697 lei/litru, reprezentând diferența dintre acciza standard și acciza redusă aplicabilă motorinei utilizate în agricultură. Rata accizei reduse este de 106,72 lei/1.000 litri, conform prevederilor legale în vigoare. Plăți și posibilă schimbare de termen în viitor Plățile urmează să fie făcute prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) , în limita bugetului aprobat. Vicepremierul Tánczos Barna, ministrul interimar al agriculturii, a indicat și o posibilă schimbare de ritm pentru viitor: „În același timp, ajutorul de stat trebuie să ajungă cât mai rapid la fermieri, de aceea lucrăm la o propunere astfel încât, în viitor, fermierii să poată recupera sumele aferente accizei în maximum trei luni de la achiziția motorinei.” [...]
Restricțiile la export pe fondul pestei micilor rumegătoare riscă să blocheze cash-flow-ul fermelor de ovine și caprine , iar crescătorii cer reluarea rapidă și predictibilă a comerțului extern, potrivit Agronet . Joi, fermierii protestează la București, acțiunea fiind susținută de Uniunea Oierilor . Organizația spune că prelungirea restricțiilor comerciale a dus la pierderi economice, contracte blocate și costuri suplimentare de întreținere pentru animale care nu mai pot fi valorificate, cu impact direct asupra veniturilor familiilor din mediul rural care depind de creșterea animalelor. „Blocarea exporturilor, pierderile economice acumulate și lipsa unei perspective clare privind reluarea comerțului pun în pericol continuitatea fermelor și veniturile familiilor care depind de creșterea animalelor”, a transmis Uniunea Oierilor. Miza: redeschiderea piețelor externe, tratată ca prioritate economică Principala revendicare este reluarea urgentă, „controlată și predictibilă” a exporturilor de ovine. Uniunea Oierilor cere Guvernului, Ministerului Agriculturii, ANSVSA și Ministerului Afacerilor Externe să trateze redeschiderea piețelor ca pe o prioritate economică națională. În argumentația organizației, restricțiile prelungite: reduc prețurile la animale; blochează contractele comerciale; cresc presiunea financiară asupra fermelor dependente de export. „Fermierii au nevoie de piețe redeschise și de măsuri eficiente, nu de schimbări care riscă să creeze noi întârzieri și noi incertitudini”, a declarat Maniu Vonica, președintele Uniunii Oierilor. Reprezentanții crescătorilor cer și consultarea organizațiilor profesionale înainte de decizii care afectează direct activitatea fermelor, precum și un cadru sanitar-veterinar predictibil. Despăgubiri: nu doar pentru animale sacrificate, ci și pentru pierderi comerciale Uniunea Oierilor solicită un mecanism „rapid și transparent” de compensare pentru fermierii afectați de restricțiile sanitar-veterinare. Organizația susține că despăgubirile ar trebui să acopere nu doar animalele sacrificate, ci și pierderile comerciale, inclusiv: imposibilitatea comercializării animalelor; scăderea prețurilor; cheltuielile suplimentare de întreținere; contractele de export blocate; pierderea piețelor externe. La data protestului, potrivit sursei, nu exista o schemă aprobată care să precizeze bugetul, cuantumul sprijinului, beneficiarii și calendarul plăților. Vaccinarea în masă, contestată din perspectiva efectelor comerciale Uniunea Oierilor nu susține introducerea automată a vaccinării în masă împotriva pestei micilor rumegătoare fără o evaluare completă a efectelor comerciale. Organizația cere ca deciziile să țină cont atât de protecția sanitar-veterinară, cât și de condițiile impuse de statele importatoare pentru animalele vaccinate. Totodată, Uniunea Oierilor respinge ideea că schimbarea conducerii ANSVSA ar fi soluția imediată și solicită, în schimb, un plan „tehnic, comercial și diplomatic” care să permită reluarea exporturilor. Organizația a făcut apel la un protest pașnic, cu obiectivul declarat de a redeschide piețele și de a proteja fermele afectate de restricții. [...]
Fermierii ar putea recupera acciza la motorină în cel mult trei luni , față de până la opt luni în prezent, dacă Ministerul Finanțelor acceptă propunerea vicepremierului și ministrului interimar al Agriculturii, Tánczos Barna , potrivit Newsweek . Miza este una de cash-flow: banii se întorc mai repede în ferme, fără ca oficialul să indice un impact bugetar suplimentar. Tánczos Barna spune că va înainta o propunere către Ministerul Finanțelor pentru ca rambursarea accizei să se facă „în maximum trei luni”, astfel încât agricultorii să nu mai aștepte „și până la opt luni” după prima cheltuială. De ce contează: presiunea de lichiditate din agricultură În explicația ministrului interimar, problema nu este nivelul accizei în sine, ci întârzierea cu care statul returnează banii, ceea ce blochează resurse financiare în exploatații. „Agricultura suferă din cauza acestei probleme, suferă din cauza faptului că acciza la motorină se plăteşte doar la 8 luni după prima cheltuială.” Oficialul a dat și un exemplu de calendar: dacă acciza este plătită în ianuarie, rambursarea poate veni abia în august, situație pe care o numește „incorect[ă] faţă de fermieri”. Ce urmează: discuții la Finanțe și plăți pentru trimestrul I În paralel, în „următoarele zile” ar urma să se facă plata ajutorului de stat pentru consumul de motorină din primul trimestru, iar actul normativ ar urma să fie discutat „cel mai probabil” în ședința de Guvern de joi, conform informațiilor din articol. Tánczos Barna a mai spus că a cerut sprijinul premierului interimar Ilie Bolojan pentru o soluție „mult mai eficientă” în același buget, potrivit Digi24.ro , insistând că prioritatea este accelerarea plăților, nu creșterea sumelor. [...]
Negocierile pentru bugetul agricol al UE 2028–2034 intră sub presiune, iar miza este menținerea plăților directe din PAC , într-un moment în care apărarea și competitivitatea industrială cer o felie mai mare din banii europeni, potrivit Agronet . Irlanda, care conduce Consiliul UE, va trebui să arbitreze între statele contributoare nete ce cer economii și țările cu agricultură puternică, care încearcă să protejeze subvențiile fermierilor. Discuția vizează viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034 și, implicit, arhitectura Politicii Agricole Comune (PAC) . Pentru ferme, rezultatul contează direct: negocierile pot influența subvențiile pe hectar și pe animal, sprijinul pentru investiții, gestionarea riscurilor, instalarea tinerilor fermieri și finanțarea procesării. De ce se complică bugetul PAC: competiție cu apărarea și industria Bugetul european trebuie împărțit între priorități devenite mai costisitoare, de la apărare și sprijin pentru Ucraina până la energie, infrastructură, cercetare, migrație și competitivitate industrială. În acest context, agricultura riscă să primească o pondere mai mică, chiar dacă bugetul total rămâne ridicat. Comisia Europeană a propus aproape 2.000 de miliarde de euro (aprox. 10.000 de miliarde de lei), la prețuri curente, pentru 2028–2034. Din această sumă, aproximativ 300 de miliarde de euro (aprox. 1.500 de miliarde de lei) ar urma să fie protejate pentru susținerea veniturilor fermierilor, însă suma nu include toate investițiile și măsurile de dezvoltare rurală. O altă linie de conflict este organizarea fondurilor: mai multe state se tem că integrarea agriculturii într-un cadru comun cu alte politici ar permite mutarea banilor între domenii, slăbind protecția pe care o oferă în prezent un buget agricol distinct. Taberele: Germania cere reduceri, Franța și statele agricole apără plățile Germania este prezentată drept una dintre vocile cele mai ferme în favoarea reducerilor: cancelarul Friedrich Merz a cerut economii în toate domeniile, inclusiv în agricultură, și un acord politic până la sfârșitul anului 2026. În aceeași logică se află și alte state contributoare nete, precum Țările de Jos, Suedia și Danemarca, care cer un buget mai restrâns și o orientare mai puternică spre competitivitate și securitate. De cealaltă parte, Franța este puțin probabil să accepte reduceri ample ale PAC, pe fondul dimensiunii sectorului agricol și al presiunii politice interne din partea fermierilor. Interesul de a păstra plățile directe și finanțarea pentru dezvoltare rurală este împărtășit și de state din Europa Centrală, de Est și de Sud. Irlanda are, la rândul ei, un interes agricol propriu: un compromis perceput drept nefavorabil fermierilor ar fi dificil de susținut politic într-o țară în care agricultura și exporturile agroalimentare au o greutate importantă. Analiza citată de Agronet face trimitere la o evaluare publicată de Western People . Ce înseamnă pentru România: trei decizii care pot schimba rezultatul final Negocierea nu stabilește încă nivelul viitoarelor plăți, iar efectul pentru România depinde, potrivit sursei, de trei decizii separate: dimensiunea bugetului general al UE; suma rezervată agriculturii și regulile viitoarei PAC; modul în care Guvernul va distribui alocarea prin planul național. Un buget european mai mic nu indică automat cât ar pierde România, după cum nici păstrarea unei sume mari pentru agricultură nu garantează actualul cuantum al subvențiilor. Distribuirea depinde de criteriile dintre state, de prioritățile naționale și de împărțirea banilor între plăți directe, investiții și măsuri de mediu. În esență, semnalul pentru fermieri este că negocierile din timpul președinției irlandeze pot fixa direcția pentru perioada de după 2027, într-o competiție mai dură pentru resurse între agricultură, apărare, industrie și energie. [...]
