Știri
Știri din categoria Agricultură
Fragmentarea fermelor rămâne o frână pentru productivitate, iar România ar putea câștiga operațional dacă preia din modelul argentinian de comasare și tehnologii agricole, potrivit AgroInfo, care relatează despre o întâlnire între conducerea Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR) și o delegație din Argentina.
În discuțiile cu delegația condusă de ambasadorul Argentinei în România, Carlos Alejandro Poffo, președintele CCIR, Mihai Daraban, a indicat că România asigură aproximativ 3,2% din producția agricolă a Uniunii Europene, dar că acest procent ar putea crește „semnificativ” dacă fragmentarea producătorilor agricoli nu ar mai funcționa ca o frână.
Daraban a invocat câteva elemente pe care Argentina le-ar fi folosit pentru a depăși provocări similare, cu accent pe scară și eficiență:
În același context, Daraban a menționat și o concentrare a suprafețelor în Argentina, indicând „40 de milioane de hectare gestionate de doar 300 de fermieri argentinieni”, ca exemplu de agricultură la scară mare.
Potrivit președintelui CCIR, schimbul de experiență cu comunitatea agricolă argentiniană ar avea „valoare practică imediată” pentru fermierii români. El a indicat și târgul INDAGRA drept platformă regională relevantă, unde partenerii argentinieni ar putea găsi „cel mai eficient punct de acces” către piețele din sud-estul Europei.
Ambasadorul Argentinei a adus în discuție și componenta logistică, afirmând că Portul Constanța este privit ca un „activ strategic”, inclusiv prin conexiunea cu Dunărea și infrastructura specializată pentru produse agricole, ceea ce l-ar face un partener natural pentru operatorii argentinieni din logistica cerealieră.
Materialul nu indică un acord concret sau un calendar de implementare, ci doar intenția de cooperare și direcțiile de interes (mecanizare avansată, lucrări conservative ale solului, logistică). În lipsa unor detalii suplimentare, rămâne de văzut dacă discuțiile se vor traduce în proiecte aplicate pentru reducerea fragmentării și creșterea eficienței în fermele din România.
Recomandate
Atacul de ciori a compromis până la 95% din unele culturi ale unei ferme din Țăndărei (Ialomița), iar blocajul administrativ legat de constatarea pagubelor riscă să împingă fermierul dincolo de fereastra optimă de reînsămânțare, cu efect direct asupra producției și a contractelor comerciale, potrivit AgroIntel . Gheorghe Petișanu , administratorul fermei Mys Ap Agro, care lucrează 810 hectare în județul Ialomița, reclamă distrugeri masive în culturile de porumb și floarea-soarelui, pe fondul înmulțirii necontrolate a păsărilor sălbatice. El spune că, după răsărire, ciorile scot plantele de porumb și le consumă rădăcina, iar la floarea-soarelui „o mănâncă cu totul”, ceea ce face cultura „compromisă”. Dimensiunea pagubelor și diferența față de anii trecuți Fermierul indică afectarea unor suprafețe de: 9 hectare de porumb; 50 de hectare de floarea-soarelui. În 2026, severitatea atacurilor ar fi crescut puternic față de anii anteriori, când pierderile erau, potrivit lui, de 10–15%. Acum, în cazul porumbului, acesta vorbește despre un nivel de 95%: „E ceva masiv anul acesta”. Administratorul fermei precizează că nu a făcut încă o evaluare financiară a pagubelor. Întârzieri la constatare, presiune pe reînsămânțare Petișanu spune că a depus o plângere la Primăria Țăndărei (Registrul Agricol) și așteaptă o comisie de evaluare a pagubelor, dar susține că este întârziat și i s-a cerut să nu intervină în cultură până la inspecția în teren. În același timp, întârzierea îl pune într-o situație operațională dificilă: dacă așteaptă prea mult, poate pierde momentul potrivit pentru a întoarce cultura și a reînsămânța, într-o campanie care este deja „cam târziu”, după cum afirmă. Pentru floarea-soarelui, el estimează pagube de 30–40% și spune că nu este sigur dacă merită să întoarcă terenul: „Unii specialiști spun să o las așa, alții să o întorc. E riscant acum”. Risc comercial: contracte la floarea-soarelui high oleic Miza nu este doar producția fizică, ci și livrările contractate. Ferma are contracte comerciale pentru floarea-soarelui high oleic (cu conținut ridicat de acid oleic), iar neîndeplinirea cantităților asumate ar putea atrage penalități. „Avem contracte și dacă nu ne facem targetul s-ar putea să plătim despăgubiri.” Ce cer fermierii: intervenție și un cadru funcțional de compensare Fermierul afirmă că nu există soluții eficiente de despăgubire sau asigurare pentru astfel de situații și solicită implicarea autorităților de mediu, inclusiv printr-un studiu privind efectivele de ciori și capacitatea mediului de a le susține. El mai arată că, pentru a compensa pierderile anuale, a fost nevoit să mărească densitatea la semănat, ceea ce îi ridică costurile, întrucât sămânța se plătește la număr de boabe. [...]
Testarea în câmp a 58 de soiuri de grâu și orz, în condițiile Bărăganului, devine un instrument practic de selecție pentru ferme , într-un context în care diferențele de adaptabilitate și tehnologie pot influența direct rezultatele economice ale culturilor. Evenimentul „ Ziua Grâului Bărăgan ” a ajuns la a șasea ediție și a fost găzduit pe 27 mai, la Mihail Kogălniceanu (Ialomița), de Ferma Sopema, potrivit Agro Business . Platforma demonstrativă a inclus 58 de soiuri – 45 de grâu și 13 de orz – aparținând unor companii de genetică prezente pe piața din România. Miza pentru fermieri a fost evaluarea „la firul ierbii” a comportamentului soiurilor în condiții reale de cultură, specifice Bărăganului, cu discuții directe despre performanță, adaptabilitate și criterii de selecție. Din datele tehnice prezentate în cadrul evenimentului, cultura a fost înființată în jurul datei de 20 octombrie, cu o densitate de 400 boabe germinabile/mp, iar de la semănat până la 25 mai platforma a beneficiat de aproximativ 330 mm precipitații. Tehnologia aplicată a fost cea „clasică” din ferma Sopema, iar pe partea de nutriție au fost integrate produse foliare YARA, partenerul oficial de fertilizare al evenimentului, conform declarației Cristinei Radu, director al Centrului de Cercetare Aplicată al Forumului APPR. Ce au urmărit fermierii: diferențe între soiuri și efectul tehnologiei Prima parte a manifestării s-a desfășurat în cadrul Centrului de Cercetare și Excelență Profesională al Forumului APPR, unde participanții au parcurs platforma de testare. Componenta practică a fost completată de observații privind stadiul de dezvoltare al culturilor și modul în care genetica și tehnologia se reflectă în rezultate la nivel de fermă. „Ziua Grâului Bărăgan arată exact direcția în care credem: informație practică, validată în teren, pusă în serviciul fermierilor”, a declarat Alina Crețu, director executiv al Forumului APPR. Temele de „back-office” ale fermei: îngrășăminte, risc și infrastructură În a doua parte a zilei, în sala multimedia a fermei Sopema, discuțiile au trecut de la observația în câmp la subiecte cu impact operațional: evoluțiile pieței îngrășămintelor, managementul riscurilor și soluțiile de asigurare (prezentate de Marsh), respectiv infrastructura, procesarea și depozitarea cerealelor (în prezentarea ELICA). Ediția 2026 a reunit aproximativ 300 de participanți – fermieri din mai multe regiuni, reprezentanți ai companiilor de genetică, furnizori de inputuri și tehnologii agricole și parteneri tehnici. Evenimentul face parte din seria FarmForum, platformă dezvoltată de Forumul APPR împreună cu Rainbow – Colorful Ideas, cu obiectivul de a apropia fermierii de testarea aplicată și de dialogul tehnic necesar creșterii competitivității în agricultura românească. [...]
Nouă state UE cer relaxarea regulilor pentru controlul cormoranilor, invocând pierderi în acvacultură , după ce o notă discutată săptămâna aceasta de miniștrii agriculturii și diplomați europeni estimează că păsările consumă anual circa 360.000 de tone de pește, echivalentul a aproximativ o treime din producția totală de acvacultură a Europei, potrivit Mediafax . În document, populația de cormorani din Europa este estimată la aproximativ două milioane de exemplare. Statele care susțin inițiativa – în special din zona baltică, estică și central-europeană, unde specia este mai răspândită – cer ca UE să permită măsuri mai ferme pentru limitarea impactului asupra fermelor piscicole și a stocurilor de pește. Ce măsuri cer statele și ce ar însemna pentru fermele piscicole Țările semnatare solicită ca Uniunea Europeană să permită, între altele: vânătoarea cormoranului mare; perturbarea zonelor de cuibărit; aplicarea de ulei pe ouă pentru a împiedica reproducerea. Martin Šebestyán, ministrul ceh al agriculturii, a spus că obiectivul nu este eliminarea cormoranilor și nici slăbirea protecției naturii, ci găsirea unui echilibru între prădători și resursele piscicole, printr-un sistem care să asigure o populație „sustenabilă” de cormorani. Miza de reglementare: Directiva Păsări și riscul redeschiderii ei Cormoranul este protejat prin Directiva Păsări a Uniunii Europene (adoptată în 1979), iar vânarea este permisă doar în condiții stricte, cu justificare de la caz la caz. Suedia se numără printre țările care cer schimbarea regulilor: Daniel Liljeberg, secretar de stat pentru afaceri rurale, a afirmat că specia ar trebui să devină vânabilă în cadrul directivei și a adăugat că facilitarea vânătorii de foci ar putea ajuta la protejarea stocurilor de pește din Marea Baltică. Comisia Europeană analizează în prezent modul în care funcționează Directiva Păsări și a emis în martie orientări privind aplicarea legislației. În paralel, Bruxellesul sprijină o numărătoare paneuropeană pentru date mai clare despre populațiile de cormorani. Opoziția organizațiilor de mediu: costuri și alternative Propunerea riscă să întâmpine opoziție din partea organizațiilor de mediu, care susțin că păsările sunt transformate în „țapi ispășitori” pentru probleme generate în mare parte de presiunea umană asupra ecosistemelor acvatice. Ele argumentează că fermele piscicole pot fi protejate prin măsuri preventive, precum plasele, iar sacrificarea cormoranilor ar trebui repetată constant, ceea ce ar face intervenția costisitoare și nesustenabilă. „Soluția pe termen lung este refacerea naturii” Declarația îi aparține lui Anouk Puymartin, responsabilă de politici la BirdLife, care a indicat că refacerea râurilor și a zonelor de coastă poate ajuta populațiile de pește să se refacă și să devină mai rezistente la prădători. În acest context, presiunea politică pentru controlul cormoranilor se suprapune peste o discuție mai amplă despre viitorul legislației europene de protecție a naturii, activiștii avertizând că demersul ar putea fi folosit pentru modificări mai largi ale regulilor existente. [...]
O investiție de peste 2,2 milioane de euro (aprox. 11,2 milioane lei) într-o fermă de căpșune din Beiuș mizează pe automatizare pentru producție aproape tot anul , într-un model care reduce dependența de muncă manuală și scurtează lanțul până la retailul local, potrivit Antena 3 . Ferma funcționează sub cupolele a 33 de solarii, unde un sistem „inteligent” controlează parametri precum umiditatea și fertirigarea (administrarea nutrienților prin apă, direct la rădăcină). Reprezentanții exploatației spun că procesul este automatizat și că plantele primesc elemente precum calciu, potasiu și fosfor, plus microelemente. Productivitate și sezon extins, cu cules manual Modelul operațional combină controlul tehnologic al culturii cu recoltarea manuală, pe motiv că fructele sunt „extrem de delicate”. Conform datelor prezentate: culesul are loc la fiecare trei zile, cu echipe de culegători; un muncitor culege aproximativ 15 kilograme de căpșune pe zi; producția ajunge la 70 de tone pe hectar, „în fiecare sezon”; au fost alese trei soiuri pentru rod timp de 8–9 luni pe an, până în decembrie. În material este descris și un soi cu fructe care pot ajunge la 40 de grame per căpșună, iar într-un ciclu de producție ar da „până la două kilograme de fructe”. Investiția și logistica de livrare Investiția totală este indicată la „peste 2,2 milioane de euro”, bani direcționați către sere și o linie de ambalare „la standarde europene”. Ferma a fost dezvoltată în ultimii șase ani, pe o suprafață de patru hectare, iar investiția pe hectar este estimată de proprietari la aproximativ 320.000 de euro (aprox. 1,63 milioane lei) pe hectar. După recoltare, căpșunele pleacă din solarii către linia de ambalare și ajung „în doar câteva ore” pe rafturile magazinelor locale, ceea ce sugerează un circuit scurt de distribuție, cu accent pe prospețime și viteză de livrare. [...]
APIA intră în linie dreaptă cu Campania 2026, cu peste 615.000 de cereri depuse înainte de termenul-limită din 5 iunie , un indicator-cheie pentru calendarul plăților de subvenții din acest an, potrivit AgroInfo . Directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea , și ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna , au discutat sâmbătă, 30 mai, într-o videoconferință cu conducerile centrelor județene APIA despre plata subvențiilor aferente acestui an și despre stadiul depunerii cererilor pentru Campania 2026. În mesajul publicat de șeful APIA, instituția a raportat că, până la data întâlnirii, au fost înregistrate: 615.409 cereri depuse 7.622.500 hectare declarate APIA reamintește că termenul-limită pentru depunerea cererilor aferente anului 2026 este 5 iunie 2026, iar conducerea agenției susține că lucrează pentru „finalizarea cu succes a Campaniei 2026”. „Astăzi am convocat o videoconferință (…) pentru a analiza stadiul depunerii cererilor aferente Campaniei 2026.” [...]
Sute de oieri reclamă restanțe de peste 10 milioane de euro la exporturi , o situație care pune presiune directă pe lichiditatea fermelor și pe capacitatea lor de a-și finanța furajarea și activitatea curentă, potrivit AGRO TV . Constanța Ștefan , președinta Asociației Țara Loviștei, susține că mai mulți crescători așteaptă de peste un an și jumătate plata pentru animalele vândute către intermediari sau firme implicate în transporturi pentru piețe externe, inclusiv Algeria . În multe cazuri, plata ar fi fost promisă la termene de 10, 20 sau 40 de zile, însă banii nu ar fi ajuns nici după mai bine de un an. Blocaj de numerar într-un sector deja sub presiune Reprezentanta oierilor descrie situația ca fiind „extrem de gravă”, în condițiile în care fermierii ar fi fost nevoiți să vândă animale pe fondul secetei, al costurilor ridicate cu furajele și al problemelor sanitar-veterinare care au afectat sectorul ovin. „Avem o problemă extraordinar de serioasă. Sunt sute de fermieri care au vândut animalele către firmele de transport care duc animalele în Algeria și nu au primit banii. Avem bani de primit de peste un an și jumătate.” Cine ar purta responsabilitatea, potrivit asociației Potrivit Constanței Ștefan, fermierilor li s-ar transmite că plățile întârzie pentru că banii nu au fost încasați de exportatori sau ajung greu, însă aceste explicații nu i-ar mai convinge pe crescători. Ea afirmă că responsabilitatea ar aparține celor care au cumpărat animalele de la fermieri și le-au valorificat ulterior pe piețele externe. „Li se spune oamenilor că nu au primit banii, mai așteptați, că vin greu. Eu nu cred.” Dimensiunea restanțelor: „peste 10 milioane de euro” Lidera asociației susține că nu ar fi vorba despre cazuri izolate, ci despre o situație extinsă, care ar viza „sute de oameni”, iar suma restantă ar depăși 10 milioane de euro (aprox. 50 milioane lei) la nivelul fermierilor afectați. „Dacă ar fi unul, doi, trei, ar fi, dar sunt sute de oameni, peste 10 milioane de euro de încasat de către fermierii din România de la cei care au vândut animale în străinătate.” [...]
