Știri
Știri din categoria Agricultură
Ministerul Agriculturii își pune pe agenda imediată actele normative pentru subvențiile din 2026, într-un efort de a evita blocaje de plată către fermieri și de a accelera îndeplinirea obligațiilor asumate prin PNRR, potrivit Agerpres.
Mesajul a fost transmis luni de ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna, după primele discuții de lucru de la preluarea mandatului. Acesta a indicat drept „prioritatea zero” adoptarea cât mai rapidă a actelor normative necesare pentru plata subvențiilor aferente anului 2026 și accelerarea îndeplinirii obligațiilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
„Prioritatea zero este adoptarea cât mai rapidă a actelor normative necesare pentru plata subvențiilor pe anul 2026 destinate fermierilor și accelerarea îndeplinirii obligațiilor din PNRR.”
Accentul pus pe „adoptarea cât mai rapidă” a actelor normative sugerează o presiune de calendar: fără cadrul legal, schemele de sprijin nu pot fi operaționalizate, iar întârzierile se pot traduce în decalaje la plăți pentru fermieri. În paralel, neîndeplinirea la timp a obligațiilor din PNRR poate complica implementarea angajamentelor asumate de România în acest program.
În context, fostul ministru al Agriculturii, Florin Barbu, a declarat anterior, într-o conferință de bilanț, că peste 20 de acte normative cu impact financiar – care prevăd sprijin direct pentru fermieri și procesatorii români – ar trebui aprobate în următoarele două săptămâni. Acesta a mai spus că schemele respective sunt incluse în bugetul Ministerului Agriculturii pentru 2026.
Informațiile disponibile nu detaliază lista actelor normative sau valoarea totală a sprijinului, ci doar urgența și intervalul de timp indicat pentru aprobarea lor.
Recomandate
Continuarea subvențiilor și a programelor finanțate din fonduri europene devine prioritatea imediată odată cu preluarea interimară a Ministerului Agriculturii de către Tánczos Barna , într-un moment în care fermierii așteaptă decizii guvernamentale pentru plăți și scheme de sprijin, potrivit AgroIntel . Tánczos Barna, propus de premierul Ilie Bolojan pentru conducerea interimară a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale , a transmis că, după semnarea decretului de numire de către președinte, va urmări „buna funcționare” a ministerului în perioada următoare, în paralel cu rolul de viceprim-ministru. Mesajul său pune accent pe evitarea întreruperilor în programele de sprijin pentru agricultori și în investițiile din fonduri europene, pe fondul „provocărilor” care afectează sectorul agricol. „Este important ca programele de sprijin pentru agricultori și investițiile din fonduri europene să continue fără întreruperi, și să putem răspunde provocărilor care afectează sectorul agricol.” Ce decizii așteaptă fermierii în perioada următoare În plan operațional, una dintre mizele imediate este aprobarea unor acte normative necesare pentru plăți și scheme de sprijin. Publicația notează că cele mai importante plăți așteptate de fermieri sunt Ajutoarele Naționale Tranzitorii (ANT), pentru care Guvernul trebuie să aprobe plafoanele aferente campaniei 2025. Pe lista altor proiecte care „ar trebui aprobate” de Guvern apar: proiect de hotărâre de guvern pentru aprobarea unei scheme de ajutor de stat pentru creșterea animalelor (2026); proiect de ordonanță de urgență cu măsuri temporare pentru sectorul vegetal, privind gestionarea efectelor creșterii prețurilor la motorină; proiect de hotărâre de guvern pentru completarea art. 8 din HG nr. 325/2025, legat de schema „Ajutor de minimis” pentru producția de legume în spații protejate; proiect de hotărâre de guvern pentru schema „Ajutor de minimis” pentru producția de cartof de consum; proiect de hotărâre de guvern pentru schema „Ajutor de minimis” pentru producția de usturoi. De ce contează mesajul În contextul schimbării de la vârful MADR, mesajul indică faptul că prioritatea interimatului este continuitatea administrativă: menținerea fluxului de sprijin către fermieri și derularea investițiilor din fonduri europene, fără blocaje generate de tranziția politică. În practică, această continuitate depinde de calendarul de aprobare a hotărârilor de guvern și a ordonanțelor menționate, precum și de semnarea decretului de numire. [...]
România a echilibrat balanța comercială agroalimentară la final de 2025 , pe fondul creșterii producției interne și al investițiilor în zootehnie și procesare, potrivit declarațiilor fostului ministru al Agriculturii Florin Barbu , citate de Agerpres . Miza economică este reducerea dependenței de importuri și consolidarea capacității de export într-un sector care, tradițional, a apăsat pe deficitul comercial. Conform datelor prezentate de Barbu, la finalul anului 2025 exporturile de produse agroalimentare au crescut cu 12,5%, iar importurile au scăzut cu 1%. Ce a împins rezultatul: zootehnie, irigații și procesare Fostul ministru a pus evoluția pe seama unor programe și investiții derulate în ultimii ani, în special în zootehnie. El a indicat un program pentru sectorul porcin, care ar urma să ducă, „începând de anul acesta”, la o producție cu 1,5 milioane de purcei în plus, până la un total de 5,2 milioane de purcei născuți în România. În sectorul avicol, Barbu a afirmat că au fost finalizate ferme, iar producția ar urma să crească „de anul acesta” cu peste 100 de milioane de pui. La finele anului trecut, România ar fi produs 589 de milioane de pui și ar fi ajuns la un grad de autosuficiență de 100% la carnea de pasăre, potrivit aceleiași prezentări. Pe componenta vegetală, Barbu a vorbit despre extinderea suprafeței irigate și despre finanțări negociate la nivel european pentru infrastructura secundară de irigații. În acest context, el a susținut că România s-a clasat „în ultimii 3 ani” pe locul întâi în Uniunea Europeană la exportul de grâu, porumb și floarea-soarelui. Bugete și finanțări: programe în derulare și absorbție de fonduri UE Pentru 2026, fostul ministru a indicat alocări bugetare pentru continuarea programelor din zootehnie: 1,4 miliarde de lei pentru sectorul de porc; 500 de milioane de lei pentru sectorul avicol. Separat, Ministerul Agriculturii ar fi derulat investiții de aproximativ 2 miliarde de euro (aprox. 10 miliarde lei) în unități de procesare aflate în construcție, care „ar urma să fie finalizate în următorii trei ani”, conform declarațiilor sale. Pe fonduri europene, Barbu a afirmat că între 2023 și 31 decembrie 2025 România a atras 9,7 miliarde de euro (aprox. 48,5 miliarde lei) și a încheiat exercițiul financiar la 31 decembrie 2025 cu o rată de absorbție de 97,57%. Ce urmează: exporturi către China și extinderea piețelor Barbu a mai spus că România a semnat protocoale cu Republica Populară Chineză și că, „în maxim două luni”, ar urma să înceapă exporturile de cereale, carne de pui și produse acvatice, existând negocieri și pentru produse procesate din porc. În ansamblu, mesajul fostului ministru este că echilibrarea balanței comerciale ar fi rezultat dintr-un mix de producție internă mai mare, investiții și finanțări, însă detaliile complete ale balanței (valoare, structură pe categorii) nu sunt prezentate în materialul citat. [...]
Doar 5% dintre fermierii români au educație agricolă formală , un deficit de competențe care frânează modernizarea și menține productivitatea la un nivel vulnerabil într-o piață europeană tot mai competitivă, potrivit G4Media , care citează un raport recent al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). România are, astfel, cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană în privința pregătirii academice de specialitate în rândul fermierilor, conform datelor prezentate. În termeni economici, lipsa formării formale se traduce, de regulă, în adoptare mai lentă a tehnologiilor și a practicilor moderne, cu efecte directe asupra randamentelor și costurilor de producție. OECD indică explicit că deficitul de educație îngreunează modernizarea sectorului. Din informațiile disponibile în material, nu sunt detaliate măsuri concrete sau un calendar de intervenție, însă concluzia raportului plasează problema competențelor ca obstacol structural pentru creșterea performanței în agricultură. [...]
APIA reia de săptămâna viitoare autorizările la plată, inclusiv pentru sprijinul cuplat vegetal, cu un volum anunțat de peste 100 de milioane de euro (aprox. 500 milioane lei) , într-un moment în care ritmul de utilizare a plafonului FEGA este deja avansat, potrivit Agrointel . Informația a fost transmisă de secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Emil Dumitru , într-o postare pe Facebook. Reluarea autorizărilor vizează, conform declarațiilor oficialului, schemele de sprijin cuplat din sectorul vegetal și schema pentru porumb siloz. Emil Dumitru a indicat că „gradul de utilizare a plafonului FEGA a ajuns la 86,67% din totalul alocat”, iar pentru sprijinul de bază pentru venit (BISS) „procentul de utilizare este de 94,76%”. Ce plăți sunt anunțate pentru săptămâna viitoare Din informațiile prezentate, APIA ar urma să autorizeze la plată: schemele de sprijin cuplat din sectorul vegetal; schema pentru porumb siloz, „în valoare de peste 100 de milioane de euro” (aprox. 500 milioane lei). Ordin cu cuantumuri unitare pentru cererile depuse în 2025 Secretarul de stat a mai anunțat că a semnat Ordinul MADR nr. 141/24.04.2026, prin care au fost stabilite cuantumurile unitare pentru mai multe scheme de sprijin aferente cererilor depuse în 2025. În lista menționată intră sprijinul redistributiv, sprijinul destinat tinerilor fermieri și intervenții din sectorul vegetal și zootehnic. Termenul-limită rămâne 30 iunie, dar depinde de controale și acte normative În același context, Emil Dumitru a arătat că efectuarea plăților este condiționată de finalizarea controalelor și de adoptarea actelor normative necesare, însă termenul legal prevăzut de legislația europeană rămâne 30 iunie. Agrointel mai notează că, la nivelul MADR, Florin Barbu și-a depus pe 23 aprilie demisia din funcția de ministru, dar aceasta nu era „oficializată” la momentul publicării, nefiind publicat în Monitorul Oficial numele unui ministru interimar. [...]
O rețea de export care ocolește sancțiunile ar fi dus grâu ucrainean furat pe piața israeliană , iar profiturile ar alimenta finanțarea războiului Rusiei, potrivit Digi24 , care citează o investigație Haaretz . Miza economică este dublă: pe de o parte, Ucraina reclamă pierderea unor volume mari de cereale; pe de altă parte, fluxul comercial ar fi menținut prin tehnici maritime folosite pentru a ascunde originea mărfii. Ce arată investigația: importuri suspecte și un traseu „camuflat” Conform investigației Haaretz , nava Abinsk , sub pavilion rusesc, ar fi acostat în portul Haifa cu grâu „în valoare de milioane de dolari”, despre care guvernul ucrainean spune că provine din teritorii ocupate și a fost furat. Kievul afirmă că a avertizat Israelul înainte de sosirea navei. Investigația indică și că nu ar fi fost un caz izolat: până în 2023, cel puțin două nave cu cereale suspectate ca fiind furate ar fi ajuns în Israel, iar cel puțin una ar fi descărcat, pe baza documentelor, a datelor de urmărire a navelor și a imaginilor satelitare analizate de publicația israeliană. Haaretz mai notează că registre interne ale autorităților ruse din porturi ucrainene ocupate ar lista „peste 30 de transporturi” de mărfuri furate cu destinația Israel și că, în acest an, patru transporturi ar fi fost deja descărcate în Israel, potrivit surselor citate de ziar. Mecanismul operațional: transferuri pe mare și oprirea AIS Elementul central al schemei descrise este folosirea transferurilor „navă la navă” (STS), adică mutarea încărcăturii între nave aflate una lângă alta în larg, la circa 10 kilometri de țărm, la sud de Strâmtoarea Kerci (Marea Neagră). În timpul acestor operațiuni, navele și-ar fi oprit transponderele AIS (sistemul de identificare automată), ceea ce, în general, este ilegal potrivit regulilor Convenției internaționale pentru siguranța vieții pe mare a Organizației Maritime Internaționale, arată investigația. Haaretz descrie și utilizarea unor nave mari ca „grânare plutitoare”, folosite pentru a prelua încărcături și a le redistribui către alte nave, complicând trasabilitatea. Publicația spune că a folosit date MarineTraffic, imagini Planet Labs și informații din programul european Copernicus pentru a reconstrui trasee. Exemple punctuale: St. Olga și Sword Lion Un caz detaliat este cel al navei St. Olga, care ar fi descărcat în iulie 2023 grâu ucrainean furat în portul Ashdod. Investigația susține că nava a transportat 27.000 de tone de grâu, evaluate la aproximativ 9 milioane de dolari (aprox. 41 milioane lei), după o succesiune de opriri AIS și transferuri în zona Strâmtorii Kerci. Potrivit materialului, guvernul ucrainean a sancționat ulterior nava pentru implicarea în rețeaua de contrabandă și ar fi legat-o de cel puțin patru transporturi către Israel. Un alt exemplu este Sword Lion, despre care Haaretz spune că ar fi încărcat cereale în apropierea Strâmtorii Kerci, inclusiv prin întâlniri înregistrate din satelit. Investigația menționează documente de export apărute într-un site ucrainean de investigație (arhivat) și un document rus de control al calității care ar indica probe dintr-un transport de orz destinat unui cumpărător israelian, ADM Israel. De ce contează economic: volum, preț și finanțarea războiului Kievul estimează că au fost furate cel puțin 15 milioane de tone de grâu. În paralel, investigația afirmă că Rusia ar vinde grâul la prețuri „semnificativ mai mici” decât prețul pieței, ceea ce poate crea un avantaj comercial pentru cumpărători și o presiune asupra concurenței, în timp ce Ucraina pierde venituri din export. Într-o declarație oficială, Ucraina spune că este „inacceptabil” ca Israelul să permită importul de mărfuri furate și afirmă că, deși ar fi primit asigurări că vor fi luate măsuri, „este îngrijorător” că navei Abinsk i s-a permis să descarce în Haifa. Context: cerealele, o industrie-cheie și o rută de export tot mai sofisticată Haaretz amintește că, înainte de invazia din februarie 2022, Rusia și Ucraina erau împreună responsabile pentru o treime din aprovizionarea mondială cu grâu, iar Ucraina exportase în 2021 grâu în valoare de 12 miliarde de dolari. După izbucnirea războiului, exporturile ucrainene s-au redus, pe fondul asediului naval și al ocupării unor zone agricole, iar investigația susține că mecanismul de export al grâului furat s-a rafinat treptat pentru a evita blocajele și criticile internaționale. În documente obținute de Haaretz, administrația rusă din teritoriile ocupate ar descrie inclusiv amestecarea grâului ucrainean cu grâu rusesc și folosirea logisticii feroviare și rutiere pentru a face originea „imposibil de urmărit”, precum și protocoale pentru utilizarea navelor mici de alimentare în transferurile offshore. Ce urmează și ce rămâne neclar Investigația indică un tipar, dar notează și limite: pentru unele nave identificate ca suspecte, „informațiile disponibile nu permit stabilirea sursei grâului transportat”. În același timp, poziția oficială a Ucrainei pune presiune pe autoritățile israeliene să întărească verificările de trasabilitate și control în porturi, într-un context în care sancțiunile internaționale împotriva Rusiei fac ca rutele alternative și „camuflarea” logistică să devină o miză economică majoră pe piața cerealelor. [...]
Primele exporturi agroalimentare românești către China ar urma să înceapă în circa două luni , după protocoalele semnate între autoritățile române și cele din Republica Populară Chineză, potrivit Economica . Miza economică este accesul la o piață de consum foarte mare, dar și presiunea operațională de a integra producătorii și procesatorii români într-un circuit de export cu cerințe stricte. Fostul ministru al Agriculturii Florin Barbu afirmă că „deja au venit aceste contracte” și că în aproximativ două luni ar urma să înceapă exporturile, în primă fază, cu cereale, carne de pui și produse acvatice, în timp ce pentru produsele procesate sunt în derulare negocieri. Ce produse intră primele la export și ce urmează Conform declarațiilor citate, primele livrări ar urma să fie dominate de cereale, însă protocoalele acoperă mai multe categorii: cereale; carne de pasăre tratată termic; lactate; produse acvatice. În paralel, sunt menționate „discuții avansate” pentru exporturi de porc și produse procesate din carne de porc, ceea ce indică o posibilă extindere a portofoliului dacă negocierile se finalizează. Context: protocoale semnate în martie și provocarea pentru procesatori Economica amintește că Florin Barbu a semnat în luna martie un protocol care vizează exportul către China de produse lactate, pește și carne de pui procesată. În același timp, fostul ministru avertizează că „acum începe greul”, în sensul în care procesatorii români trebuie să fie integrați pe această piață. Barbu a justificat potențialul prin dimensiunea cererii: „Cantitățile sunt unele foarte mari, pentru că știm foarte bine că este o piață de consum, sunt 1,4 miliarde de locuitori în China.” [...]
