Știri
Știri din categoria Agricultură
Sectorul agricol și-a erodat masiv profitabilitatea, pe fondul unui șoc combinat de prețuri și costuri, iar multe firme au ajuns să funcționeze cu lichiditate insuficientă: între 2022 și 2025, cifra de afaceri a producătorilor a scăzut cu 28,6% (de la 43,2 la 30,9 miliarde lei), iar profitul net s-a prăbușit cu 70%, potrivit Economedia, care citează o analiză sectorială realizată de Infinexa.
Problema nu este doar una de rezultate contabile: la finalul lui 2024, 66% dintre companiile agricole funcționau cu capital de lucru negativ, ceea ce indică presiune directă pe plăți curente și pe finanțarea activității (stocuri, inputuri, salarii).
Analiza indică o deteriorare rapidă a raportului dintre prețurile de vânzare și costurile de producție. Prețul grâului a coborât de la un vârf de 435 euro/tonă în 2022 la sub 210 euro/tonă în 2025, în timp ce inputurile au devenit semnificativ mai scumpe.
În paralel:
Peste șocul economic s-au suprapus doi factori care au redus și mai mult puterea de negociere și capacitatea de producție. Importurile de cereale ucrainene au crescut de 20 de ori în 2022, ceea ce, potrivit analizei, a slăbit poziția fermierilor locali în piață.
Pe partea climatică, România a avut 41 de luni consecutive de secetă în perioada 2022–2025, descrisă drept cea mai lungă din istoria recentă, cu efecte severe asupra producției.
Dificultățile nu s-au limitat la producători. Traderii au înregistrat o contracție a veniturilor de peste 41%, iar marjele brute au coborât sub 1%, semn că presiunea pe prețuri și volatilitatea au afectat întregul lanț comercial.
Un element structural suplimentar menționat în analiză este că, din 2025, România nu mai are producție internă de îngrășăminte, după închiderea Azomureș, ceea ce crește dependența de importuri într-un moment de costuri ridicate.
Recomandate
Recolta mare a României poate ține prețurile interne sub presiune , chiar dacă valul de caniculă a tăiat din producția de cereale a Europei, arată o analiză publicată de Agronet . Miza pentru fermieri nu este doar „cât” se strânge la hectar, ci dacă prețul de vânzare acoperă costurile complete, într-un sezon în care oferta internă poate împinge cotațiile în jos la recoltare. România ar putea obține una dintre cele mai bune recolte din ultimii ani, însă datele disponibile nu confirmă un record național. Newsweek România (citată în analiză) indică o evoluție peste sezonul precedent și menționează o estimare de peste 2 miliarde de euro pierdere valorică în UE și Regatul Unit din cauza temperaturilor extreme, dar fără a fi un bilanț oficial definitiv. Pentru România, estimarea relevantă este de aproximativ 30,5 milioane de tone de cereale și plante oleaginoase în 2026, volum care ar plasa sezonul între cele mai bune din ultimii cinci ani, nu neapărat la un maxim istoric. În același timp, situația nu este uniformă: unele exploatații din vest, Moldova și Dobrogea raportează efecte de secetă. Canicula a redus oferta europeană, dar România nu câștigă automat la preț Valul de căldură din iunie a dus la reducerea cu aproape 9 milioane de tone a prognozelor pentru grâu, porumb, orz și ovăz în Uniunea Europeană și Regatul Unit, cu pierderi importante asociate Franței și Ungariei, în momente sensibile de dezvoltare a culturilor. Porumbul rămâne cultura cea mai expusă: Coceral și-a redus prognoza pentru UE la 52,7 milioane de tone, cu aproape 8% sub estimarea anterioară și la cel mai redus nivel din 2007. În Franța, producția ar putea coborî la aproximativ 8,9 milioane de tone sau chiar sub 8 milioane de tone, potrivit estimărilor prezentate în analiza Agronet despre efectele caniculei asupra porumbului european. În România, precipitațiile mai favorabile din prima parte a sezonului au susținut culturile în majoritatea regiunilor, iar producția de porumb este estimată la aproximativ 8,2 milioane de tone, peste nivelul de 7,75 milioane de tone indicat pentru 2025. Rămâne însă o prognoză, dependentă de vremea din perioada de umplere a boabelor și până la recoltare. Cotații în scădere la grâu și porumb, în ciuda contextului european Analiza atrage atenția că o recoltă europeană mai mică nu se traduce automat în prețuri mai bune „la poarta fermei” în România. Intrarea unor volume mari de marfă nouă pe piața internă poate reduce prețurile în perioada recoltării, chiar dacă reperele internaționale reacționează la riscurile meteo și logistice. Cele mai recente cotații săptămânale din Bursa Agronet indică această presiune pe piața internă: Produs și piață Perioada Cotație Evoluție săptămânală Grâu de panificație, media națională, condiție nespecificată 13–19 iulie 2026 180,40 euro/tonă (aprox. 945,10 lei/tonă) -3,06% Porumb furajer, media națională, condiție nespecificată 13–19 iulie 2026 186,34 euro/tonă (aprox. 976,22 lei/tonă) -5,72% Rapiță, media națională, plecare din siloz 13–19 iulie 2026 471,07 euro/tonă (aprox. 2.469,77 lei/tonă) +1,50% Agronet precizează că acestea sunt cotații de referință, nu oferte ferme sau prețuri garantate, iar încasarea finală depinde de calitate, cantitate, distanță, transport, condiția comercială, penalizări și termenul de plată. De ce „producție mare” nu înseamnă automat profit O producție ridicată poate dilua cheltuielile fixe pe tonă, dar avantajul se poate pierde dacă prețul scade mai repede decât costul mediu. Marjele sunt influențate de motorină, îngrășăminte, dobânzi, arendă, tratamente, irigații, uscare și depozitare. La porumb, producțiile mari pot aduce costuri suplimentare cu irigarea și uscarea boabelor. Dacă marfa intră în depozit la o umiditate de 20–22%, fermierul trebuie să includă energia pentru uscare, pierderea de masă, manipularea și finanțarea stocului. În acest context, analiza indică drept factori critici capacitatea de depozitare, separarea loturilor după calitate și alegerea momentului de vânzare, într-o perioadă cu ofertă internă ridicată. Procesarea, veriga slabă care limitează valoarea adăugată Un alt risc structural rămâne ponderea mare a vânzărilor de cereale ca materie primă, ceea ce lasă mai puțină valoare în economie. Dezvoltarea morăritului, panificației, producției de furaje, integrării cu zootehnia și procesării oleaginoaselor ar putea crește valoarea adăugată locală. Concluzia analizei: sezonul 2026 nu va fi decis doar de numărul de tone, ci de combinația dintre calitate, prețurile efective oferite, costurile logistice și posibilitatea de depozitare sau procesare. [...]
România intră în sezon cu un avantaj de ofertă la cereale , într-un context în care canicula a tăiat producția în UE și a generat pierderi de peste 2 miliarde de euro pe burse, potrivit Newsweek . Miza economică: o recoltă peste anul trecut poate susține exporturile, dar nu rezolvă problema structurală a valorii adăugate mici, din cauza procesării insuficiente. Europa: prognoze tăiate, pierderi pe piețe Valurile de caniculă din iunie au determinat organizația Coceral să reducă prognozele de recoltă pentru Uniunea Europeană și Regatul Unit cu aproape 9 milioane de tone. Scăderea ofertei a fost asociată cu o „gaură” de peste 2 miliarde de euro pe burse, în special pe fondul secetei din Europa Occidentală, în faze critice pentru dezvoltarea culturilor. În interiorul UE, Franța și Ungaria sunt menționate printre cele mai afectate: pierderi estimate la aproximativ 891 de milioane de euro în Franța și 444 de milioane de euro în Ungaria, după episoade cu temperaturi care au depășit frecvent 40°C, conform b1tv.ro . România: precipitațiile au schimbat harta riscului În contrast cu restul continentului, România apare în material ca „oaza de producție” a sezonului, pe fondul unui regim de precipitații generos în intervalul septembrie–iunie, care „a salvat majoritatea regiunilor agricole”. Excepțiile sunt în vestul țării — Timiș, Arad și parțial Bihor — unde pierderile ar semăna parțial cu cele din alte state europene, însă ar fi compensate de performanța din celelalte regiuni. Blocaj la compensații și vulnerabilitatea lanțului alimentar Newsweek notează că, deși Comisia Europeană a aprobat 14,8 milioane de euro (aprox. 74 milioane lei) din rezerva de criză pentru compensarea secetei anterioare, fondurile sunt blocate la București. Suma ar fi trebuit dublată de stat până la 30 de milioane de euro (aprox. 150 milioane lei), însă distribuirea este împiedicată de „impasul guvernamental”. Pe termen mai lung, materialul indică o vulnerabilitate care rămâne chiar și într-un an bun la producție: procesatorii mici și zootehnia. Lipsa capacităților locale de transformare a materiei prime duce la export de grâne ieftine și import de produse alimentare mai scumpe, ceea ce limitează câștigul economic intern dintr-o recoltă ridicată. [...]
Fereastra de lucru de după-amiază rămâne larg deschisă în vest, dar vântul poate bloca tratamentele în est. Potrivit Agronet , la buletinul de la ora 12:00 din 25 iulie 2026, Crișana și Banatul au cele mai bune condiții pentru acces în câmp, recoltare și transport, în timp ce în Moldova și mai ales în Dobrogea vântul restrânge lucrările sensibile (în special tratamentele). În ansamblu, ploile estimate sunt „foarte reduse sau absente”, iar în datele buletinului nu apar avertizări active. Elementul care schimbă decizia operațională pe regiuni este vântul, nu precipitațiile. Unde se poate lucra fără întreruperi și unde apar limitări În Banat și Crișana, după prânz se conturează o fereastră uscată, cu temperaturi care urcă spre 28°C și fără precipitații estimate. Aici, recoltarea, încărcarea și transportul pot fi planificate în continuare, iar pentru lucrările sensibile (inclusiv tratamente) intervalul mai potrivit este spre seară. În Moldova, deși ploaia estimată rămâne foarte redusă, vântul mediu de peste 20 km/h, cu rafale de 23,5 km/h, este indicat ca motiv pentru amânarea tratamentelor. În Dobrogea, situația este și mai restrictivă pentru intervențiile sensibile: rafalele pot ajunge la 31 km/h, ceea ce „exclude tratamentele” în fereastra actuală și impune prudență inclusiv la transport (securizarea încărcăturilor). În restul țării, fereastra de lucru rămâne în general utilizabilă: Maramureș și Transilvania: sunt posibile ploi izolate/nesemnificative, astfel că lucrările pot continua, dar pentru furaje (cosit, uscare, balotat) este necesară verificarea locală a umezelii. Muntenia, Oltenia, București-Ilfov: condiții stabile, cu vânt slab și precipitații estimate reduse; tratamentele pot fi luate în calcul în funcție de situația din parcelă, iar spre seară fereastra devine mai potrivită în unele zone. Zona montană: probabilitatea de precipitații este ceva mai ridicată decât în vest și sud, însă cantitățile estimate rămân reduse; variabilitatea locală cere verificare înainte de lucrările dependente de uscare. Decizia practică pentru ferme: ce merită prioritizat până la buletinul de seară Agronet recomandă folosirea intervalului rămas din după-amiaza de 25 iulie pentru operațiuni mecanizate, încărcare și transport acolo unde accesul este bun, cu o reevaluare spre seară pentru lucrările sensibile în Banat, Crișana, Maramureș și București-Ilfov. Pentru organizarea lucrărilor, punctele-cheie din buletin sunt: Recoltare și transport: favorabile în majoritatea regiunilor; în Dobrogea, transportul trebuie adaptat la vânt și rafale. Cosit, uscare, balotat: posibile unde furajul este deja uscat; în Maramureș, Transilvania și la munte se cere verificare locală înainte de continuare. Irigare: decizia se ia după controlul solului, cu prioritate indicată pentru Crișana și Oltenia, unde evapotranspirația estimată depășește 5 mm; Banatul rămâne de urmărit. Tratamente: mai potrivite spre seară în vest și în zona București-Ilfov; în Moldova și Dobrogea, vântul impune amânare sau prudență ridicată. Până la buletinul de seară, riscul de întreruperi extinse din cauza ploii pare redus în datele analizate, însă vântul rămâne factorul operațional decisiv în est și sud-est, mai ales pentru intervențiile care depind de o dispersie uniformă. [...]
Calitatea a devenit criteriul dominant în decizia de cumpărare pentru produsele agroalimentare din UE , ceea ce mută competiția exportatorilor europeni – inclusiv a celor români – de la „cel mai mic preț” la capacitatea de a livra constant standarde, volume și distribuție, potrivit unei analize publicate de Agronet . Datele vin din sondajul Flash Eurobarometer al Comisiei Europene , realizat în 11 piețe internaționale (China, India, Indonezia, Japonia, Mexic, Arabia Saudită, Coreea de Sud, Thailanda, Emiratele Arabe Unite, Regatul Unit și Statele Unite), care a măsurat percepția asupra produselor agricole, alimentelor și băuturilor din UE. Ce înseamnă „calitatea” în termeni de piață: prețul nu dispare, dar nu mai conduce În rândul consumatorilor urbani chestionați, 76% au indicat calitatea drept criteriu important la cumpărare, înaintea gustului (56%), prețului (45%) și siguranței (41%). Concluzia practică: există segmente în care producătorii pot evita concurența bazată exclusiv pe cost, dacă pot demonstra consecvența calității și un produs diferențiat. Totuși, materialul subliniază o limitare importantă pentru România: sondajul se referă la produsele UE în ansamblu și nu măsoară separat reputația alimentelor românești. Cu alte cuvinte, producătorii români nu beneficiază automat de această imagine, mai ales acolo unde marca, certificarea sau originea regională nu sunt cunoscute. Originea contează: oportunitate pentru produse cu identitate regională, dar cu condiții Aproximativ 57% dintre respondenți spun că verifică întotdeauna sau frecvent țara ori regiunea de origine; dacă sunt incluși și cei care verifică ocazional, ponderea urcă la 86%. Interesul pentru proveniență este mai ridicat în Arabia Saudită și India (69% verifică frecvent), și mai redus în Statele Unite (39%) și Regatul Unit (35%). Pentru exportatori, acest comportament poate avantaja produsele cu indicație geografică sau rețetă protejată. Agronet notează că România are 17 produse înregistrate în sistemele europene de calitate , iar alte 13 dosare sunt în verificare. Dar certificarea, de una singură, nu garantează accesul la export: sunt necesare capacitate de livrare, controlul loturilor, ambalare adaptată pieței, promovare și relații stabile cu importatorii. Unde se cumpără deja săptămânal produse UE și unde e spațiu de creștere Per total, 40% dintre participanți consumă produse agroalimentare din UE cel puțin săptămânal, iar 13% declară consum zilnic. La nivel de piețe, cele mai mari ponderi de cumpărare săptămânală sunt în: Emiratele Arabe Unite: 58% Regatul Unit: 50% Japonia: 28% Mexic: 27% Penetrarea mai redusă din Japonia și Mexic sugerează potențial, dar și o competiție mai dificilă, cu cerințe locale de ambalare, etichetare, porții, canale de vânzare și poziționare de preț. Ca exemplu, este menționată Crama La Săpata din Somova, care exportă aproximativ jumătate dintr-o producție anuală de până la 100.000 de litri, inclusiv în Japonia și SUA, susținută în principal de soiuri românești. Interes există, dar nu echivalează cu comenzi: ce urmează pentru exportatori Dintre cei care nu consumă în prezent produse agroalimentare europene, 60% se declară interesați să le încerce, iar 13% spun că ar începe „cu siguranță” să le cumpere. Cele mai ridicate niveluri de interes sunt raportate în India (26%), Indonezia (25%) și Emiratele Arabe Unite (22%). Agronet precizează însă că aceste procente indică potențial comercial, nu contracte confirmate, iar intrarea pe piețe noi presupune verificarea taxelor, cerințelor sanitare și veterinare, autorizațiilor, costurilor logistice și termenului de valabilitate. Pe partea de acces comercial, Comisia Europeană folosește misiuni comerciale pentru conectarea producătorilor cu importatori și distribuitori. În Japonia, la un an după misiunea din iunie 2025, peste o cincime dintre delegați au declarat că au încheiat contracte asociate participării; după misiunea din Thailanda (mai 2026), 7% raportaseră deja contracte la momentul sondajului, iar aproape 90% au spus că au stabilit contacte noi și au estimat creșteri ale afacerilor. În continuare, comisarul european pentru Agricultură, Christophe Hansen, ar urma să conducă o misiune în Mexic în noiembrie 2026 și una în India la începutul toamnei 2027. În paralel, organizațiile de producători pot apela la programele europene de promovare, unde procedurile au fost simplificate: termenul pentru semnarea contractelor crește de la 90 la 180 de zile, iar prefinanțarea maximă ajunge la 30%. Bugetul pentru 2027 nu era stabilit la data publicării informațiilor. În esență, mesajul economic pentru producătorii români este că „vânzarea prin calitate și origine” are tracțiune în percepția consumatorilor, dar transformarea ei în exporturi depinde de organizare, standarde identice la fiecare livrare și canale comerciale care pot susține prezența pe termen lung. [...]
Planul global de acțiune al FAO pentru zootehnie durabilă a fost adoptat fără sprijinul SUA , ceea ce reduce consensul politic în jurul viitoarelor standarde și metodologii care pot influența, în timp, costurile și competitivitatea sectorului, potrivit Agronet . Documentul, cu caracter voluntar, a fost aprobat pe 24 iulie 2026 la Roma, în cadrul reuniunii Comitetului pentru Agricultură al FAO. Planul recomandă statelor să abordeze teme precum biodiversitatea, bunăstarea animalelor, emisiile, prevenirea bolilor și accesul echitabil la oportunități în agricultură. Implementarea rămâne la latitudinea fiecărui stat, iar adoptarea nu schimbă automat legislațiile naționale și nu introduce direct obligații sau finanțări pentru ferme. De ce s-au disociat Statele Unite Conform informațiilor relatate de POLITICO , administrația Trump a refuzat să susțină documentul invocând referiri la egalitatea de gen, schimbările climatice și obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU. Paul Welcher, reprezentant al Departamentului Agriculturii al SUA, a anunțat disocierea Washingtonului, argumentând că aceste trimiteri îndepărtează planul de componentele tehnice ale mandatului FAO. SUA contestă și utilizarea termenului „gen”, pe care îl consideră ambiguu, poziția prezentată la FAO fiind că recunosc două sexe, feminin și masculin, și cer folosirea acestei terminologii în documentele internaționale. Ce conține planul și ce nu schimbă, deocamdată, pentru ferme Deși termenul „gen” apare o singură dată în plan, documentul include referiri la femei și egalitatea de șanse, iar FAO tratează participarea femeilor, a tinerilor și a grupurilor cu acces redus la resurse ca temă de integrat în politicile zootehnice. Pentru exploatații, aceste prevederi nu sunt standarde tehnice despre adăposturi, furajare sau producție, ci vizează în principal accesul la: teren și resurse productive; servicii de consiliere și formare; finanțare și tehnologii; organizații de producători; funcții de conducere și procese decizionale. Caracterul voluntar rămâne esențial: planul nu stabilește cote obligatorii, plafoane de emisii, standarde noi de bunăstare sau termene pentru investiții în ferme. Unde poate apărea impactul economic și de reglementare Chiar fără efecte imediate, recomandările pot influența în timp programele de asistență tehnică ale FAO, proiectele derulate cu statele membre, metodologia de monitorizare a emisiilor și bolilor, politicile de gestionare a resurselor naturale și cooperarea internațională în sănătatea animalelor. Pentru fermele din România, eventualele efecte ar apărea doar dacă recomandările sunt preluate ulterior în legislația UE, în programe naționale sau în condițiile unor proiecte finanțate. În paralel, Agronet notează că SUA și UE urmează direcții diferite: Washingtonul cere documente axate pe productivitate, sănătatea animalelor și riscuri de mediu definite punctual, în timp ce UE include deja bunăstarea animalelor, gestionarea emisiilor, prevenirea bolilor și folosirea circulară a resurselor în politica sa zootehnică. Diferențele dintre marile piețe pot îngreuna stabilirea unor criterii internaționale comune pentru produsele zootehnice, iar metodele diferite de calcul al emisiilor, cerințele de bunăstare sau condițiile asociate sprijinului public pot influența costurile fermelor și competitivitatea comerțului internațional. [...]
Furtunile din Transilvania pot bloca lucrările în câmp și transportul în dimineața de 25 iulie, într-un context în care restul regiunilor intră, în mare parte, pe ferestre de lucru mai stabile, potrivit Agronet . Publicația indică o avertizare galbenă pentru averse, descărcări electrice și vânt puternic în Transilvania, cu risc operațional asociat furtunilor și grindinii. În buletinul raportat la 24 iulie, ora 21:00 , ziua de lucru de 25 iulie „începe cu condiții favorabile în multe zone agricole”, însă recomandarea generală este ca accesul în parcelă și uscarea culturilor să fie verificate local după eventuale averse izolate. Transilvania, zona cu risc operațional ridicat Pentru cele zece județe analizate din Transilvania, Agronet recomandă o planificare flexibilă a lucrărilor: aversele și vântul pot întrerupe activitățile, iar riscul de grindină impune verificări rapide înainte de plecare, inclusiv pe partea de logistică și depozitare. Indicatorii din buletin arată, pentru fereastra 03:00–15:00, o temperatură minimă de 9,1°C la 06:00 și un maxim de 24°C la 15:00, cu precipitații estimate de 0,30 mm (0,30 l/m²) și probabilitate maximă de 22% în următoarele ore. Avertizarea galbenă vizează averse, descărcări electrice și vânt puternic, iar recomandarea este să nu fie programate tratamente înainte de confirmarea unei ferestre locale stabile. Unde se pot programa mai ușor recoltarea și transportul În Banat, Crișana, Dobrogea, Oltenia și București-Ilfov, buletinul indică ferestre mai stabile pentru câmp și logistică, cu atenție la vânt și la starea reală a culturii. În aceste zone, precipitațiile estimate sunt foarte reduse sau nule în intervalul analizat, ceea ce favorizează recoltarea, circulația utilajelor și transportul, cu condiția verificării umidității produsului și a traseelor. Pentru Maramureș, Moldova, Muntenia și zona montană, recomandarea este de planificare prudentă „după controlul umezelii și al precipitațiilor locale”, deoarece pot apărea ploi izolate și condiții de umiditate care influențează accesul pe teren și uscarea. Decizii practice pentru 25 iulie: tratamente, cosit, irigare Agronet sintetizează câteva direcții de lucru, cu accent pe evitarea riscurilor operaționale: Tratamente: nu sunt recomandate în Transilvania; în celelalte regiuni depind de vânt, ploaia apropiată și uscarea frunzei. Cosit, uscare și balotat: evitarea angajării lucrării în Transilvania și zona montană fără confirmarea unui interval uscat; în Maramureș și Moldova se cere verificarea rouăi și a umezelii rămase pe masa vegetală. Irigare: decizia se ia după verificarea umidității solului și a ploii locale; evapotranspirația (pierdere de apă prin evaporare și transpirația plantelor) rămâne relevantă mai ales în vest, sud și Dobrogea, în special acolo unde depășește 4 mm. Până la buletinul de dimineață, punctul de urmărit rămâne dacă aversele lasă umezeală pe frunză sau modifică accesul, în special în Transilvania, Moldova, Muntenia și zona montană; în zonele mai uscate, miza este pregătirea logistică a recoltării și transportului, cu verificarea la plecare a vântului local și a condițiilor de depozitare. [...]
