Știri
Știri din categoria Agricultură

România pierde din estimarea de producție la grâu, iar corecția de randament apasă pe oferta internă din 2026, potrivit unei analize Economica, care citează cea mai recentă prognoză din mai a JRC (Serviciul Științific al Comisiei Europene).
JRC estimează pentru România un randament mediu de 4,98 tone/ha, după o revizuire în minus cu 1% față de prognoza din aprilie. Comparativ cu anul trecut, fermierii ar urma să obțină cu 9% mai puțin la hectar, după un 2025 cu randament record (5,5 tone/ha). În același timp, randamentul ar rămâne cu 10% peste media ultimilor cinci ani.
Pe partea de suprafețe, grâul comun acoperă în acest an agricol 2,2 milioane de hectare, cu 9,8% mai mult decât anul anterior, când producția totală a fost „record”, de aproximativ 13–14 milioane de tone. La grâul dur, suprafața cultivată a crescut cu 76%, însă de la un nivel „aproape insignifiant”, astfel că impactul în volum rămâne limitat.
În total, în toamna lui 2025 au fost însămânțate 2,23 milioane de hectare cu grâu, iar producția ar putea ajunge la 11,1 milioane de tone, conform ultimei prognoze. În aprilie, când randamentul preconizat era de 5,02 tone/ha, producția totală era estimată la 11,2 milioane de tone — diferența înseamnă o tăiere de aproape 90.000 de tone.
Prognoza indică o scădere a randamentelor la nivel european: media UE ar urma să fie de 5,80 tone/ha, cu 5% sub nivelul de anul trecut, după o reducere cu 1% față de aprilie. Cele mai mari scăderi sunt anticipate în Estonia (minus 16%) și Finlanda (minus 14%).
Recomandate

Comisia Europeană avertizează că poate declanșa infringement dacă Polonia, Ungaria și Slovacia nu renunță la restricțiile naționale impuse importurilor agricole din Ucraina, pe care Bruxelles-ul le consideră contrare regulilor comerciale ale UE, potrivit Mediafax . Miza este una de reglementare și funcționare a pieței unice: Comisia susține că politica comercială este o competență exclusivă a Uniunii, iar deciziile unilaterale ale statelor membre pot distorsiona mecanismele comune. În același timp, executivul european spune că rămâne deschis dialogului, dar cere eliminarea măsurilor naționale pentru a respecta legislația europeană. De ce a reapărut conflictul Disputa durează din 2023, după ce un val de cereale ucrainene fără taxe vamale a ajuns în statele de la granița cu Ucraina, alimentând proteste ale fermierilor locali. Agricultorii din Polonia, Ungaria și Slovacia au acuzat că produsele ucrainene, mai ieftine, au destabilizat piețele interne și au dus la scăderea prețurilor pentru producția locală, potrivit TVP World (citată de Mediafax). Comisia a încercat să tempereze tensiunile prin măsuri temporare la nivelul întregii Uniuni, însă după expirarea acestora în septembrie 2023, cele trei state au reintrodus restricții proprii. Ce restricții sunt în vigoare și ce justificări invocă statele În material este menționat explicit cazul Poloniei, care continuă să limiteze importurile din Ucraina pentru: grâu; porumb; rapiță; semințe de floarea-soarelui; anumite produse procesate. Guvernul de la Varșovia argumentează că măsurile sunt necesare pentru protejarea fermierilor polonezi și pentru evitarea unor dezechilibre economice pe piața agricolă. De ce contează pentru Ucraina și pentru UE Pentru Ucraina, accesul la piața europeană rămâne esențial în contextul războiului declanșat de Rusia. După blocajele repetate din Marea Neagră și dificultățile exporturilor maritime, Kievul s-a bazat puternic pe rutele terestre prin Uniunea Europeană pentru a-și exporta produsele agricole. În perioada următoare, presiunea Comisiei se poate traduce fie într-o soluție negociată cu cele trei state, fie într-o escaladare pe canal juridic, prin proceduri de infringement , dacă nu se ajunge la un rezultat favorabil. [...]

Prețurile la îngrășăminte în Europa au urcat puternic, iar UE pregătește măsuri de urgență pentru a limita impactul asupra fermierilor și costurilor din agricultură , în contextul perturbării rutelor maritime și al scumpirii energiei pe fondul războiului din Iran, potrivit Al Jazeera . Miniștrii agriculturii din statele membre se întâlnesc la Bruxelles pentru a discuta disponibilitatea îngrășămintelor, în timp ce Comisia Europeană împinge un nou „ Plan de acțiune pentru îngrășăminte ”, cu obiectivul de a reduce presiunea de cost și dependența de importuri alimentare. Miza pentru piață este mai ales una de preț, nu de lipsă fizică imediată: UE este „mai puțin direct” afectată de penurii decât alte regiuni, însă este lovită prin scumpirea globală a îngrășămintelor și prin creșterea costurilor cu gazul, esențial în producția europeană de îngrășăminte pe bază de azot. De ce se scumpește îngrășământul, chiar dacă UE importă puțin din Orientul Mijlociu Blocajele și perturbările din Strâmtoarea Hormuz – rută care, în mod normal, transportă aproximativ o treime din comerțul maritim global cu îngrășăminte – alimentează temeri privind costurile, inclusiv prin scumpirea combustibililor și a energiei. Deși Orientul Mijlociu reprezintă doar circa 3% din importurile de amoniac ale UE și 1–2% din importurile de îngrășăminte azotate, efectul se transmite prin prețurile globale și prin energia mai scumpă. În plus, producția internă de îngrășăminte azotate depinde puternic de gaz importat, iar creșterea prețului gazului face mai scump și îngrășământul produs în Europa. Potrivit informațiilor citate în material, prețurile îngrășămintelor azotate în Europa sunt acum cu aproximativ 70% peste media din 2024. Cât de dependentă este UE de importuri Datele UE citate arată volume mari importate în 2024: 2 milioane de tone de amoniac; 5,8 milioane de tone de uree; 6,7 milioane de tone de îngrășăminte azotate și amestecuri. Vulnerabilitatea nu este nouă: după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022, prețurile ridicate la gaz au forțat mai multe fabrici europene de îngrășăminte să reducă producția sau să se oprească temporar, pentru că producția devenise neprofitabilă. Ce propune Comisia Europeană: stocuri, bani de urgență și importuri mai ieftine Planul Comisiei combină măsuri imediate pentru accesibilitate și securitatea aprovizionării cu pași pe termen mai lung pentru întărirea producției interne și reducerea dependenței de importuri. Printre instrumentele menționate: posibile stocuri (rezerve) de îngrășăminte; sprijin financiar de urgență pentru fermieri prin bugetul agricol al UE, scheme de lichiditate și plăți în avans mai flexibile în cadrul Politicii Agricole Comune; măsuri pentru creșterea importurilor din țări altele decât Rusia și Belarus; sprijin pentru reducerea dependenței de îngrășăminte sintetice (alternative pe bază biologică și utilizare mai eficientă). Separat, UE a trecut la suspendarea taxelor vamale pentru unele îngrășăminte azotate (inclusiv uree și amoniac) din țări altele decât Rusia și Belarus. Unele importuri erau taxate cu tarife între 5,5% și 6,5%. Agenția Reuters a relatat că suspendarea ar putea economisi importatorilor aproximativ 60 milioane euro (aprox. 300 milioane lei). Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a descris planul ca o încercare de a construi „o industrie europeană a îngrășămintelor mai puternică”, sprijinind în același timp fermierii și accelerând „soluții durabile, dezvoltate în Europa”. Cine este cel mai expus: Irlanda, în prim-plan; Nordul are rezerve Impactul nu este uniform. Irlanda este prezentată ca fiind deosebit de vulnerabilă, din cauza producției interne reduse și a dependenței de importuri, într-un sistem agricol puternic orientat spre zootehnie, care folosește îngrășăminte azotate pentru pajiști. Irlanda a importat 1,7 milioane de tone de îngrășăminte în 2025, ceea ce o expune la volatilitatea prețurilor internaționale. În contrast, Finlanda are de mult timp rezerve pentru securitatea aprovizionării, inclusiv îngrășăminte, cereale și combustibil. Suedia a anunțat, la rândul ei, planuri de stocare a îngrășămintelor, semințelor și cerealelor, ca parte a strategiei de „apărare totală” după aderarea la NATO. Diviziuni în UE: costuri, industrie și reguli de mediu Criza scoate la suprafață tensiuni între state și grupuri de interese. Italia și Franța au cerut relaxări legate de Mecanismul de Ajustare la Frontieră în funcție de Carbon (CBAM), care adaugă costuri importurilor cu intensitate mare de carbon. Unele sindicate agricole susțin că această taxă devine încă o povară într-un moment de criză, în timp ce organizațiile de mediu avertizează împotriva slăbirii regulilor privind poluarea cu azot, pe motiv că ar putea crește poluarea și costurile de sănătate dacă nitrații ajung în sursele de apă. În același timp, Polonia și Germania – țări cu producători importanți de îngrășăminte azotate – sunt mai concentrate pe protejarea industriei interne și, potrivit materialului, sunt mai reticente față de măsuri care ar reduce taxele pe importuri. Se vor scumpi alimentele? Oficialii UE nu se așteaptă la un șoc imediat al prețurilor alimentelor, deoarece mulți fermieri folosesc încă îngrășăminte cumpărate înainte ca războiul din Iran să perturbe lanțurile de aprovizionare. Totuși, există îngrijorări pentru a doua parte a anului: efectul îngrășămintelor asupra alimentelor vine cu întârziere – gazul devine îngrășământ, îngrășământul susține culturile, iar culturile ajung ulterior în lanțul alimentar – iar impactul poate fi resimțit până la șase luni după perturbarea inițială. În acest context, Comisia încearcă să limiteze o spirală a costurilor care ar putea eroda competitivitatea fermierilor europeni și ar putea reaprinde tensiunile politice în mediul rural, deja afectat de scumpirea combustibililor, energiei și inputurilor agricole. [...]

Frații Pavăl fac primul exit complet dintr-o investiție și ies din Moldova Farming după aproape 10 ani , prin vânzarea participației de 19% către fondatorul Cătălin Grigoriu, într-un moment în care sectorul agricol traversează tensiuni financiare și restructurări, potrivit Profit . Participația a fost preluată inițial în 2017 și a marcat intrarea proprietarilor Dedeman în agricultură, alături de familia Grigoriu. Moldova Farming are peste 10.000 de hectare de teren agricol, din care exploatează circa 7.000 de hectare în județele Neamț, Bacău și Vrancea. Ce se schimbă în grupul Moldova Farming După tranzacție, Cătălin Grigoriu a radiat firma Moldova Farming la începutul acestui an, după ce activitatea a fost transferată pe alte societăți, inclusiv pe linii de business separate (inputuri, combustibil și producție agricolă). Conform informațiilor din articol, operațiunile au fost împărțite astfel: Comfert Agricultura – comercializare îngrășăminte chimice; Moldova Farming Agricultura – comercializare semințe și pesticide; Moldova Farming Fuel – comercializare motorină; Moldova Fitofarming – semințe și pesticide către fitofarmacii; Moldova Farming Nord, Moldova Farming Sud, Moldova Farming Organic – producția agricolă. În cadrul grupului, aproximativ 4.200 de hectare sunt în exploatare în sistem convențional (grâu, porumb, floarea-soarelui, rapiță, sfeclă de zahăr), iar circa 1.800 de hectare sunt cultivate ecologic (în principal lucernă). Din terenurile agricole, aproximativ 1.100 de hectare sunt în proprietate, restul fiind operate în cadrul structurii menționate. De ce contează exit-ul pentru piață Ieșirea este o noutate în modelul investițional al fraților Pavăl: Profit notează că, până acum, nu au realizat exit-uri totale din companii în care au intrat ca investitori, deși la începutul acestui an și-au redus pentru prima dată o participație deținută la o companie listată la bursă. Tranzacția vine și pe fondul unui climat dificil în agribusiness. În articol este citat un punct de vedere al lui Cătălin Grigoriu, acordat publicației Agrointeligența , care vorbește despre insolvențe și ieșiri din piață și estimează pierderi cumulate de „peste 2-2,5 miliarde de euro (aprox. 10-12,5 miliarde lei)” în lanțul agricol, de la fermieri și traderi până la sistemul bancar, acumulate din 2021–2022 până în prezent. Reprezentanții Dedeman nu au răspuns solicitării Profit privind motivul retragerii, până la publicarea articolului. Context: expunerea fraților Pavăl pe agricultură rămâne, prin PIF Industrial Chiar dacă ies din Moldova Farming, interesul lor pentru agricultură s-a manifestat ulterior și prin vehiculul investițional PIF Industrial, care, potrivit articolului, a ajuns să dețină circa 10.000 de hectare de teren în regiuni agricole cheie, precum și ferme închiriate unor parteneri care le operează. [...]

APIA a început să elibereze adeverințe care permit crescătorilor eligibili de oi și capre să ia credite garantate cu subvenția europeană pe cap de animal , în condițiile în care pentru 2026 cuantumul planificat al sprijinului cuplat (SCVZ) este de 20,80 euro/cap (aprox. 104 lei), potrivit AgroInfo . Mecanismul vizează crescătorii de ovine și/sau caprine eligibili pentru „sprijin cuplat pentru venit zootehnic” (SCVZ) și le oferă acces la finanțare înainte de plata efectivă a subvenției, pe baza unei adeverințe eliberate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) . APIA a anunțat că a demarat eliberarea acestor adeverințe miercuri, 27 mai 2026. Ce sume sunt prevăzute în PNS 2023–2027 pentru ovine/caprine AgroInfo arată că informațiile provin din Planul Național Strategic 2023–2027 , unde pentru intervenția PD-24 „Sprijin cuplat pentru venit ovine/caprine” sunt menționate următoarele repere: cuantum unitar planificat: 20,80 euro/cap (aprox. 104 lei/cap ); cuantum minim: 12,54 euro/cap (aprox. 63 lei/cap ); cuantum maxim: 24,00 euro/cap (aprox. 120 lei/cap ). Publicația notează că, pentru anul trecut, APIA a achitat crescătorilor cuantumul minim al acestei subvenții. De ce contează: subvenția poate fi „monetizată” mai devreme prin credit Eliberarea adeverințelor are un impact operațional direct pentru fermele de ovine și caprine: subvenția viitoare poate fi folosită ca garanție pentru împrumuturi, ceea ce poate îmbunătăți lichiditatea într-o perioadă în care cheltuielile curente (furaje, lucrări, servicii) apasă pe cash-flow. AgroInfo nu precizează în articol condițiile de creditare (dobânzi, bănci participante) sau calendarul plăților efective, astfel că rămâne neclar în ce măsură accesul la finanțare va depinde de ofertele comerciale ale creditorilor și de ritmul de procesare al APIA. [...]

Fermierii europeni cer schimbări rapide în reguli și taxe care le apasă costurile , de la îngrășăminte și CBAM până la comerțul cu Mercosur, pe agenda discuțiilor de la Bruxelles, potrivit AGRO TV . Subiectele au fost ridicate în jurul ultimei reuniuni a Consiliului AgriFish, în întâlniri ale delegației COPA-COGECA cu reprezentanți ai președinției Consiliului și cu comisarul european pentru comerț, pe baza unui comunicat al Alianței pentru Agricultură și Cooperare (AAC). Miza, din perspectiva fermierilor și cooperativelor, este una de reglementare cu efect direct în cash-flow: organizațiile susțin că noile taxe și mecanisme birocratice cresc artificial costurile de producție și întârzie compensările, într-un moment în care sectorul este „subcapitalizat și puternic îndatorat”, conform comunicatului citat. Îngrășăminte și CBAM: presiune pe capitalul de lucru Prima temă vizează fertilizanții și include un pachet de solicitări: eliminarea temporară a tarifelor la îngrășăminte (cu excepția Rusiei și Belarusului) și suspendarea măsurilor antidumping pentru importurile de UAN din SUA și Trinidad și Tobago. AAC afirmă că o decizie „de vinerea trecută” ar trebui prelungită cu „minimum 1 an” pentru a-și păstra efectul. În același capitol, fermierii cer: mai multă flexibilitate în Directiva privind nitrații, pentru a facilita utilizarea gunoiului de grajd și a digestatului, unde este justificat agronomic; suspendarea CBAM (mecanismul UE de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon) și mecanisme de compensare pentru fermieri și cooperative sau reducerea „de la 1% la 0,1%” a taxei nou impuse; reguli obligatorii de transparență pe piața îngrășămintelor, pe motiv că măsurile voluntare nu ar preveni speculațiile. În comunicatul AAC este citat Florentin Bercu (reprezentant AAC în conducerea COGECA), care avertizează asupra efectului de blocare a banilor la achiziție și a întârzierii restituirilor. „Agricultorii europeni sunt subcapitalizați și puternic îndatorați; nu mai pot oferi credite sau sprijin financiar autorităților naționale și europene (...).” Tot în acest context, comunicatul indică un ordin de mărime pentru CBAM: „820 de milioane de euro numai în 2026” (aprox. 4,1 miliarde lei), sumă menționată ca exemplu de impact la nivelul mecanismului. Mercosur: condiții mai dure pentru importuri și certificate obligatorii A doua temă este acordul UE–Mercosur. COPA și COGECA spun că susțin comerțul deschis, dar cer implementare „echitabilă” și monitorizare atentă, invocând epuizarea rapidă a unor contingente tarifare (exemplul din comunicat: contingentul inițial pentru miere, epuizat în mai puțin de o săptămână doar de Argentina). Printre cereri se află obligativitatea certificatelor de sănătate (sanitar-veterinare sau fitosanitare) pentru produsele agroalimentare importate și suspendarea livrărilor de carne de vită și alte produse de origine animală din Brazilia (sau din alte țări care nu respectă normele UE) până la garantarea respectării „depline și efective” a regulilor. Etichetarea originii: extinderea obligativității A treia temă este etichetarea de origine. Fermierii salută discuția inițiată de mai multe state membre și susțin extinderea etichetării obligatorii, cu indicarea cel puțin „UE/non-UE” ca bază comună și, pentru unele sectoare, etichetarea țării/țărilor de origine. Uleiul de soia și riscul iLUC: efecte în lanț în zootehnie A patra temă privește propunerea de clasificare a uleiului de soia ca materie primă cu risc ridicat de efecte iLUC (Schimbarea Indirectă a Destinației Terenurilor). COPA-COGECA avertizează că restricționarea utilizării uleiului de soia în biocombustibili ar reduce procesarea soiei în Europa, ceea ce ar însemna disponibilitate mai mică de șrot (făină) de soia pentru hrana animalelor și costuri mai mari pentru fermieri. Organizațiile cer Consiliului să reevalueze propunerea, invocând consecințe pentru reziliența alimentară și energetică. Lactate: stabilizare inegală și riscuri comerciale A cincea temă este piața produselor lactate. COPA-COGECA vorbește despre semne de stabilizare pe anumite piețe, dar „inegală” între statele membre, în timp ce costurile de producție rămân ridicate (îngrășăminte, furaje, energie). În plus, comunicatul menționează incertitudini comerciale, inclusiv cerere mai slabă din China și riscul de perturbări ale rutelor comerciale prin Strâmtoarea Hormuz, cu potențial impact asupra exporturilor către Asia și Orientul Mijlociu. PAC și regula N+2 vs N+3: risc de complicații administrative A șasea temă vizează implementarea Politicii Agricole Comune (PAC) și preocupările legate de trecerea de la regula N+2 la N+3, cu referire la dificultăți semnalate de Bulgaria. COPA-COGECA cere Consiliului și Comisiei o soluție „practică și simplă” pentru derularea programelor de dezvoltare rurală și plăți la timp către beneficiari. Prădători piscivori: cereri de gestionare la nivel UE A șaptea temă privește impactul prădătorilor piscivori, în special al cormoranului mare, asupra pescuitului și acvaculturii. COPA-COGECA solicită măsuri de gestionare mai puternice și coordonate, flexibilitate mai mare pentru statele membre și proceduri de derogare mai simple, în contextul procesului de simplificare a legislației de mediu și al „testului de rezistență” pentru directivele privind păsările și habitatele. În ansamblu, mesajul fermierilor către decidenții UE este că pachetul de reguli și taxe trebuie calibrat astfel încât să nu blocheze finanțarea activității curente și investițiile, într-un sector care funcționează sezonier și are nevoie de lichiditate exact în momentele-cheie ale ciclului agricol. [...]

APIA a început să elibereze adeverințe care le permit crescătorilor de animale să ia credite-punte de până la 90% din subvențiile estimate , un mecanism care poate aduce lichiditate rapidă în ferme înainte de plata efectivă a sprijinului, potrivit Agrointel . Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) spune că adeverințele sunt emise pentru fermierii care vor să acceseze credite bancare în cadrul intervențiilor din sectorul zootehnic aferente Campaniei 2026, respectiv: PD-21 Sprijin cuplat pentru venit – vaci de lapte; PD-22 Sprijin cuplat pentru venit – carne vită; PD-23 Sprijin cuplat pentru venit – bivolițe de lapte; PD-24 Sprijin cuplat pentru venit – ovine-caprine. Adeverințele se eliberează în baza convențiilor încheiate de APIA cu instituții financiare bancare și nebancare, precum și cu fonduri de garantare din domeniul agricol. Documentul este emis la solicitarea scrisă a fermierului și atestă depunerea Cererii de plată în Campania 2026, confirmând și numărul de animale pentru intervențiile menționate. APIA precizează că eliberarea se face conform procedurilor transmise spre aplicare centrelor județene. Cum se calculează finanțarea și care sunt costurile maxime ale creditului Valoarea finanțării poate ajunge la 90% din suma rezultată din înmulțirea cuantumului unitar minim planificat (conform Planului Strategic PAC 2023–2027 , pentru anul de cerere 2026) cu numărul de animale confirmate prin adeverință, pentru fiecare intervenție. Pe partea de costuri, APIA reamintește prevederile Ordinului MADR nr. 703/2013: dobânda pentru creditele acordate de instituțiile financiar-bancare este de ROBOR la 6 luni + maximum 2% , iar pentru instituțiile financiare nebancare de ROBOR la 6 luni + maximum 8% . Garanții de stat și recomandarea APIA pentru fermieri Creditele pot fi garantate prin fondurile de garantare menționate de APIA: Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) și Fondul Național de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii IFN – SA (FNGCIMM). Directorul general al APIA, Adrian Pintea, atrage atenția asupra comisioanelor și a costului total al finanțării: „În ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, atragem atenția fermierilor (...) să analizeze cu atenție sporită soluțiile de finanțare (...) în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii.” APIA mai precizează că toate convențiile încheiate cu instituțiile bancare și nebancare și cu FGCR/FNGCIMM urmează să fie publicate pe site-ul instituției, în secțiunea „Convenții, Acorduri, Protocoale”. [...]