Știri
Știri din categoria Agricultură
Prețurile la cereale au scăzut cu peste 10% față de anul trecut, în timp ce la oleaginoase evoluția este mixtă, cu ușoare creșteri la soia și o temperare la floarea-soarelui, potrivit datelor sintetizate de AgroInfo pe baza Comisiei Europene și INS. Pentru fermieri și traderi, diferențele regionale și dinamica pe produse contează direct în deciziile de vânzare și în estimarea veniturilor din 2026.
În săptămâna începută la 6 aprilie, prețul mediu al grâului de panificație în depozitele din Muntenia (DEPSILO) a fost de 195,1 euro/tonă, față de 211,8 euro/tonă în perioada similară din 2025, adică o scădere de 7,8%. În Oltenia, media a coborât la 182,2 euro/tonă, de la 209,5 euro/tonă (minus 13%).
Ca reper extern, cel mai scump grâu de panificație menționat în datele Comisiei Europene a fost în porturile din Lisabona, cu o medie de 240 euro/tonă (preț DEPPORT).
Pentru porumb, tendința este similară la nivel de prețuri în depozite: în săptămâna începută la 6 aprilie, porumbul pentru hrana animalelor a avut în Muntenia un preț mediu de 184,9 euro/tonă, față de 213 euro/tonă în perioada similară a anului trecut (minus 13%). În Oltenia, media a fost de 192 euro/tonă, față de 200 euro/tonă în 2025 (minus 4%).
În paralel, indicatorii INS arată că scumpirile raportate la anul de referință 2020 rămân consistente, dar mai mici decât în 2025: în ianuarie 2026, +25,6% (față de +28,7% în ianuarie 2025), iar în februarie 2026, +27,4% (față de +34% în februarie 2025).
Spre deosebire de grâu și porumb, orzul și orzoaica se tranzacționează la prețuri mai mari decât cu un an în urmă. INS consemnează scumpiri de 34,5% (ianuarie 2026) și 38,2% (februarie 2026) față de 2020, comparativ cu 28,5% și 32,3% în aceleași luni din 2025, ceea ce indică o creștere în 2026 față de 2025 de peste 4%.
La floarea-soarelui, februarie a adus un trend ușor descendent, cu o scumpire de 0,3% față de 2025. Raportat la 2020, creșterea rămâne puternică: +65% în februarie 2026, față de +64,4% în februarie 2025. În ianuarie 2026, scumpirea a fost mai mică decât în ianuarie 2025 (58% vs 64%).
La soia, INS indică o creștere ușoară de 0,5% față de anul trecut (și +15,1% în februarie 2026 față de 2020, comparativ cu +14,7% în februarie 2025). Totuși, datele Comisiei Europene din 9 martie arată o scădere a prețului mediu la 373,3 euro/tonă, de la 382,9 euro/tonă cu un an în urmă (minus 2,5%), semnalând o posibilă schimbare de direcție.
AgroInfo precizează că prețurile calculate de INS acoperă prima etapă de comercializare (vânzări directe ale producătorilor sau achiziții directe de la producători) și:
În practică, asta înseamnă că prețurile „la poarta fermei” pot arăta diferit de valorile finale din lanț, iar comparațiile trebuie făcute cu aceeași metodologie.
Recomandate
Eurodeputatul Daniel Buda avertizează că noile reguli de mediu ale UE pot crește costurile și birocrația pentru ferme , în special prin extinderea obligațiilor și controalelor asociate Directivei privind emisiile industriale (IED), potrivit AGRO TV . Buda a avut marți, la Bruxelles, un discurs în care a acuzat Comisia Europeană că „îngenunchează” agricultura comunitară prin „noi obligații, controale și costuri administrative” impuse fermierilor în numele politicilor de mediu. Mesajul a fost transmis în cadrul reuniunii Comisiei pentru Agricultură (Agri) a Parlamentului European , desfășurată în această săptămână. În intervenția sa, europarlamentarul a susținut că agricultura nu poate fi tratată ca un sector industrial și că IED „ignoră realitățile din teren”, riscând să îi transforme pe fermieri în principalii responsabili pentru probleme „pe care nu le-au creat”. „Agricultura nu este o fabrică și nu poate fi reglementată ca atare. (…) Directiva privind emisiile industriale (IED) ignoră realitățile din teren și riscă să transforme fermierii în principalii vinovați pentru probleme pe care nu le-au creat.” De ce contează: risc de presiune suplimentară pe ferme și pe producția europeană Buda a argumentat că agricultorii și crescătorii de animale din UE respectă deja standarde stricte și că introducerea de cerințe suplimentare ar adăuga costuri și sarcini administrative, într-un moment în care sectorul se confruntă deja cu dificultăți legate de îngrășăminte, combustibil și contextul geopolitic. În același timp, el a legat presiunea de reglementare de competitivitatea fermelor europene, invocând concurența importurilor, inclusiv din Ucraina, unde condițiile de producție ar fi diferite, și a criticat suprapunerea dintre acorduri comerciale și înăsprirea regulilor interne. „Banii nu sunt suficienți” în fața condițiilor impuse Europarlamentarul a avertizat că, dacă agricultura va fi încărcată în continuare cu reguli „gândite pentru industrie”, există riscul pierderii de ferme, locuri de muncă și producție alimentară europeană. În opinia sa, finanțarea nu rezolvă problema dacă cerințele fac activitatea imposibil de continuat pentru fermieri. „Banii nu sunt suficienți! Puteți veni cu câți bani vreți voi, din moment ce veniți cu niște condiții care îi pun într-o imposibilitate materială pe fermieri să își continue activitatea.” [...]
APIA reia „în forță” plățile restante pentru subvențiile pe 2025 , după ce Ministerul Finanțelor a pus la dispoziție fondurile necesare, potrivit Agrointel . Miza este una de cash-flow pentru ferme: aproximativ 15.600 de fermieri mai au de primit cel puțin o plată, iar 1.005 dintre ei nu au încasat încă nicio sumă în campania curentă. Directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea , a explicat că ritmul autorizărilor a fost încetinit în ultimele zile din cauza concentrării instituției pe închiderea campaniei de depunere a cererilor. Campania s-a închis pe 5 iunie, iar de luni, 8 iunie, „prioritatea zero” devine finalizarea tuturor plăților aferente anului 2025. Cine sunt fermierii rămași la plată și ce se schimbă de acum Conform informațiilor prezentate de șeful APIA, există două categorii principale de beneficiari rămași în așteptare: aproximativ 15.600 de fermieri care mai au de primit cel puțin o plată pentru 2025; circa 1.005 fermieri care nu au încasat „niciun leu” în campania curentă și pentru care, de luni, plățile devin prioritatea imediată. În același timp, Pintea a precizat că, în ultimele 10 zile, s-au făcut plăți zilnice, dar „destul de mici”, deoarece resursele administrative au fost direcționate către finalizarea primirii cererilor. Blocaje tehnice și autorizări „dosar cu dosar” Pentru dosarele rămase blocate, APIA spune că lucrează punctual, la nivel de fermier, pentru a identifica problemele care împiedică autorizarea. Instituția a avut ședințe tehnice cu specialiștii proprii și cu dezvoltatorul software, iar fiecare dosar blocat ar fi fost analizat individual, astfel încât să poată fi introdus la plată. „S-a luat fiecare dosar blocat în parte și știm la fiecare ce trebuie făcut ca să intre la plată, din cei 15.600 de fermieri.” Șeful APIA a mai afirmat că sistemul informatic este pregătit pentru reluarea plăților și că sumele necesare au fost puse la dispoziție de ministrul Finanțelor, Tánczos Barna. De ce contează Reluarea accelerată a plăților are impact direct asupra lichidității fermelor, într-un moment în care subvențiile reprezintă, pentru multe exploatații, o sursă importantă de finanțare a activităților curente. Din informațiile disponibile în material, APIA își propune să recupereze întârzierile apărute pe fondul închiderii campaniei de depunere a cererilor, cu accent pe fermierii care nu au primit încă nicio plată. [...]
Agenția Națională pentru Zootehnie începe controale la prim-cumpărătorii de lapte, cu amenzi de până la 2.000 lei , într-o acțiune care vizează contractele, trasabilitatea și raportările lunare din lanțul de colectare, potrivit Agrointel . Inspectorii ANZ verifică respectarea condițiilor de înregistrare și funcționare ale prim-cumpărătorilor de lapte, în baza legislației în vigoare. Instituția spune că urmărește „protejarea producătorilor corecți” și menținerea unui sector „bazat pe calitate, trasabilitate și profesionalism”. „Verificăm contracte, trasabilitate, evidențe contabile, declarații lunare, cantități achiziționate și corectitudinea datelor raportate. Pentru că în zootehnie, cifrele nu înseamnă doar documente”, a anunțat ANZ. Ce înseamnă controlul, concret, pentru prim-cumpărători Conform definiției legale citate, prim-cumpărătorul este întreprinderea (sau grupul de întreprinderi) care cumpără lapte crud de la producători pentru operațiuni precum colectare, ambalare, depozitare, răcire sau transformare, inclusiv în baza unui contract, ori pentru a-l ceda mai departe către procesatori. ANZ indică faptul că acțiunea de control are mai multe etape, de la verificarea documentelor și pregătirea controlului, la controlul efectiv și, dacă este cazul, sancțiuni. Amenzi prevăzute de Legea 297/2013 Dacă sunt constatate abateri contravenționale, ANZ poate aplica amenzi (Legea 297/2013, cu modificările și completările ulterioare), inclusiv pentru: livrarea de lapte crud între producător și prim-cumpărător fără contract scris: amendă de la 1.500 la 2.000 lei; refuzul prim-cumpărătorului de a permite controlul sau de a pune la dispoziție documentele necesare: amendă de la 500 la 1.000 lei; neutilizarea unui sistem de evidență care să includă balanța intrărilor și ieșirilor pentru cantitățile de lapte și grăsime: amendă de la 500 la 1.000 lei; netransmiterea lunară către autoritatea competentă a informațiilor privind cantitatea de lapte crud livrată: amendă de la 500 la 1.000 lei. Cine poate suspenda activitatea și retrage avizul Pe lângă amenzile aplicate de ANZ, suspendarea activității de prim-cumpărător și retragerea avizului de înregistrare în registrul prim-cumpărătorilor sunt decise de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), conform precizărilor din articol. [...]
DN Agrar își accelerează extinderea în producția de lapte , cu o investiție totală anunțată de 15,5 milioane euro (aprox. 81 milioane lei) într-o nouă fermă și două unități de compostare, proiecte care ar urma să susțină creșterea capacității și modelul de agricultură circulară, potrivit Profit . Planul vizează dezvoltarea fermei CUT 2 (a șasea fermă din grup) și construirea a două noi unități de compostare. Miza operațională este creșterea volumelor, într-un sector în care dimensiunea și eficiența fermelor influențează direct costurile și stabilitatea livrărilor. Structura investiției și finanțarea Investiția în ferma CUT 2 este estimată la aproximativ 12 milioane euro (aprox. 63 milioane lei) și ar urma să fie finanțată printr-un credit bancar de la ING Bank , completat cu o contribuție de 20% din surse proprii. Conform informațiilor publicate, finanțarea are o dobândă de 1,5% plus EURIBOR la o lună (indice de referință pentru dobânzile în euro). Separat, compania intenționează să investească aproximativ 3,5 milioane euro (aprox. 18 milioane lei) în dezvoltarea a două noi unități de compostare, ca parte a strategiei de „agricultură circulară” (valorificarea subproduselor și reducerea deșeurilor în lanțul de producție). Atât finanțarea, cât și condițiile aferente sunt prezentate ca fiind supuse aprobării acționarilor în Adunarea Generală Extraordinară programată pentru 10 iulie 2026. Ce aduce noua fermă în capacitate și obiective Ferma CUT 2 este proiectată cu o capacitate de producție estimată de peste 50 de milioane de litri de lapte pe an. Amplasamentul indicat este localitatea Câlnic, județul Alba, în apropierea fermei existente CUT 1. În ecuația de creștere a grupului, CUT 2 este legată de ținta DN Agrar de a ajunge la o producție anuală de 150–200 de milioane de litri de lapte până în 2030, prin operarea a șase ferme cu eficiență ridicată. Publicația notează că aceasta ar însemna dublarea producției comparativ cu anul 2025. De ce contează Dincolo de anunțul investițional, proiectul indică o strategie de scalare finanțată preponderent prin credit, cu o componentă de infrastructură „verde” (compostare) menită să reducă pierderile și să îmbunătățească utilizarea resurselor. Următorul reper este votul acționarilor din 10 iulie 2026, de care depind finanțarea și derularea în condițiile prezentate. [...]
Reluarea pescuitului comercial și recreativ după 60 de zile de prohibiție redeschide activitatea pentru pescari, dar cu restricții punctuale pe specii și zone , potrivit Agerpres . Măsura are relevanță operațională directă pentru sectorul pescăresc, deoarece ridicarea interdicției nu este uniformă: rămân în vigoare perioade de prohibiție pentru anumite specii și reguli stricte în Delta Dunării și la Marea Neagră. Pescuitul comercial și recreativ s-a reluat luni, la nivel național, după o perioadă de aproximativ 60 de zile în care resursa acvatică din mediul natural a fost protejată în sezonul de reproducere. Excepție fac zonele de protecție pentru resursele acvatice vii prevăzute în ordinul comun al Ministerului Mediului și al Ministerului Agriculturii. Ce rămâne interzis: exemplul linului Deși prohibiția generală s-a încheiat, unele specii rămân prohibite. Agerpres dă ca exemplu linul, pentru care capturarea este interzisă în intervalul 8 iunie – 6 iulie. Reguli speciale în Delta Dunării: captură cu eliberare și limite la transport În Rezervația Biosferei Delta Dunării (RBDD) , pescuitul recreativ pentru știucă, șalău, somn și crap este permis doar cu eliberarea imediată a capturilor, cu posibilitatea reținerii unui singur exemplar pe zi, dintr-o singură specie. În plus, pescarii sportivi nu pot transporta mai mult de: 10 kilograme de pește/pescar; 15 kilograme de pește/familie, indiferent de numărul de zile în care și-au desfășurat activitatea. Actul normativ citat de Agerpres prevede și o interdicție permanentă pentru scrumbie în anumite perimetre din fața gurilor de vărsare ale Dunării în mare, cu delimitări precise (pe adâncime și coridoare stabilite în dreptul brațelor Sfântu Gheorghe, Sulina și Chilia). „Pe teritoriul RBDD, în afara perioadelor de prohibiție, pescuitul scrumbiei este interzis în tot cursul anului în fața gurilor de vărsare a Dunării în mare (...)”, se specifică în actul normativ aprobat de cele două ministere. Marea Neagră: calcan ul rămâne în prohibiție până pe 16 iunie Pentru Marea Neagră, prohibiția pescuitului la calcan se încheie pe 16 iunie, iar reținerea la bord a femelelor de rechin gestante rămâne interzisă. Prohibiția generală a durat circa 60 de zile, cu o excepție menționată de Agerpres: pe brațul Chilia al Dunării, pescuitul comercial și recreativ a reînceput după 45 de zile. [...]
Închiderea campaniei APIA 2026 indică o consolidare a fermelor , după ce suprafața declarată a crescut, iar numărul cererilor a scăzut, mai ales la exploatațiile sub 5 hectare, potrivit Economedia . Ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna , a anunțat că pentru subvențiile APIA aferente anului 2026 au fost depuse 671.334 de cereri de plată , pentru o suprafață totală de 9.766.322 de hectare . Comparativ cu anul trecut, suprafața declarată a crescut, în timp ce numărul cererilor a scăzut. Ce semnalează scăderea numărului de cereri Potrivit ministrului, diminuarea cererilor este vizibilă „în special în cazul terenurilor mai mici de 5 hectare”, iar această evoluție „reflectă procesul de comasare a terenurilor agricole și consolidarea exploatațiilor”, considerat important pentru creșterea competitivității agriculturii românești. Implicații operaționale: termenul de depunere s-a închis APIA le reamintise anterior fermierilor că termenul-limită pentru depunerea cererilor în Campania 2026 a fost 5 iunie 2026 , inclusiv. După această dată, cererile nu mai pot fi depuse, iar fermierii riscau să piardă sprijinul financiar acordat prin schemele și măsurile gestionate de agenție. [...]
