Știri
Știri din categoria Agricultură
Prețurile la cereale au scăzut cu peste 10% față de anul trecut, în timp ce la oleaginoase evoluția este mixtă, cu ușoare creșteri la soia și o temperare la floarea-soarelui, potrivit datelor sintetizate de AgroInfo pe baza Comisiei Europene și INS. Pentru fermieri și traderi, diferențele regionale și dinamica pe produse contează direct în deciziile de vânzare și în estimarea veniturilor din 2026.
În săptămâna începută la 6 aprilie, prețul mediu al grâului de panificație în depozitele din Muntenia (DEPSILO) a fost de 195,1 euro/tonă, față de 211,8 euro/tonă în perioada similară din 2025, adică o scădere de 7,8%. În Oltenia, media a coborât la 182,2 euro/tonă, de la 209,5 euro/tonă (minus 13%).
Ca reper extern, cel mai scump grâu de panificație menționat în datele Comisiei Europene a fost în porturile din Lisabona, cu o medie de 240 euro/tonă (preț DEPPORT).
Pentru porumb, tendința este similară la nivel de prețuri în depozite: în săptămâna începută la 6 aprilie, porumbul pentru hrana animalelor a avut în Muntenia un preț mediu de 184,9 euro/tonă, față de 213 euro/tonă în perioada similară a anului trecut (minus 13%). În Oltenia, media a fost de 192 euro/tonă, față de 200 euro/tonă în 2025 (minus 4%).
În paralel, indicatorii INS arată că scumpirile raportate la anul de referință 2020 rămân consistente, dar mai mici decât în 2025: în ianuarie 2026, +25,6% (față de +28,7% în ianuarie 2025), iar în februarie 2026, +27,4% (față de +34% în februarie 2025).
Spre deosebire de grâu și porumb, orzul și orzoaica se tranzacționează la prețuri mai mari decât cu un an în urmă. INS consemnează scumpiri de 34,5% (ianuarie 2026) și 38,2% (februarie 2026) față de 2020, comparativ cu 28,5% și 32,3% în aceleași luni din 2025, ceea ce indică o creștere în 2026 față de 2025 de peste 4%.
La floarea-soarelui, februarie a adus un trend ușor descendent, cu o scumpire de 0,3% față de 2025. Raportat la 2020, creșterea rămâne puternică: +65% în februarie 2026, față de +64,4% în februarie 2025. În ianuarie 2026, scumpirea a fost mai mică decât în ianuarie 2025 (58% vs 64%).
La soia, INS indică o creștere ușoară de 0,5% față de anul trecut (și +15,1% în februarie 2026 față de 2020, comparativ cu +14,7% în februarie 2025). Totuși, datele Comisiei Europene din 9 martie arată o scădere a prețului mediu la 373,3 euro/tonă, de la 382,9 euro/tonă cu un an în urmă (minus 2,5%), semnalând o posibilă schimbare de direcție.
AgroInfo precizează că prețurile calculate de INS acoperă prima etapă de comercializare (vânzări directe ale producătorilor sau achiziții directe de la producători) și:
În practică, asta înseamnă că prețurile „la poarta fermei” pot arăta diferit de valorile finale din lanț, iar comparațiile trebuie făcute cu aceeași metodologie.
Recomandate
Fermierii pot încasa avansuri APIA mai mari și mai devreme , după ce un regulament european publicat pe 21 iulie 2026 permite creșterea procentului de avans și plata înainte de calendarul obișnuit, potrivit AgroInfo . Miza este una de cash-flow pentru exploatații: documentul citat de publicație arată că avansul la plățile directe pe hectar și pe cap de animal poate urca de la 70% la 75% din valoarea subvențiilor, iar APIA are posibilitatea să vireze sumele înainte de 16 octombrie 2026. Ce intră în „suma APIA pe hectar” (cuantumuri planificate pentru 2026) Conform articolului, plățile directe pe suprafață includ: PD 01 – Sprijin de bază pentru venit (BISS): 100,66 euro/ha (aprox. 503 lei/ha) PD 02 – Sprijin redistributiv complementar (CRISS): 52,82 euro/ha (aprox. 264 lei/ha), acordat până la 50 ha PD 03 – Sprijin pentru tinerii fermieri (CIS-YF): 49 euro/ha (aprox. 245 lei/ha) Exemple de avans la 75%: cât ar putea intra în conturi AgroInfo publică și exemple de calcul pentru avansul aferent anului de cerere 2026, în ipoteza aplicării procentului maxim de 75%: Pentru un fermier care beneficiază și de sprijinul pentru tineri fermieri: PD 01: 75,49 euro/ha (aprox. 377 lei/ha) PD 02: 39,61 euro/ha (aprox. 198 lei/ha) PD 03: 36,75 euro/ha (aprox. 184 lei/ha) Total: 151,85 euro/ha (aprox. 759 lei/ha), estimare a publicației Pentru un fermier fără sprijinul pentru tineri fermieri, publicația indică un avans de 115 euro/ha (aprox. 575 lei/ha). La aceste sume se pot adăuga eco-schemele (plăți suplimentare pentru practici favorabile mediului), în funcție de cererea depusă de fiecare fermier. Cuantumurile pentru 2026 sunt prevăzute în Planul Național Strategic 2023–2027 , mai notează sursa. [...]
Oprirea traficului fluvial la Calafat blochează livrările de cereale în plin sezon de recoltare , pe fondul unui nivel al Dunării la minim istoric pentru luna septembrie, potrivit Euronews . La intrarea în țară, la Baziaș , debitul Dunării a coborât la 1.400 m³/s, mult sub media multianuală a lunii septembrie, de 3.800 m³/s. Hidrologii avertizează că situația se poate agrava în zilele următoare, cu o scădere estimată până la 1.350 m³/s și apoi la 1.300 m³/s pe 14 septembrie. Impact direct asupra agriculturii: barjele cu cereale nu mai pot fi încărcate Nivelul scăzut al apei afectează deja navigația și activitatea porturilor, iar în unele zone pontoanele și barjele au ajuns aproape pe uscat. La Calafat, primarul Mihai Cotea spune că traficul fluvial este oprit complet, ceea ce închide practic ruta de transport pe apă pentru cereale în zonă. „Nu mai putem încărca barjele cu cereale la Calafat, navele nu mai pot tranzita sectorul Dunării, cel puțin aici, la Calafat. Este într-adevăr o problemă majoră și o situație de criză.” Problema vine într-un moment sensibil pentru agricultori, aflați în plin sezon de recoltare: floarea-soarelui este deja în lucru, iar porumbul urmează. Primarul indică presiunea imediată asupra fermierilor, care nu ar avea unde să ducă marfa, în condițiile în care nu dispun nici de spații de depozitare suficiente și nici de posibilitatea de a vinde rapid. Semnale de severitate: retragerea apei scoate la suprafață epave Pe anumite sectoare, retragerea Dunării a făcut vizibile epave și alte elemente care, în mod normal, sunt acoperite de apă. Localnicii spun că traficul naval „aproape că a dispărut”, iar scăderea nivelului este vizibilă inclusiv prin apariția unor dune de nisip în albie. Autoritățile se așteaptă ca debitul Dunării să continue să scadă în următoarele zile, ceea ce menține riscul de prelungire a blocajelor pe navigație și, implicit, al întârzierilor în transportul recoltelor din zonele dependente de ruta fluvială. [...]
Vântul puternic din vest restrânge lucrările sensibile și crește riscul operațional pentru utilaje , în timp ce lipsa precipitațiilor păstrează până seara o fereastră de lucru pentru transport și unele intervenții în câmp, potrivit Agronet . Buletinul meteo agricol de la ora 18:00 indică Banatul și Crișana drept zonele cu risc ridicat, dar recomandă prudență și în alte regiuni din cauza rafalelor și a disconfortului termic. Unde se strânge „fereastra” de lucru: Banat și Crișana În Banat, intervalul rămas din zi este descris ca însorit și uscat, însă combinația de căldură, vânt puternic și instabilitate „reduce siguranța lucrărilor sensibile”. La ora 18:00, temperatura maximă indicată este de 29,5°C, cu rafale de 22,5 km/h și umiditate de 28,5%. În aceste condiții, recomandarea este de a amâna tratamentele și de a continua transportul doar cu atenție, după verificarea expunerii parcelei la rafale. În Crișana, vântul este și mai activ, iar probabilitatea de precipitații urcă la un maxim de 47%, deși cantitatea estimată în fereastră rămâne foarte mică (0,08 mm, echivalent 0,08 l/m²). La ora 18:00, sunt indicate rafale de 26 km/h, iar mesajul operațional rămâne similar: evitați zonele expuse, nu programați tratamente și păstrați lucrările în câmp „selective”. Regiunile cu condiții mai bune pentru transport și câmp, până seara Pe fondul precipitațiilor reduse sau absente, mai multe zone au o fereastră mai bună pentru finalizarea transportului și a unor lucrări în câmp, cu condiția verificării locale a vântului și a accesului: Moldova : „cea mai bună fereastră” pentru câmp și transport; fără ploaie estimată în interval, dar cu vânt de urmărit (rafale de 27,6 km/h). Dobrogea : uscat, acces bun pentru utilaje, însă vânt susținut (23 km/h, rafale 23,5 km/h); tratamentele sunt de evitat până la stabilizare. Muntenia : fereastră uscată pentru recoltare și logistică, cu probabilitate foarte mică de ploaie; rămâne necesară atenție la vânt și temperaturi ridicate. București–Ilfov : interval uscat și foarte cald până la finalul ferestrei de lucru (menționat în sinteza buletinului). Ce înseamnă practic pentru fermieri: priorități și amânări Sinteza „de orientare rapidă” din buletinul de la ora 18:00 pune accent pe decizii operaționale, nu pe volum de lucrări: Banat și Crișana : limitarea expunerii utilajelor și amânarea tratamentelor din cauza vântului și a disconfortului termic. Moldova, Dobrogea, Muntenia, București–Ilfov : transport și lucrări în câmp în condiții mai bune până seara, dacă accesul local este bun. Oltenia, Transilvania și zona montană : verificarea necesarului de apă și evitarea lucrărilor sensibile la vânt. În ansamblu, buletinul indică o seară cu oportunități pentru logistică și recoltare acolo unde nu există expunere puternică la rafale, dar cu o limitare importantă: intervențiile care depind de „calm atmosferic”, în special tratamentele, rămân cele mai vulnerabile la vânt. [...]
Fermierii cer un mecanism rapid de sprijin la îngrășăminte, avertizând că fără bani înainte de fertilizare producția va scădea , pe fondul prețurilor ridicate la inputuri și al costurilor de finanțare, potrivit Economica , care citează un comunicat al Forumului APPR. Forumul APPR spune că fermierii din România sunt presați simultan de scumpirea îngrășămintelor, finanțarea mai scumpă, volatilitatea prețurilor la energie și combustibili, prețuri de valorificare reduse sau instabile și efectele cumulate ale secetei și recoltelor slabe din ultimii ani. În acest context, organizația solicită autorităților sprijin financiar dedicat achiziției de îngrășăminte. Miza: decizii tehnologice luate acum, efecte în campania 2026–2027 Potrivit Forumului APPR, fermierii iau deja decizii privind achiziția inputurilor, fertilizarea și înființarea culturilor pentru campania agricolă 2026–2027. Fără un calendar clar și o măsură „aplicabilă imediat”, „numeroase exploatații” ar urma să fie obligate să reducă dozele de fertilizare, să diminueze suprafețele cultivate sau să amâne achiziții esențiale. Organizația avertizează că impactul nu se oprește la nivelul cash-flow-ului din ferme: subfertilizarea ar însemna diminuarea potențialului de producție, scăderea competitivității agriculturii românești și o vulnerabilitate suplimentară pentru securitatea alimentară. Ce solicită fermierii și ce fonduri invocă Forumul APPR afirmă că a transmis încă din iulie propuneri ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Autorității de Management pentru Planul Strategic PAC 2023–2027 și Direcției Generale Politici Agricole, semnalând o „nouă criză a îngrășămintelor” pe fondul tensiunilor geopolitice, perturbării lanțurilor de aprovizionare și creșterii costurilor de producție. În centrul cererii este alocarea europeană de 29.977.500 euro (aprox. 149,9 milioane lei) destinată României, pe care fermierii vor să o vadă transformată „rapid” într-un sprijin concret, predictibil și ușor accesibil, completat cu o contribuție din bugetul național. Concret, fermierii cer: instituirea unui ajutor direct pentru achiziția de îngrășăminte; criterii de eligibilitate adaptate realităților din ferme; includerea achizițiilor deja efectuate; simplificarea procedurilor administrative; plăți făcute înaintea principalelor perioade de fertilizare. Forumul APPR invocă și faptul că alte state membre, precum Franța, au anunțat deja măsuri de sprijin, iar în România ar fi nevoie „fără întârziere” de un mecanism „clar și eficient”. În lipsa unei intervenții la timp, organizația susține că fondurile riscă fie să fie dispersate într-un mecanism cu impact economic marginal, fie să ajungă prea târziu pentru a mai influența deciziile din ferme. [...]
Fermierii australieni testează fertilizarea cu sticlă reciclată ca alternativă la îngrășămintele importate , pe fondul presiunii puse de prețuri ridicate și posibile blocaje de aprovizionare, potrivit agrarheute . Ideea: sticla măcinată, bogată în siliciu, ar putea mobiliza nutrienți din sol și reduce nevoia de îngrășăminte minerale. Cum funcționează „îngrășământul” din sticlă În Australia, sticlele sunt transformate în pulbere fină sau granule și împrăștiate pe terenuri agricole. Siliciul din material ar avea două efecte principale, conform agronomilor citați: ar susține mecanismele naturale de apărare ale plantelor împotriva dăunătorilor, bolilor și stresului de secetă; ar putea face fosfatul din sol mai disponibil pentru plante: agronomul David Archer susține că siliciul leagă fierul, ceea ce ar elibera fosfatul și l-ar face accesibil rădăcinilor. Producție și sursa materiei prime Materialul provine din sistemul de returnare „ Containers for Change ” din statul Queensland . La Brisbane funcționează o instalație evaluată la aproximativ 4 milioane de dolari australieni, care produce în prezent circa 20 de tone pe săptămână. Sticlele sunt mărunțite în tamburi mari căptușiți cu ceramică, folosind bile ceramice, iar produsul final este adaptat ca textură (pulbere „ca talcul” sau granulat) în funcție de utilizare. Aplicare în fermă și domenii de utilizare În practică, fermierii folosesc două metode: pulbere amestecată cu apă și pulverizată pe culturi; granulat uscat împrăștiat pe teren arabil sau pajiști. Produsul este testat în mai multe sisteme agricole, inclusiv la cereale, viță-de-vie, meri și trestie de zahăr, dar și în ferme de lapte și de bovine pentru carne. Ce rezultate sunt raportate și ce rămâne neconfirmat Agronomul Peter Norwood vorbește, pe baza experiențelor de până acum, despre posibile creșteri ale creșterii plantelor și productivității cu 25–30% și despre o nevoie mai mică de îngrășăminte convenționale, datorită disponibilității mai bune a nutrienților. Un exemplu de fermă: Tony Donovan, care lucrează în regiunea Warrnambool și exploatează ferme de lapte și bovine pe 14.000 de hectare, a aplicat produsul pe circa o treime din suprafață. El afirmă că sporul zilnic al bovinelor iarna ar fi urcat de la 0,7–0,8 kg la 1,4–2 kg, concomitent cu o îmbunătățire a creșterii ierbii. Publicația notează însă că acestea sunt, deocamdată, declarații ale agronomilor implicați și ale unui fermier, iar repetabilitatea efectelor în alte condiții de sol, climă și management agricol trebuie verificată prin teste independente. De ce contează: reducerea dependenței de importuri Pentru fermele australiene, valorificarea sticlei reciclate este prezentată ca o opțiune care ar putea diminua dependența de îngrășăminte importate. În contextul în care livrările și prețurile au fost volatile, interesul pentru surse „locale” de nutrienți a crescut, iar astfel de soluții pot deveni relevante operațional și economic dacă rezultatele se confirmă în studii independente. [...]
Perturbările din Marea Neagră împing în sus costul grâului pentru Asia , care se vede nevoită să cumpere mai scump din Australia și Argentina pentru a acoperi rapid necesarul, potrivit Economica . Traderi citați în material arată că, în ultimele 10 zile, au existat tranzacții „în vrac” pentru grâu australian și argentinian, pe fondul căutării unor furnizori alternativi la cerealele care „nu au mai venit din Rusia și Ucraina”. Problema de fond este oferta limitată, după ce atacurile rusești și ucrainene asupra porturilor și navelor au perturbat terminalele de cereale din Marea Neagră, iar exportatorii au fost forțați să amâne sau să anuleze încărcarea a zeci de nave în plin sezon de export. Diferențe de preț: Australia și Argentina, peste nivelul Mării Negre Potrivit traderilor consultați de Reuters , importatorii asiatici au plătit aproximativ: 315–330 dolari/tonă pentru grâu australian (inclusiv cost și navlu), adică aprox. 1.418–1.485 lei/tonă ; 310–315 dolari/tonă pentru grâu argentinian, adică aprox. 1.395–1.418 lei/tonă . Prin comparație, pentru cea mai mare parte a grâului din regiunea Mării Negre, cu livrare în august–septembrie, prețurile au variat între 260 și 280 dolari/tonă (aprox. 1.170–1.260 lei/tonă ). Efect în lanț: scumpiri pe burse și presiune pe livrări De la sfârșitul lunii iunie până în prezent, cotațiile futures de referință la grâu la bursa din Chicago au crescut cu aproximativ 35% , pe fondul deficitului de livrări din Marea Neagră, în timp ce prețurile „cash” au urcat și la exportatori rivali precum Argentina, Australia și SUA. Marți, la CBOT, grâul a atins cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani și jumătate, după ce Moscova a respins un moratoriu asupra atacurilor în regiunea Mării Negre și a lansat atacuri asupra infrastructurii portuare ucrainene. Tot Reuters indică faptul că procesatorii de cereale din Asia și-au rezervat 2–2,5 milioane de tone de grâu din Marea Neagră pentru livrare în iulie–septembrie, echivalentul a circa 30%–50% din cererea de import. Întârzierile tot mai mari ale transporturilor alimentează însă temerea că o parte din volume ar putea să nu ajungă la cumpărători. În afară de Indonezia (al doilea cel mai mare cumpărător de grâu din lume), între importatorii asiatici care cumpără grâu din Marea Neagră sunt menționate Bangladesh, Vietnam, Malayezia, Thailanda și Sri Lanka. [...]
