Știri
Știri din categoria Agricultură
Nouă state UE cer relaxarea regulilor pentru controlul cormoranilor, invocând pierderi în acvacultură, după ce o notă discutată săptămâna aceasta de miniștrii agriculturii și diplomați europeni estimează că păsările consumă anual circa 360.000 de tone de pește, echivalentul a aproximativ o treime din producția totală de acvacultură a Europei, potrivit Mediafax.
În document, populația de cormorani din Europa este estimată la aproximativ două milioane de exemplare. Statele care susțin inițiativa – în special din zona baltică, estică și central-europeană, unde specia este mai răspândită – cer ca UE să permită măsuri mai ferme pentru limitarea impactului asupra fermelor piscicole și a stocurilor de pește.
Țările semnatare solicită ca Uniunea Europeană să permită, între altele:
Martin Šebestyán, ministrul ceh al agriculturii, a spus că obiectivul nu este eliminarea cormoranilor și nici slăbirea protecției naturii, ci găsirea unui echilibru între prădători și resursele piscicole, printr-un sistem care să asigure o populație „sustenabilă” de cormorani.
Cormoranul este protejat prin Directiva Păsări a Uniunii Europene (adoptată în 1979), iar vânarea este permisă doar în condiții stricte, cu justificare de la caz la caz. Suedia se numără printre țările care cer schimbarea regulilor: Daniel Liljeberg, secretar de stat pentru afaceri rurale, a afirmat că specia ar trebui să devină vânabilă în cadrul directivei și a adăugat că facilitarea vânătorii de foci ar putea ajuta la protejarea stocurilor de pește din Marea Baltică.
Comisia Europeană analizează în prezent modul în care funcționează Directiva Păsări și a emis în martie orientări privind aplicarea legislației. În paralel, Bruxellesul sprijină o numărătoare paneuropeană pentru date mai clare despre populațiile de cormorani.
Propunerea riscă să întâmpine opoziție din partea organizațiilor de mediu, care susțin că păsările sunt transformate în „țapi ispășitori” pentru probleme generate în mare parte de presiunea umană asupra ecosistemelor acvatice. Ele argumentează că fermele piscicole pot fi protejate prin măsuri preventive, precum plasele, iar sacrificarea cormoranilor ar trebui repetată constant, ceea ce ar face intervenția costisitoare și nesustenabilă.
„Soluția pe termen lung este refacerea naturii”
Declarația îi aparține lui Anouk Puymartin, responsabilă de politici la BirdLife, care a indicat că refacerea râurilor și a zonelor de coastă poate ajuta populațiile de pește să se refacă și să devină mai rezistente la prădători.
În acest context, presiunea politică pentru controlul cormoranilor se suprapune peste o discuție mai amplă despre viitorul legislației europene de protecție a naturii, activiștii avertizând că demersul ar putea fi folosit pentru modificări mai largi ale regulilor existente.
Recomandate
Prețurile la îngrășăminte în Europa au urcat puternic, iar UE pregătește măsuri de urgență pentru a limita impactul asupra fermierilor și costurilor din agricultură , în contextul perturbării rutelor maritime și al scumpirii energiei pe fondul războiului din Iran, potrivit Al Jazeera . Miniștrii agriculturii din statele membre se întâlnesc la Bruxelles pentru a discuta disponibilitatea îngrășămintelor, în timp ce Comisia Europeană împinge un nou „ Plan de acțiune pentru îngrășăminte ”, cu obiectivul de a reduce presiunea de cost și dependența de importuri alimentare. Miza pentru piață este mai ales una de preț, nu de lipsă fizică imediată: UE este „mai puțin direct” afectată de penurii decât alte regiuni, însă este lovită prin scumpirea globală a îngrășămintelor și prin creșterea costurilor cu gazul, esențial în producția europeană de îngrășăminte pe bază de azot. De ce se scumpește îngrășământul, chiar dacă UE importă puțin din Orientul Mijlociu Blocajele și perturbările din Strâmtoarea Hormuz – rută care, în mod normal, transportă aproximativ o treime din comerțul maritim global cu îngrășăminte – alimentează temeri privind costurile, inclusiv prin scumpirea combustibililor și a energiei. Deși Orientul Mijlociu reprezintă doar circa 3% din importurile de amoniac ale UE și 1–2% din importurile de îngrășăminte azotate, efectul se transmite prin prețurile globale și prin energia mai scumpă. În plus, producția internă de îngrășăminte azotate depinde puternic de gaz importat, iar creșterea prețului gazului face mai scump și îngrășământul produs în Europa. Potrivit informațiilor citate în material, prețurile îngrășămintelor azotate în Europa sunt acum cu aproximativ 70% peste media din 2024. Cât de dependentă este UE de importuri Datele UE citate arată volume mari importate în 2024: 2 milioane de tone de amoniac; 5,8 milioane de tone de uree; 6,7 milioane de tone de îngrășăminte azotate și amestecuri. Vulnerabilitatea nu este nouă: după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022, prețurile ridicate la gaz au forțat mai multe fabrici europene de îngrășăminte să reducă producția sau să se oprească temporar, pentru că producția devenise neprofitabilă. Ce propune Comisia Europeană: stocuri, bani de urgență și importuri mai ieftine Planul Comisiei combină măsuri imediate pentru accesibilitate și securitatea aprovizionării cu pași pe termen mai lung pentru întărirea producției interne și reducerea dependenței de importuri. Printre instrumentele menționate: posibile stocuri (rezerve) de îngrășăminte; sprijin financiar de urgență pentru fermieri prin bugetul agricol al UE, scheme de lichiditate și plăți în avans mai flexibile în cadrul Politicii Agricole Comune; măsuri pentru creșterea importurilor din țări altele decât Rusia și Belarus; sprijin pentru reducerea dependenței de îngrășăminte sintetice (alternative pe bază biologică și utilizare mai eficientă). Separat, UE a trecut la suspendarea taxelor vamale pentru unele îngrășăminte azotate (inclusiv uree și amoniac) din țări altele decât Rusia și Belarus. Unele importuri erau taxate cu tarife între 5,5% și 6,5%. Agenția Reuters a relatat că suspendarea ar putea economisi importatorilor aproximativ 60 milioane euro (aprox. 300 milioane lei). Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a descris planul ca o încercare de a construi „o industrie europeană a îngrășămintelor mai puternică”, sprijinind în același timp fermierii și accelerând „soluții durabile, dezvoltate în Europa”. Cine este cel mai expus: Irlanda, în prim-plan; Nordul are rezerve Impactul nu este uniform. Irlanda este prezentată ca fiind deosebit de vulnerabilă, din cauza producției interne reduse și a dependenței de importuri, într-un sistem agricol puternic orientat spre zootehnie, care folosește îngrășăminte azotate pentru pajiști. Irlanda a importat 1,7 milioane de tone de îngrășăminte în 2025, ceea ce o expune la volatilitatea prețurilor internaționale. În contrast, Finlanda are de mult timp rezerve pentru securitatea aprovizionării, inclusiv îngrășăminte, cereale și combustibil. Suedia a anunțat, la rândul ei, planuri de stocare a îngrășămintelor, semințelor și cerealelor, ca parte a strategiei de „apărare totală” după aderarea la NATO. Diviziuni în UE: costuri, industrie și reguli de mediu Criza scoate la suprafață tensiuni între state și grupuri de interese. Italia și Franța au cerut relaxări legate de Mecanismul de Ajustare la Frontieră în funcție de Carbon (CBAM), care adaugă costuri importurilor cu intensitate mare de carbon. Unele sindicate agricole susțin că această taxă devine încă o povară într-un moment de criză, în timp ce organizațiile de mediu avertizează împotriva slăbirii regulilor privind poluarea cu azot, pe motiv că ar putea crește poluarea și costurile de sănătate dacă nitrații ajung în sursele de apă. În același timp, Polonia și Germania – țări cu producători importanți de îngrășăminte azotate – sunt mai concentrate pe protejarea industriei interne și, potrivit materialului, sunt mai reticente față de măsuri care ar reduce taxele pe importuri. Se vor scumpi alimentele? Oficialii UE nu se așteaptă la un șoc imediat al prețurilor alimentelor, deoarece mulți fermieri folosesc încă îngrășăminte cumpărate înainte ca războiul din Iran să perturbe lanțurile de aprovizionare. Totuși, există îngrijorări pentru a doua parte a anului: efectul îngrășămintelor asupra alimentelor vine cu întârziere – gazul devine îngrășământ, îngrășământul susține culturile, iar culturile ajung ulterior în lanțul alimentar – iar impactul poate fi resimțit până la șase luni după perturbarea inițială. În acest context, Comisia încearcă să limiteze o spirală a costurilor care ar putea eroda competitivitatea fermierilor europeni și ar putea reaprinde tensiunile politice în mediul rural, deja afectat de scumpirea combustibililor, energiei și inputurilor agricole. [...]
România cere activarea rapidă a rezervei agricole a UE și un buget mai mare pe termen lung , pe fondul crizelor care apasă asupra fermierilor și al negocierilor care urmează pentru viitorul buget multianual european, potrivit News . Mesajul a fost transmis de ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna , după discuții la Bruxelles, în Consiliul Agricultură și Pescuit. Miza este dublă: pe termen scurt, acces la „măsuri și resurse imediate” din rezerva agricolă a UE pentru gestionarea situațiilor de criză din agricultură; pe termen lung, creșterea alocărilor pentru agricultură în viitorul cadru financiar al Uniunii, într-un moment în care, susține ministrul, „pare să scadă sprijinul pentru menținerea unui buget separat pentru agricultură”. Presiune pentru bani de criză: costuri, lapte, secetă Tanczos Barna afirmă că discuțiile cu miniștrii europeni au indicat „multiple crize” care afectează competitivitatea și situația fermierilor, între care: creșterea costurilor de producție; probleme pe piața laptelui; fenomene climatice extreme, „în special seceta”. În acest context, ministrul a invocat și planul european de acțiune privind fertilizanții, despre care spune că trebuie aplicat „urgent” și sprijinit prin alocări „semnificative” din rezerva de criză. Negocierile bugetare: România, alături de încă 15 state membre Ministrul interimar spune că România a transmis, împreună cu alte 15 state membre, că așteaptă „alocări mai mari decât cele propuse” pentru agricultură și coeziune în viitorul buget multianual al UE. Potrivit lui Tanczos Barna, declarația reprezintă o poziție politică în interiorul Uniunii, în opoziție cu statele contributoare nete care ar dori reducerea bugetului. El avertizează că „negocierile din următoarele luni” vor fi esențiale pentru fermierii români, pe fondul discuțiilor despre arhitectura bugetului european și a riscului de diminuare a sprijinului pentru un buget agricol separat. Protecția pieței interne și acordul UE–Mercosur Pe lângă finanțare, ministrul a pus pe agendă și protejarea agriculturii autohtone în contextul acordului UE–Mercosur . Tanczos Barna susține că impactul trebuie analizat și la nivelul piețelor naționale, deoarece importurile ar putea afecta „disproporționat” anumite state membre. În acest cadru, el cere ca UE să nu lase statele membre „singure” în fața efectelor negative și ca măsurile de salvgardare (instrumente care limitează temporar importurile când piața este perturbată) să fie aplicate rapid atunci când situația o impune. [...]
O investiție de peste 2,2 milioane de euro (aprox. 11,2 milioane lei) într-o fermă de căpșune din Beiuș mizează pe automatizare pentru producție aproape tot anul , într-un model care reduce dependența de muncă manuală și scurtează lanțul până la retailul local, potrivit Antena 3 . Ferma funcționează sub cupolele a 33 de solarii, unde un sistem „inteligent” controlează parametri precum umiditatea și fertirigarea (administrarea nutrienților prin apă, direct la rădăcină). Reprezentanții exploatației spun că procesul este automatizat și că plantele primesc elemente precum calciu, potasiu și fosfor, plus microelemente. Productivitate și sezon extins, cu cules manual Modelul operațional combină controlul tehnologic al culturii cu recoltarea manuală, pe motiv că fructele sunt „extrem de delicate”. Conform datelor prezentate: culesul are loc la fiecare trei zile, cu echipe de culegători; un muncitor culege aproximativ 15 kilograme de căpșune pe zi; producția ajunge la 70 de tone pe hectar, „în fiecare sezon”; au fost alese trei soiuri pentru rod timp de 8–9 luni pe an, până în decembrie. În material este descris și un soi cu fructe care pot ajunge la 40 de grame per căpșună, iar într-un ciclu de producție ar da „până la două kilograme de fructe”. Investiția și logistica de livrare Investiția totală este indicată la „peste 2,2 milioane de euro”, bani direcționați către sere și o linie de ambalare „la standarde europene”. Ferma a fost dezvoltată în ultimii șase ani, pe o suprafață de patru hectare, iar investiția pe hectar este estimată de proprietari la aproximativ 320.000 de euro (aprox. 1,63 milioane lei) pe hectar. După recoltare, căpșunele pleacă din solarii către linia de ambalare și ajung „în doar câteva ore” pe rafturile magazinelor locale, ceea ce sugerează un circuit scurt de distribuție, cu accent pe prospețime și viteză de livrare. [...]
APIA intră în linie dreaptă cu Campania 2026, cu peste 615.000 de cereri depuse înainte de termenul-limită din 5 iunie , un indicator-cheie pentru calendarul plăților de subvenții din acest an, potrivit AgroInfo . Directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea , și ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna , au discutat sâmbătă, 30 mai, într-o videoconferință cu conducerile centrelor județene APIA despre plata subvențiilor aferente acestui an și despre stadiul depunerii cererilor pentru Campania 2026. În mesajul publicat de șeful APIA, instituția a raportat că, până la data întâlnirii, au fost înregistrate: 615.409 cereri depuse 7.622.500 hectare declarate APIA reamintește că termenul-limită pentru depunerea cererilor aferente anului 2026 este 5 iunie 2026, iar conducerea agenției susține că lucrează pentru „finalizarea cu succes a Campaniei 2026”. „Astăzi am convocat o videoconferință (…) pentru a analiza stadiul depunerii cererilor aferente Campaniei 2026.” [...]
Sute de oieri reclamă restanțe de peste 10 milioane de euro la exporturi , o situație care pune presiune directă pe lichiditatea fermelor și pe capacitatea lor de a-și finanța furajarea și activitatea curentă, potrivit AGRO TV . Constanța Ștefan , președinta Asociației Țara Loviștei, susține că mai mulți crescători așteaptă de peste un an și jumătate plata pentru animalele vândute către intermediari sau firme implicate în transporturi pentru piețe externe, inclusiv Algeria . În multe cazuri, plata ar fi fost promisă la termene de 10, 20 sau 40 de zile, însă banii nu ar fi ajuns nici după mai bine de un an. Blocaj de numerar într-un sector deja sub presiune Reprezentanta oierilor descrie situația ca fiind „extrem de gravă”, în condițiile în care fermierii ar fi fost nevoiți să vândă animale pe fondul secetei, al costurilor ridicate cu furajele și al problemelor sanitar-veterinare care au afectat sectorul ovin. „Avem o problemă extraordinar de serioasă. Sunt sute de fermieri care au vândut animalele către firmele de transport care duc animalele în Algeria și nu au primit banii. Avem bani de primit de peste un an și jumătate.” Cine ar purta responsabilitatea, potrivit asociației Potrivit Constanței Ștefan, fermierilor li s-ar transmite că plățile întârzie pentru că banii nu au fost încasați de exportatori sau ajung greu, însă aceste explicații nu i-ar mai convinge pe crescători. Ea afirmă că responsabilitatea ar aparține celor care au cumpărat animalele de la fermieri și le-au valorificat ulterior pe piețele externe. „Li se spune oamenilor că nu au primit banii, mai așteptați, că vin greu. Eu nu cred.” Dimensiunea restanțelor: „peste 10 milioane de euro” Lidera asociației susține că nu ar fi vorba despre cazuri izolate, ci despre o situație extinsă, care ar viza „sute de oameni”, iar suma restantă ar depăși 10 milioane de euro (aprox. 50 milioane lei) la nivelul fermierilor afectați. „Dacă ar fi unul, doi, trei, ar fi, dar sunt sute de oameni, peste 10 milioane de euro de încasat de către fermierii din România de la cei care au vândut animale în străinătate.” [...]
Aproape 100.000 de fermieri riscă să piardă subvențiile dacă nu depun cererea APIA până la 5 iunie 2026 , iar agenția anunță că după acest termen-limită nu mai pot fi înregistrate solicitări, potrivit AGRO TV . APIA a transmis vineri, într-o postare pe Facebook, un avertisment către fermieri: „Nu amânați depunerea cererii!”, reamintind că termenul final pentru Campania 2026 este 5 iunie 2026. Unde este blocajul: cereri mai puține decât anul trecut Conform unui comunicat al APIA remis redacției AgroTV, până la data publicării informației fuseseră depuse 609.365 de cereri de plată , pentru o suprafață de 7.382.439,95 hectare . Prin comparație, anul trecut au fost depuse 708.012 cereri , pentru 9.875.710 hectare . Din acest decalaj, publicația estimează că încă mai sunt circa 100.000 de fermieri care trebuie să depună cererile, pentru aproximativ 2,5 milioane de hectare . Măsuri operaționale: APIA lucrează și sâmbătă Pentru a accelera depunerile în ultima săptămână, conducerea agenției a decis ca activitatea de primire a cererilor să continue și sâmbătă, 30 mai , mai arată sursa citată. APIA recomandă, totodată, ca fermierii să respecte programările stabilite și să finalizeze depunerea cererilor în timp util. Ce trebuie să facă fermierii Cererea de plată, inclusiv declarația de suprafață, se completează prin aplicația AGI Online , precizează articolul. Directorul general al APIA, Adrian Pintea, a transmis că accesarea sprijinului financiar din Politica Agricolă Comună depinde de depunerea cererii de plată, ca prim pas pentru obținerea finanțării. [...]
