Știri
Știri din categoria Agricultură
Nouă state UE cer relaxarea regulilor pentru controlul cormoranilor, invocând pierderi în acvacultură, după ce o notă discutată săptămâna aceasta de miniștrii agriculturii și diplomați europeni estimează că păsările consumă anual circa 360.000 de tone de pește, echivalentul a aproximativ o treime din producția totală de acvacultură a Europei, potrivit Mediafax.
În document, populația de cormorani din Europa este estimată la aproximativ două milioane de exemplare. Statele care susțin inițiativa – în special din zona baltică, estică și central-europeană, unde specia este mai răspândită – cer ca UE să permită măsuri mai ferme pentru limitarea impactului asupra fermelor piscicole și a stocurilor de pește.
Țările semnatare solicită ca Uniunea Europeană să permită, între altele:
Martin Šebestyán, ministrul ceh al agriculturii, a spus că obiectivul nu este eliminarea cormoranilor și nici slăbirea protecției naturii, ci găsirea unui echilibru între prădători și resursele piscicole, printr-un sistem care să asigure o populație „sustenabilă” de cormorani.
Cormoranul este protejat prin Directiva Păsări a Uniunii Europene (adoptată în 1979), iar vânarea este permisă doar în condiții stricte, cu justificare de la caz la caz. Suedia se numără printre țările care cer schimbarea regulilor: Daniel Liljeberg, secretar de stat pentru afaceri rurale, a afirmat că specia ar trebui să devină vânabilă în cadrul directivei și a adăugat că facilitarea vânătorii de foci ar putea ajuta la protejarea stocurilor de pește din Marea Baltică.
Comisia Europeană analizează în prezent modul în care funcționează Directiva Păsări și a emis în martie orientări privind aplicarea legislației. În paralel, Bruxellesul sprijină o numărătoare paneuropeană pentru date mai clare despre populațiile de cormorani.
Propunerea riscă să întâmpine opoziție din partea organizațiilor de mediu, care susțin că păsările sunt transformate în „țapi ispășitori” pentru probleme generate în mare parte de presiunea umană asupra ecosistemelor acvatice. Ele argumentează că fermele piscicole pot fi protejate prin măsuri preventive, precum plasele, iar sacrificarea cormoranilor ar trebui repetată constant, ceea ce ar face intervenția costisitoare și nesustenabilă.
„Soluția pe termen lung este refacerea naturii”
Declarația îi aparține lui Anouk Puymartin, responsabilă de politici la BirdLife, care a indicat că refacerea râurilor și a zonelor de coastă poate ajuta populațiile de pește să se refacă și să devină mai rezistente la prădători.
În acest context, presiunea politică pentru controlul cormoranilor se suprapune peste o discuție mai amplă despre viitorul legislației europene de protecție a naturii, activiștii avertizând că demersul ar putea fi folosit pentru modificări mai largi ale regulilor existente.
Recomandate
Fermele și procesatorii ar putea avea costuri suplimentare din monitorizare și conformare , pe măsură ce Uniunea Europeană pregătește o restricție amplă pentru PFAS („substanțe chimice eterne”), cu efecte care se pot vedea în special în zona apei, a ambalajelor și a trasabilității, potrivit Agronet . PFAS (substanțe perfluoroalchilate și polifluoroalchilate) sunt o familie de mii de compuși sintetici folosiți pentru proprietăți precum rezistența la apă, grăsimi și temperaturi ridicate, inclusiv în ambalaje alimentare, textile impermeabile, spume pentru stingerea incendiilor și vase antiaderente. Sunt numite „eterne” pentru că se descompun foarte greu, pot persista în apă și sol și pot ajunge în lanțul alimentar. Unde este UE cu interdicția și ce urmează O propunere comună pentru restricționarea extinsă a PFAS în cadrul regulamentului REACH a fost depusă în ianuarie 2023 de Danemarca, Germania, Țările de Jos, Norvegia și Suedia. Dosarul este analizat de comitetele științifice ale Agenției Europene pentru Produse Chimice, care evaluează riscurile pentru sănătate și mediu, dar și costurile economice și existența alternativelor. Calendarul indicat în material include: finalizarea opiniilor științifice până la sfârșitul anului 2026; elaborarea unei propuneri legislative de către Comisia Europeană; consultarea și votul statelor membre; stabilirea unor perioade de tranziție și a eventualelor derogări. În acest moment, subliniază publicația, nu există o interdicție europeană generală pentru toate PFAS și toate utilizările, iar forma finală, calendarul și excepțiile vor fi cunoscute abia după încheierea procedurii. De ce contează pentru agricultură: expunerea prin apă, sol și nămoluri Pentru ferme, riscul major nu este folosirea directă a PFAS ca input agricol, ci contaminarea resurselor utilizate în producție. Substanțele pot ajunge pe terenuri prin apă poluată, depuneri atmosferice, nămoluri, composturi contaminate sau scurgeri din vecinătatea unor amplasamente industriale. Punctele practice unde pot apărea probleme includ: apa folosită la irigații și la adăpare; soluri din apropierea unor surse industriale sau zone unde s-au folosit spume antiincendiu; furaje produse pe terenuri contaminate; produse alimentare (lapte, ouă, carne, pește, produse vegetale); ambalaje în contact direct cu alimentele. Persistența ridicată complică remedierea: pot fi necesare investigații extinse, limitarea utilizării apei și solului sau tehnologii costisitoare de tratare. Primele efecte: ambalaje și apă potabilă Materialul indică faptul că ambalajele alimentare sunt printre primele utilizări vizate, PFAS fiind folosite în unele ambalaje din hârtie și carton pentru a bloca grăsimile și umezeala. Pentru procesatori și producătorii care vând direct, consecințele pot însemna schimbarea furnizorilor, verificarea declarațiilor de conformitate și înlocuirea unor materiale, precum și urmărirea termenelor de epuizare a stocurilor. Separat, normele europene pentru apa potabilă includ parametri pentru PFAS , ceea ce obligă la monitorizare. Pentru fermele cu surse proprii (puțuri/foraje), Agronet notează că analizele uzuale nu includ automat întreaga familie PFAS, iar testarea necesită metode de laborator dedicate, mai ales în zone cu risc (de exemplu, în apropierea aeroporturilor, bazelor militare, platformelor industriale, depozitelor de deșeuri sau a amplasamentelor unde s-au folosit spume antiincendiu). Prezența PFAS nu poate fi identificată după gust, miros sau aspect. Costuri potențiale și riscuri de piață pentru exportatori Agronet enumeră posibile costuri pe lanțul agroalimentar, de la schimbarea ambalajelor și testarea apei/materiilor prime până la filtrarea apei, documentarea trasabilității și, în anumite situații, retragerea produselor care depășesc limitele legale. Impactul poate diferi semnificativ între exploatații, în funcție de riscul local de contaminare. În paralel, statele membre avansează în ritmuri diferite: Danemarca, Franța și Suedia au introdus sau pregătesc măsuri naționale pentru anumite produse, ceea ce poate crea obligații distincte pentru companiile care exportă în mai multe piețe, unde un ambalaj acceptat într-o țară poate necesita verificări sau înlocuire în alta. Pe termen scurt, efectele imediate sunt descrise ca fiind mai degrabă legate de apă potabilă, ambalaje și anumite produse de consum, în timp ce pe termen lung rămâne problema contaminării deja existente, care nu dispare odată cu oprirea utilizărilor noi. [...]
Guvernul pregătește un plan de ieșire din criza exportului de ovine și o decizie rapidă la ANSVSA , după protestul crescătorilor de oi din București, potrivit Mediafax . Vicepremierul Tánczos Barna , care asigură interimatul la Ministerul Agriculturii, a primit la Palatul Victoria delegația oierilor care au protestat joi și au cerut demiterea președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). Întâlnirea a avut loc la solicitarea premierului interimar Ilie Bolojan, care l-a mandatat pe Tánczos să discute cu reprezentanții sectorului. Revendicările fermierilor au vizat, în principal, schimbarea conducerii ANSVSA, pe fondul acuzațiilor privind lipsa de dialog, dar și urgentarea soluțiilor pentru ieșirea din criză și compensarea pierderilor provocate de blocarea exportului de ovine. Ce măsuri sunt anunțate pe termen scurt Conform comunicatului guvernului citat de publicație, Tánczos Barna a cerut ANSVSA să finalizeze un plan de măsuri pentru un sistem „riguros și credibil” de trasabilitate și control al mișcării animalelor, astfel încât România să poată demonstra capacitatea de a gestiona aspectele legate de controlul bolilor. Vicepremierul a spus că, „zilele acestea”, o nouă echipă de experți de la ANSVSA și din mediul academic va prezenta planul de ieșire din criză, care urmează să fie dezbătut săptămâna viitoare cu: Colegiul Medicilor Veterinari; reprezentanții fermierilor; experții Comisiei Europene . Ulterior, planul ar urma să fie înaintat oficial Comisiei Europene. Miza: reluarea exporturilor și costurile pentru fermieri Din perspectiva sectorului, punctul sensibil rămâne blocarea exportului de ovine, care a generat pierderi pentru crescători și a alimentat presiunea pentru măsuri rapide. În acest context, guvernul le-a transmis fermierilor că solicitările vor fi analizate „cu prioritate”, în vederea stabilirii unor soluții urgente. În ceea ce privește conducerea ANSVSA, Tánczos Barna a declarat că o decizie va fi luată la nivelul Guvernului „în cel mai scurt timp posibil”. [...]
Negocierile pentru bugetul agricol al UE 2028–2034 intră sub presiune, iar miza este menținerea plăților directe din PAC , într-un moment în care apărarea și competitivitatea industrială cer o felie mai mare din banii europeni, potrivit Agronet . Irlanda, care conduce Consiliul UE, va trebui să arbitreze între statele contributoare nete ce cer economii și țările cu agricultură puternică, care încearcă să protejeze subvențiile fermierilor. Discuția vizează viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034 și, implicit, arhitectura Politicii Agricole Comune (PAC) . Pentru ferme, rezultatul contează direct: negocierile pot influența subvențiile pe hectar și pe animal, sprijinul pentru investiții, gestionarea riscurilor, instalarea tinerilor fermieri și finanțarea procesării. De ce se complică bugetul PAC: competiție cu apărarea și industria Bugetul european trebuie împărțit între priorități devenite mai costisitoare, de la apărare și sprijin pentru Ucraina până la energie, infrastructură, cercetare, migrație și competitivitate industrială. În acest context, agricultura riscă să primească o pondere mai mică, chiar dacă bugetul total rămâne ridicat. Comisia Europeană a propus aproape 2.000 de miliarde de euro (aprox. 10.000 de miliarde de lei), la prețuri curente, pentru 2028–2034. Din această sumă, aproximativ 300 de miliarde de euro (aprox. 1.500 de miliarde de lei) ar urma să fie protejate pentru susținerea veniturilor fermierilor, însă suma nu include toate investițiile și măsurile de dezvoltare rurală. O altă linie de conflict este organizarea fondurilor: mai multe state se tem că integrarea agriculturii într-un cadru comun cu alte politici ar permite mutarea banilor între domenii, slăbind protecția pe care o oferă în prezent un buget agricol distinct. Taberele: Germania cere reduceri, Franța și statele agricole apără plățile Germania este prezentată drept una dintre vocile cele mai ferme în favoarea reducerilor: cancelarul Friedrich Merz a cerut economii în toate domeniile, inclusiv în agricultură, și un acord politic până la sfârșitul anului 2026. În aceeași logică se află și alte state contributoare nete, precum Țările de Jos, Suedia și Danemarca, care cer un buget mai restrâns și o orientare mai puternică spre competitivitate și securitate. De cealaltă parte, Franța este puțin probabil să accepte reduceri ample ale PAC, pe fondul dimensiunii sectorului agricol și al presiunii politice interne din partea fermierilor. Interesul de a păstra plățile directe și finanțarea pentru dezvoltare rurală este împărtășit și de state din Europa Centrală, de Est și de Sud. Irlanda are, la rândul ei, un interes agricol propriu: un compromis perceput drept nefavorabil fermierilor ar fi dificil de susținut politic într-o țară în care agricultura și exporturile agroalimentare au o greutate importantă. Analiza citată de Agronet face trimitere la o evaluare publicată de Western People . Ce înseamnă pentru România: trei decizii care pot schimba rezultatul final Negocierea nu stabilește încă nivelul viitoarelor plăți, iar efectul pentru România depinde, potrivit sursei, de trei decizii separate: dimensiunea bugetului general al UE; suma rezervată agriculturii și regulile viitoarei PAC; modul în care Guvernul va distribui alocarea prin planul național. Un buget european mai mic nu indică automat cât ar pierde România, după cum nici păstrarea unei sume mari pentru agricultură nu garantează actualul cuantum al subvențiilor. Distribuirea depinde de criteriile dintre state, de prioritățile naționale și de împărțirea banilor între plăți directe, investiții și măsuri de mediu. În esență, semnalul pentru fermieri este că negocierile din timpul președinției irlandeze pot fixa direcția pentru perioada de după 2027, într-o competiție mai dură pentru resurse între agricultură, apărare, industrie și energie. [...]
Canicula din vest comprimă fereastra de lucru la primele ore ale dimineții , iar fermierii din Crișana și Banat sunt împinși să-și mute recoltarea, transportul și eventualele tratamente înainte de prânz, pe fondul evapotranspirației ridicate și al avertizărilor portocalii, potrivit Agronet . La 31 iulie 2026, ora 05:00, buletinul meteo agricol indică cer senin și 0 mm precipitații estimate în toate regiunile (echivalent cu 0 l/m²), cu probabilități maxime de ploaie între 2% și 6%. Limitarea majoră până la prânz este încălzirea rapidă, care crește riscul de stres termic pentru oameni și culturi și reduce intervalul sigur pentru lucrări expuse. Vestul țării: temperaturi maxime la prânz și presiune pe apa din sol În Banat (media pentru Timiș și Caraș-Severin), intervalul de dimineață rămâne favorabil pentru intrarea în câmp și transport, însă temperatura urcă de la 19,5°C (minim la 05:00) la 34,5°C (maxim la 12:00). Evapotranspirația este indicată la 7,12 mm, iar regiunea apare cu avertizare portocalie de caniculă și disconfort termic. În Crișana (media pentru Arad și Bihor), buletinul arată cea mai ridicată maximă regională: 35°C la 12:00 (de la 20,5°C la 05:00), cu evapotranspirație de 7,32 mm și aceeași avertizare portocalie. În aceste condiții, verificarea rezervei de apă din sol devine prioritară înaintea deciziilor de irigare. Restul regiunilor: uscat dimineața, dar cu avertizări extinse de caniculă Deși nu sunt ploi estimate dimineața, avertizarea portocalie figurează în rapoartele regionale pentru Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania, Oltenia și zona montană. În Maramureș (Maramureș și Satu Mare), maxima calculată pentru 12:00 este 29,5°C, iar în Transilvania 30,2°C, după o pornire mai răcoroasă. În Moldova, Dobrogea, Muntenia și București-Ilfov, raportul regional nu indică avertizări, iar fereastra de dimineață este descrisă ca stabilă pentru lucrări și transport, cu condiția verificărilor locale (vânt, starea frunzei, accesul pe parcelă). În București-Ilfov, Agronet notează totuși menținerea evapotranspirației peste 5 mm (5,65 mm), ceea ce păstrează în prim-plan monitorizarea umidității solului. Ce lucrări merită mutate în prima parte a zilei Buletinul recomandă prioritizarea activităților care depind de acces uscat și de temperaturi mai suportabile, în special înainte de apropierea orelor calde: Recoltare și transport , cu verificarea umidității produsului, a drumurilor de exploatare și a capacității de depozitare. Tratamente , mai ales în ferestrele scurte de dimineață; condiții mai bune sunt indicate pentru Moldova, Dobrogea, Muntenia și București-Ilfov, iar în zonele caniculare intervențiile trebuie limitate. Irigare și managementul stresului hidric , cu accent pe Banat și Crișana (evapotranspirație peste 7 mm), dar decizia rămâne condiționată de controlul efectiv al apei din sol. Zootehnie și piscicultură , prin asigurarea apei și umbrei și urmărirea temperaturii apei în zonele afectate de caniculă. Până la buletinul de la prânz, Agronet indică drept puncte de urmărit ritmul local de creștere a temperaturii, vântul în parcelă și starea culturilor expuse la deficit de apă, în contextul în care rapoartele regionale menționează în continuare 0 mm precipitații estimate în următoarele 24 de ore . [...]
Interdicția UE la exportul de ovine și caprine până la 31 decembrie 2026 riscă să lovească direct în încasările din export ale sectorului , după ce România a adus în țară 500 de milioane de euro (aprox. 2,5 miliarde lei) din exporturi de ovine în primele cinci luni din 2026, potrivit Economedia . Șeful ANSVSA, Alexandru Nicolae Bociu , acuză Comisia Europeană că a luat „o decizie disproporționată” prin blocarea exporturilor către piețele terțe. Declarațiile au fost făcute joi, în contextul protestului oierilor din București, pe fondul nemulțumirilor legate de restricțiile impuse comerțului cu animale vii. Ce a decis Comisia Europeană și de ce contează La începutul lunii iulie, Comisia Europeană a decis prelungirea interdicției privind exporturile de animale vii până la 31 decembrie 2026. Măsura vizează atât livrările către statele membre ale Uniunii Europene, cât și exporturile către țările terțe, fiind justificată de riscul de răspândire a pestei micilor rumegătoare . Potrivit ministrului interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, decizia a fost motivată de apariția unui focar în județul Mureș și de evaluarea conform căreia există un risc ridicat de răspândire a bolii. În paralel, rămâne în vigoare interdicția privind livrările de ovine și caprine către celelalte state membre UE. Reacția ANSVSA: negocieri și plan de criză, fără vaccinare în masă Alexandru Nicolae Bociu spune că, după decizia Comisiei, ANSVSA și vicepremierul Tanczos Barna au avut vizite și discuții la nivelul Comisiei Europene, inclusiv cu comisarul european, pentru identificarea unei soluții de ieșire din „criză”. În același timp, autoritatea a organizat ședințe cu crescătorii de ovine la nivel central și teritorial, prin directorii DSVSA, și a convocat grupuri de lucru cu experți. În ziua declarațiilor, șeful ANSVSA a indicat un calendar de consultări tehnice: dialog între experții ANSVSA și cei ai Comisiei Europene, o ședință cu Consiliul Științific al ANSVSA (epidemiologi) și o întâlnire a „celulei de criză”. Pe tema vaccinării, Bociu a afirmat că ANSVSA nu susține vaccinarea în masă la nivel național a efectivelor de ovine, argumentând că o astfel de măsură ar putea bloca piața europeană pentru carne, lapte și produse lactate. Miza economică invocată de autoritate În declarația sa, șeful ANSVSA a legat direct restricțiile de performanța exporturilor din 2026: „Reușim împreună în 2026, în primele cinci luni ale anului, să aducem în România 500 de milioane de euro din exportul de ovine. (…) Devenim numărul 1 în Europa, devenim pe podium, devenim cei mai buni și primim o decizie disproporționată din partea Comisiei Europene de a nu mai exporta către țările terțe.” În lipsa unei modificări a deciziei europene, sectorul rămâne cu acces restricționat atât la piețele din UE, cât și la cele din afara Uniunii, iar discuțiile tehnice și întâlnirile de criză anunțate de ANSVSA devin esențiale pentru a stabili dacă și în ce condiții pot fi relaxate restricțiile. [...]
Refuzul șefului ANSVSA de a demisiona menține tensiunea într-un dosar cu miză de export până la final de 2026 , în condițiile în care crescătorii de ovine cer deblocarea livrărilor către țări terțe și despăgubiri, potrivit AGRO TV . Alexandru Bociu, președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), a declarat joi că nu intenționează să își dea demisia, deși crescătorii de ovine au protestat în fața instituției. El a susținut că mandatul său a adus rezultate pentru zootehnie și că nu are motive să renunțe la funcție. „Nu am niciun motiv să-mi dau demisia.” Contextul: interdicție de export prelungită până la 31 decembrie 2026 Declarațiile vin pe fondul nemulțumirilor legate de prelungirea interdicției privind exportul de ovine și caprine către țările terțe până la 31 decembrie 2026. Fermierii reclamă pierderi și cer măsuri care să reducă impactul economic al blocajului. Ce cer crescătorii de ovine Protestatarii solicită, conform sursei: deblocarea exporturilor de ovine și caprine către țări terțe; despăgubiri integrale pentru pierderile suferite; vaccinarea împotriva antraxului pe cheltuiala statului; demiterea persoanelor considerate responsabile pentru gestionarea crizei generate de pesta micilor rumegătoare . Poziția ANSVSA: decizie „disproporționată”, apel la colaborare Bociu a calificat decizia Comisiei Europene de blocare a exporturilor drept „disproporționată”, dar a făcut apel la colaborare între autorități și fermieri pentru depășirea situației. În apărarea mandatului său, șeful ANSVSA a invocat faptul că România ar fi redevenit lider european la exportul de ovine și caprine și că au fost deschise sau redeschise piețe externe precum SUA, China, Vietnam, Arabia Saudită, Algeria, Tunisia și Kuweit. Totodată, a menționat reducerea semnificativă a focarelor de pestă porcină africană în perioada mandatului său. [...]
