Știri
Știri din categoria Agricultură
România a urcat pe primul loc la livrările de rapiță către Germania, un semnal de câștig de cotă pe o piață-cheie din UE, pe fondul unei recolte interne record și al scăderii exporturilor ucrainene, potrivit economedia.ro.
În prima jumătate a anului de comercializare 2025/26, Germania a importat aproximativ 3,1 milioane de tone de rapiță, cu peste 4% mai mult față de aceeași perioadă a sezonului anterior. România a devenit principalul furnizor, cu 873,4 mii de tone, depășind Ucraina, care a coborât pe locul al doilea.
Pentru comparație, livrările României către Germania au fost de 229,6 mii de tone în intervalul iulie–decembrie 2024, ceea ce indică o creștere puternică a fluxului comercial într-un singur an.
Deși fermierii germani au recoltat mai multă rapiță în 2025 decât în 2024, importurile au rămas „puternice” în prima jumătate a sezonului 2025/26, iar exporturile Germaniei au depășit deja nivelurile de anul trecut. În acest context, poziționarea României ca furnizor principal sugerează un avantaj competitiv temporar sau structural pe una dintre cele mai mari piețe de procesare și consum din UE.
Creșterea importurilor din România este pusă pe seama unei majorări bruște a producției interne, cu o recoltă dublată și la nivel record. Totuși, analiza notează o limitare importantă: rămâne neclar în ce măsură România a funcționat și ca nod de tranzit pentru rapița ucraineană.
Ucraina a livrat Germaniei aproximativ 752,5 mii de tone, cu 39% mai puțin decât cu un an înainte. Un motiv posibil menționat este introducerea taxelor la export pentru rapiță, soia și floarea-soarelui, care au influențat piața europeană.
Alți furnizori relevanți în perioada analizată:
În schimb, volumele din Polonia, Australia, Lituania, Republica Cehă și Belgia au scăzut.
Germania este cel mai mare importator net de rapiță din Uniunea Europeană, astfel că exporturile sale rămân relativ mici chiar și în condițiile unei recolte mai mari. În prima jumătate a sezonului, Germania a exportat aproximativ 64,1 mii de tone, cu 87% peste nivelul de anul trecut, în principal către:
Recomandate
Exporturile de ouă ale României au depășit 140 milioane euro în 2025, în urcare cu aproape 160% , pe fondul deficitului din Uniunea Europeană generat de gripa aviară, arată datele prezentate de mediafax.ro . Creșterea indică o fereastră de oportunitate pentru producătorii locali, care au reușit să acopere o parte din necesarul din statele afectate și să mențină România pe excedent comercial la această categorie. Avansul este descris drept cel mai puternic din ultimii ani, iar raportat la ultimul deceniu valoarea exporturilor s-a majorat de circa 14 ori, potrivit calculelor realizate pe baza datelor Institutului Național de Statistică (INS). De ce contează: deficitul din UE a mutat cererea către România Contextul favorabil a venit după ce mai multe state membre au fost lovite de gripa aviară, ceea ce a redus oferta și a creat un gol în piața comunitară. În acest cadru, producătorii români au livrat mai mult către piețele externe, beneficiind de cererea suplimentară. Din perspectiva capacității de producție, România are 10,1 milioane de găini ouătoare, adică 2,6% din efectivele din Europa, ceea ce plasează piața locală pe locul opt în Uniunea Europeană, conform datelor Comisiei Europene. Ce susține creșterea: investiții și orientare spre produse cu valoare adăugată Reprezentanții industriei pun avansul exporturilor și pe seama investițiilor din ultimii ani. Cel mai mare jucător din piața locală este Toneli, cu o producție anuală de circa 500 de milioane de ouă, din care aproximativ 20% merg la export. În rândul producătorilor importanți sunt menționați și Oul de Tinca, Avicola Focșani, Regalina, La Provincia, Avicola Lumina și Super Eggs. Pe lângă ouăle în coajă (proaspete sau conservate), o parte din creșterea livrărilor externe este legată de produse procesate, precum ouăle lichide pasteurizate, un segment cu valoare adăugată mai mare, alimentat de cererea din industrie, HoReCa și retail. Agricola a anunțat anterior că produce ouă lichide din iulie 2024, la un volum de circa 50 de tone pe lună, iar cea mai mare parte a producției merge la export. În România mai există încă șase fabrici de ou lichid, potrivit datelor ANSVSA citate în material. Producătorii indică drept motive pentru cererea în creștere la ouă lichide costurile mai mici și reducerea risipei pentru clienții din HoReCa și industrie, dar și interesul consumatorilor pentru produse bogate în proteine și ușor de preparat. [...]
Digital workbench va lansa robotul agricol tipard 2500 în toamna lui 2026 , potrivit Future Farming , extinzând platforma tipard cu un model „heavy-duty” (pentru sarcini grele) destinat aplicațiilor de precizie care cer putere și capacitate mare de încărcare. Producătorul german spune că tipard 2500 va completa modelul tipard 1500, deja lansat. În același timp, compania are în plan și un tipard 500, programat pentru primăvara lui 2027. Poziționarea în gamă și calendarul de lansare Conform companiei, tipard 2500 este cel mai puternic model din serie și țintește exploatații care au nevoie de sarcină utilă ridicată, flexibilitate și funcționare continuă pe o fereastră sezonieră cât mai largă. „Potrivit digital workbench, tipard 2500 este cel mai puternic model din serie și este destinat operațiunilor care necesită capacitate mare de încărcare, flexibilitate și funcționare continuă pe o fereastră sezonieră largă.” Disponibilitatea inițială este anunțată pentru Germania, Austria, Elveția, Țările de Jos și Belgia, cu extindere ulterioară către alte piețe europene. Compania se așteaptă să livreze două unități în 2026. Capacitate, gabarit și adaptarea la culturi Tipard 2500 are o masă maximă totală (greutatea maximă admisă a vehiculului) de 4.000 kg și poate transporta în câmp o sarcină utilă de până la 1.500 kg. În funcție de aplicație, se poate alege o lățime fixă a cadrului între 3,0 m și 4,0 m. Pentru adaptarea la diferite ecartamente și configurații de cultură, axele telescopice permit ajustarea hidraulică a ecartamentului între 1,8 m și 3,0 m, inclusiv pentru deplasare longitudinală și laterală. Garda la sol ajunge până la 1,5 m, ceea ce îi permite să lucreze și în culturi înalte. Caracteristici menționate pentru reducerea compactării solului și pentru manevrabilitate: anvelope radiale de 20 inch, cu volum mare, cu presiune maximă de 1 bar; hidraulică controlată activ pentru compensarea ruliului și tangajului și reglaj variabil al înălțimii; direcție independentă pe patru roți, cu posibilitate de întoarcere pe loc (zero-turn). Ghidare de precizie, propulsie și preț Șasiul include hidraulică controlată activ, care susține ghidarea precisă a utilajelor și simplifică atașarea în siguranță a sculelor. Un cadru principal mobil funcționează ca un portal (gantry) și poartă implementul central, în zona centrului de greutate al robotului, astfel încât atașamente precum brăzdare de semănat, unelte de prășit sau unități de recoltare să urmeze direct mișcările de direcție, fără întârziere, potrivit sursei. Propulsia este diesel-electrică, cu o putere de aproximativ 40–45 kW, combinată cu un sistem de baterii. Tracțiunea electrică permanentă pe patru roți este prezentată ca soluție pentru operare continuă 24/7 și tracțiune constantă în condiții variabile de câmp. Navigația se bazează pe un receptor GNSS dual-RTK cu IMU (unitate de măsurare inerțială) și funcție de orientare (heading), pentru operare autonomă; în plus, robotul ar putea fi transportat pe o remorcă standard, în pofida dimensiunilor și a sarcinii utile. Prețul de pornire pentru tipard 2500 este de 225.000 de euro, în funcție de echipare și opțiuni, conform informațiilor publicate de Future Farming. [...]
China și Ucraina au semnat un protocol pentru exportul de făină de grâu ucraineană în China , potrivit Global Times , care citează un comunicat al Ambasadei Chinei în Ucraina. Documentul a fost semnat luni, la Kiev, în cadrul unei întâlniri între ambasadorul Chinei în Ucraina, Ma Shengkun, Iryna Ovcharenko, ministru adjunct al Economiei, Mediului și Agriculturii din Ucraina, și Serhii Tkachuk, șeful Serviciului de Stat al Ucrainei pentru Siguranța Alimentelor și Protecția Consumatorilor. Ambasadorul Ma a semnat, în numele Administrației Generale a Vămilor din China, protocolul privind cerințele de inspecție, carantină și cerințe sanitare pentru făina de grâu ucraineană exportată pe piața chineză. Conform comunicatului citat, Ma Shengkun a apreciat cooperarea bilaterală în agricultură și a spus că semnarea protocolului ar urma să extindă colaborarea în comerțul agricol și să completeze conținutul parteneriatului strategic China-Ucraina. El a mai afirmat că această cooperare este „foarte complementară” și are potențial ridicat, iar China este dispusă să consolideze proiectele relevante „în beneficiul ambelor popoare”. Iryna Ovcharenko a declarat că China este cel mai mare partener comercial al Ucrainei și o destinație importantă pentru exporturile agricole ucrainene, exprimându-și încrederea că protocolul va crea un nou motor de creștere pentru schimburile bilaterale. Ea a mulțumit echipelor celor două părți pentru eforturile depuse în negocierile de durată privind protocoalele de acces pe piață pentru produse agricole și a spus că Ucraina vrea să își extindă gama de produse exportate în China. La rândul său, Serhii Tkachuk a afirmat că Ucraina va asigura calitatea și respectarea standardelor pentru produsele agricole exportate în China și că este dispusă să lucreze cu partea chineză pentru a întări cooperarea în comerțul agricol și pentru a îmbunătăți poziționarea produselor celor două țări pe piața internațională. Protocolul stabilește cadrul sanitar-veterinar și de control la frontieră necesar pentru derularea exporturilor de făină de grâu către China. [...]
Germania testează ideea de a integra rezervoarele de hidrogen în roțile tractoarelor , potrivit Fuel Cells Works . Conceptul urmărește să elibereze spațiu pe șasiu și să prelungească timpul de lucru al utilajelor agricole cu pile de combustie, într-un context în care amplasarea clasică a rezervoarelor (pe acoperiș sau lângă cabină) intră în conflict cu echilibrul, structura și funcționalitatea tractorului. Miza este una de inginerie: la presiuni de până la 700 bar, hidrogenul are o densitate energetică volumetrică mai mică decât motorina, astfel că autonomia ajunge să fie limitată de spațiul fizic disponibil, nu doar de cantitatea de combustibil. Mutarea stocării în ansamblul roților ar aduce masa mai aproape de axe și ar lăsa loc pentru alte componente, însă ar impune rezolvarea unor probleme dificile, de la transferul hidrogenului către un sistem aflat în rotație, până la etanșare sub solicitări mecanice continue și asigurarea unui circuit de alimentare sigur. În proiectul public finanțat H2Agrar din landul german Saxonia Inferioară, prototipul Fendt Helios folosește în prezent cinci rezervoare de hidrogen comprimat montate pe acoperiș. Fiecare rezervor ar stoca 4,2 kg de hidrogen, la o presiune de până la 700 bar, iar o alimentare ar asigura aproximativ 5-8 ore de lucru pe câmp, în funcție de tipul operațiunii. Tractorul are o pilă de combustie de 100 kW, o baterie tampon de 25 kWh și un motor electric de tracțiune de 100 kW, care alimentează și sistemele auxiliare. Directorul global de cercetare și inginerie avansată al AGCO, dr. Benno Pichlmaier, afirmă că performanțele sunt comparabile cu ale unui tractor diesel de putere similară și că modelul poate realiza aceleași lucrări pe fermă. Totuși, cele cinci rezervoare (în total 21 kg de hidrogen) reprezintă, în această configurație, limita superioară a autonomiei, nu o soluție optimă, iar ideea roților ca „rezervoare” este prezentată ca o direcție de lucru pentru depășirea constrângerilor de spațiu. H2Agrar a început în februarie 2021 și a primit circa 7,6 milioane de euro finanțare publică, fiind prezentat drept primul proiect demonstrativ „cap-coadă” pentru hidrogen în agricultură în Germania, cu producție, infrastructură și utilaje în același areal. Hidrogenul ar proveni dintr-un parc eolian comunitar din apropiere de Haren (16 turbine), unde două electrolizoare de 1 MW pot produce până la 900 kg pe zi; combustibilul este livrat și către o stație dedicată de alimentare, care poate furniza atât 350 bar, cât și 700 bar, cu o capacitate totală de stocare de 480 kg. După încheierea ciclului oficial de trei ani, două tractoare Fendt Helios au rămas în exploatare pentru colectarea de date, inclusiv din lucrări solicitante precum recoltarea, însă informațiile publice nu confirmă dacă soluția de stocare în roți va ajunge în faza de prototip sau rămâne la nivel de studiu de design. [...]
Agricover Credit IFN și EFSE au semnat un nou împrumut echivalent cu 15 milioane euro , extinzând parteneriatul strategic pentru finanțarea investițiilor în agricultura durabilă din România, potrivit AgroInfo . Acordul este anunțat pe 31 martie 2026 și vizează sprijinirea fermierilor mici și mijlocii prin credite pe termen mai lung. Finanțarea acordată de Fondul European pentru Europa de Sud-Est (EFSE) are o maturitate de șapte ani și include doi ani de grație. Scopul declarat este susținerea adoptării de practici agricole durabile și a tranziției către o agricultură cu impact redus asupra mediului, prin investiții în tehnologii și metode de lucru care să crească productivitatea și reziliența fermelor. Contextul invocat de părți este deficitul de finanțare din agricultură. AgroInfo citează un raport fi-compass al Comisiei Europene, care estimează un deficit de finanțare în agricultura europeană între 19,8 miliarde euro și 46,6 miliarde euro. Pentru România, articolul indică un deficit financiar în agricultură estimat la 11 miliarde euro și menționează că sub 5% dintre fermierii locali accesează credite, sub nivelurile din Europa de Vest. Banii ar urma să fie utilizați pentru investiții în tehnologii moderne și practici sustenabile, cu obiectivul de a îmbunătăți productivitatea, de a întări reziliența la riscurile climatice și de a crește competitivitatea pe termen lung. Finanțarea este disponibilă prin Agricover Credit IFN, iar fermierii pot solicita informații despre eligibilitate și condiții prin reprezentanții regionali ai companiei sau pe site-ul acesteia. „Noul acord cu EFSE consolidează capacitatea noastră de a oferi soluții care ajută fermierii să investească, să se adapteze la presiunile climatice și să construiască afaceri mai puternice și mai reziliente”, a subliniat Serhan Hacisuleyman, CEO Agricover Credit IFN. EFSE este prezentat ca un fond de investiții cu impact, înființat în 2005 de KfW Development Bank, cu sprijinul BMZ și al Comisiei Europene, iar Finance in Motion GmbH este administratorul portofoliului. Agricover Credit IFN este descris ca unul dintre principalii finanțatori ai agriculturii din România, cu o cotă de piață de 7,5% și peste 4.800 de fermieri activi în portofoliu, parte a Grupului Agricover. [...]
Scumpirea motorinei și a îngrășămintelor riscă să taie producția de orez în Asia , într-un moment în care fermierii intră în noul ciclu de plantare, iar blocajele din Strâmtoarea Ormuz complică aprovizionarea cu inputuri agricole, potrivit agerpres.ro . În Asia de Sud-Est, zeci de milioane de mici fermieri au dificultăți în a găsi îngrășăminte la prețuri accesibile și motorina necesară pentru tractoare, pompe de irigații și plantatoare. În Thailanda, o parte dintre agricultori ajung să lase recolta în pământ, pentru că recoltarea a devenit prea scumpă. Mecanismul de transmitere este unul de lanț: războiul din Iran a împins în sus prețurile petrolului, iar închiderea Strâmtorii Ormuz – rută importantă pentru livrările de combustibil și îngrășăminte – rămâne în mare parte în vigoare, în pofida unui armistițiu temporar. Asia este indicată ca fiind afectată în mod special. Semnal de risc: Filipine, posibil minus 10% la producție În Filipine – descrisă drept principalul importator de orez din lume și totodată un producător important – producția ar putea scădea cu cel puțin 10% în acest an, potrivit lui Raul Montemayor, manager național al Federației Cooperativelor Fermierilor Liberi. Acest scenariu ar însemna o pierdere de aproximativ două milioane de tone, în condițiile unei producții naționale estimate la 20,3 milioane de tone, iar efectele s-ar vedea în următorul sezon de recoltă, din septembrie sau octombrie. Marje comprimate și decizii de plantare amânate Pe lângă costurile mai mari, fermierii sunt presați și de prețurile de vânzare: cotațiile de referință pentru orezul alb thailandez au coborât la final de octombrie la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu și, de atunci, și-au revenit doar parțial, stând cea mai mare parte a lunii trecute sub 400 de dolari pe tonă (aprox. 1.840 lei). Maximo Torero, economistul-șef al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, avertizează că o nouă închidere a Strâmtorii Ormuz pentru 20–30 de zile ar afecta oferta de alimente încă din a doua jumătate a anului, iar reluarea traficului maritim prin strâmtoare este prezentată drept condiție pentru normalizarea aprovizionării. Ce urmează: adaptări punctuale, dar alternative limitate Cum perturbările pot continua, o parte dintre fermieri caută să reducă dependența de inputuri importate: unii trec de la orez la porumb, care necesită mai puțină apă pompată cu motorină, iar compania BRM din Cambodgia accelerează planuri pentru îngrășăminte bio-organice și caută soluții precum tractoare electrice și pompe alimentate cu energie solară. Pentru mulți producători mici, însă, opțiunile rămân restrânse, iar decizia de a continua să planteze vine cu riscul de a absorbi pierderi, în condițiile în care orezul este aliment de bază pentru mai mult de jumătate din populația lumii și o sursă majoră de venit în comunitățile rurale din regiune. [...]
