Știri
Știri din categoria Agricultură

Continuarea subvențiilor și a programelor finanțate din fonduri europene devine prioritatea imediată odată cu preluarea interimară a Ministerului Agriculturii de către Tánczos Barna, într-un moment în care fermierii așteaptă decizii guvernamentale pentru plăți și scheme de sprijin, potrivit AgroIntel.
Tánczos Barna, propus de premierul Ilie Bolojan pentru conducerea interimară a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a transmis că, după semnarea decretului de numire de către președinte, va urmări „buna funcționare” a ministerului în perioada următoare, în paralel cu rolul de viceprim-ministru. Mesajul său pune accent pe evitarea întreruperilor în programele de sprijin pentru agricultori și în investițiile din fonduri europene, pe fondul „provocărilor” care afectează sectorul agricol.
„Este important ca programele de sprijin pentru agricultori și investițiile din fonduri europene să continue fără întreruperi, și să putem răspunde provocărilor care afectează sectorul agricol.”
În plan operațional, una dintre mizele imediate este aprobarea unor acte normative necesare pentru plăți și scheme de sprijin. Publicația notează că cele mai importante plăți așteptate de fermieri sunt Ajutoarele Naționale Tranzitorii (ANT), pentru care Guvernul trebuie să aprobe plafoanele aferente campaniei 2025.
Pe lista altor proiecte care „ar trebui aprobate” de Guvern apar:
În contextul schimbării de la vârful MADR, mesajul indică faptul că prioritatea interimatului este continuitatea administrativă: menținerea fluxului de sprijin către fermieri și derularea investițiilor din fonduri europene, fără blocaje generate de tranziția politică. În practică, această continuitate depinde de calendarul de aprobare a hotărârilor de guvern și a ordonanțelor menționate, precum și de semnarea decretului de numire.
Recomandate

Ministerul Agriculturii a instalat conduceri interimare la APIA și ANF până la 31 iulie 2026, pentru a evita blocaje în plăți și controale , după suspendarea lui Adrian Pintea și încetarea mandatului temporar al lui Romeo Șoldea, potrivit Agronet . La Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), atribuțiile directorului general au fost preluate de Kerekes Melinda Klara , director al Direcției Economice. La Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF), conducerea este asigurată de Ramona Ionela Nechifor, director general adjunct, și de Manole Filofteia, director al Laboratorului Național Fitosanitar. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) spune că numirile sunt interimare și urmăresc continuitatea activității celor două instituții. De ce contează: continuitatea plăților APIA și a controalelor din campaniile 2025–2026 Schimbarea de la vârful APIA nu modifică regulile de eligibilitate, cuantumurile sau obligațiile fermierilor, însă miza este operațională: agenția trebuie să continue activitățile curente care condiționează fluxul de subvenții și servicii pentru fermieri. Conform informațiilor din articol, APIA are în derulare, între altele: autorizarea plăților rămase din Campania 2025; controalele aferente Campaniei 2026; pregătirea avansurilor pentru cererile depuse în 2026; eliberarea adeverințelor pentru credite; rambursarea accizei la motorină; administrarea schemelor de sprijin pentru sectorul zootehnic. Contextul este cu atât mai sensibil cu cât există deja întârzieri la unele intervenții: aproximativ 3.000 de fermieri ar putea primi abia în toamnă anumite subvenții aferente Campaniei 2025 , pe fondul problemelor informatice și al calculelor realizate manual pentru o parte dintre dosare, mai notează publicația (cu trimitere la un material anterior). Suspendarea, legată de trimiterea în judecată comunicată de DNA MADR arată că suspendarea lui Adrian Pintea din funcția de director general al APIA și încetarea exercitării temporare a funcției de director general al ANF de către Romeo Șoldea au venit după comunicarea oficială privind trimiterea celor doi în judecată de Direcția Națională Anticorupție (DNA), informație relatată și de Ziarul Financiar (link în sursa Agronet). Ministerul a invocat articolul 513 alineatul (1) litera l) din Codul administrativ, care reglementează suspendarea de drept a raportului de serviciu în anumite situații în care un funcționar public este trimis în judecată. În dosar, procurorii susțin că transferul și mutarea unei persoane pe un post cu atribuții de control fitosanitar ar fi fost făcută deși aceasta nu îndeplinea condițiile de studii și pregătire. Cei doi sunt acuzați de presupuse fapte de abuz în serviciu și instigare la abuz în serviciu; trimiterea în judecată nu echivalează cu stabilirea vinovăției, care poate fi decisă doar prin hotărâre judecătorească definitivă. ANF: activitatea curentă și obligațiile rămân neschimbate La ANF, atribuțiile de conducere au fost împărțite între Ramona Ionela Nechifor și Manole Filofteia. Autoritatea coordonează controlul produselor pentru protecția plantelor, supravegherea organismelor dăunătoare, inspecțiile fitosanitare, laboratoarele de specialitate și certificarea necesară circulației unor plante și produse vegetale. Potrivit articolului, schimbarea conducerii nu suspendă autorizațiile, controalele sau obligațiile aplicabile fermierilor și operatorilor economici: registrele de tratamente, condițiile de utilizare a produselor pentru protecția plantelor și cerințele fitosanitare rămân în vigoare. Ministerul Agriculturii nu a precizat ce soluție va fi aplicată după 31 iulie 2026; până la o nouă decizie, conducerile interimare trebuie să asigure funcționarea curentă a APIA și ANF, fără întreruperea plăților, controalelor și serviciilor destinate fermierilor. [...]

Crescătorii de ovine anunță două proteste la ANSVSA, pe fondul blocajului la export și al disputelor privind vaccinarea , potrivit AgroInfo . Miza imediată este una operațională și economică: fermierii cer măsuri care să deblocheze comerțul și să reducă presiunea financiară din ferme, în contextul în care sectorul ovin/caprin este descris ca fiind într-o „situație dezastruoasă”. Primul protest este programat joi, 30 iulie 2026, și este organizat de Asociația Regională a Crescătorilor de Ovine și Caprine Voiniceni și Asociația Crescătorilor de Ovine și Caprine Corbu Vaslui. Al doilea protest este anunțat pentru 3 august 2026 de oierul Ionică Sterp, vicepreședintele Asociației Profesionale a Ciobanilor (APC). Ambele acțiuni ar urma să aibă loc în București, în fața sediului Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) , iar pentru protestul din 30 iulie este menționată și deplasarea către Piața Victoriei (Guvernul României). Ora de începere indicată pentru 30 iulie este 10:00. Ce revendicări pun pe masă crescătorii Potrivit informațiilor din articol, protestele vizează în principal: vaccinarea ovinelor și costurile asociate; blocarea exportului; solicitarea de despăgubiri pentru fermieri; cererea ca statul să plătească vaccinarea împotriva antraxului; asumarea răspunderii pentru „dezastrul produs în sectorul ovin”. În mesajul citat de AgroInfo, crescătorul de oi Răzvan Răducan susține că protestul din 30 iulie este organizat în cadrul legal notificat de cele două asociații și face apel la mobilizare și coordonare pentru transport, prin contactarea reprezentanților asociațiilor din județe. De ce contează: risc de escaladare și presiune pe decizie publică Anunțarea a două proteste la interval de câteva zile indică o tensiune în creștere între crescătorii de ovine/caprine și autorități, cu potențial de escaladare dacă revendicările legate de export, despăgubiri și finanțarea vaccinării nu primesc un răspuns rapid. În lipsa unor detalii suplimentare în sursă despre măsurile pregătite de autorități, rămâne neclar ce soluții ar putea fi discutate pe termen scurt și în ce calendar. [...]

Un fermier din Teleorman își mărește suprafața cu rapiță LID Invicto pentru toamna 2026 , mizând pe stabilitatea producțiilor și pe comportamentul bun al hibridului în condiții dificile, potrivit Agrointel . Decizia vine de la Alin Zamfir, care lucrează teren în Ciuperceni (județul Teleorman) și a testat LID Invicto pe o parte din cele 470 de hectare cultivate cu rapiță. Fermierul spune că hibridul „a ramificat foarte bine” și a compensat o primăvară „foarte friguroasă”, chiar dacă vegetația a fost lentă. Ce urmărește fermierul: producție estimată și risc mai mic În fermă, așteptările pentru LID Invicto sunt ridicate, cu o producție estimată de 4 tone/ha. Zamfir precizează că este primul an în care hibridul este folosit la el în exploatație și își exprimă încrederea că nu va fi o alegere greșită. Pe lângă performanța agronomică, un argument operațional invocat este accesul la un serviciu de asigurare împotriva secetei, menționat ca element care întărește parteneriatul cu furnizorul. Caracteristicile invocate pentru LID Invicto Materialul indică faptul că LID Invicto este un hibrid semitimpuriu și evidențiază câteva trăsături urmărite în practică, în special pentru stabilitatea culturii: vigoare foarte bună la răsărire și la ieșirea din iarnă; toleranță foarte mare la scuturare; număr foarte mare de ramificații; număr foarte mare de silicve; lungime medie a silicvelor. Hibridul este încadrat în gama „Azot Master” a Lidea , descrisă ca incluzând hibrizi care valorifică eficient azotul din sol (azotul fiind principalul nutrient care influențează creșterea și producția la rapiță). De ce contează pentru ferme: decizia de extindere înainte de semănatul din 2026 În contextul pregătirii campaniei de toamnă 2026, cazul din Teleorman arată cum fermierii își calibrează suprafețele în funcție de comportamentul hibrizilor în ani cu stres climatic și de pachetul de servicii asociat (inclusiv asigurare). În lipsa unor date comparative de piață în material, impactul rămâne la nivel de decizie operațională la nivel de fermă: extinderea suprafeței cu un hibrid considerat mai predictibil în condiții grele. [...]

Reconstrucția integrală a sistemului e-Terra prelungește blocajul extraselor de carte funciară , cu efect direct asupra tranzacțiilor cu terenuri agricole și a proiectelor care depind de documente cadastrale, în condițiile în care Guvernul nu a putut indica, la 27 iulie 2026, un termen ferm de reluare a serviciilor, potrivit Agronet . Atacul de tip ransomware a fost constatat la 14 iulie 2026, după identificarea unui acces neautorizat în infrastructura informatică a Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) . Autoritățile spun că atacatorii au criptat și au șters o parte din infrastructura care găzduia aplicațiile instituției, iar sistemele afectate au fost izolate pentru a limita extinderea incidentului. Ce rămâne blocat pentru fermieri și investitori În lipsa extraselor de carte funciară și a funcționării aplicațiilor ANCPI, sunt amânate operațiuni care presupun verificări cadastrale și confirmarea situației juridice a terenurilor. În practică, blocajul lovește în special: vânzările de terenuri agricole și tranzacțiile cu ferme și construcții; constituirea de garanții imobiliare (inclusiv în relația cu băncile); proiecte de investiții care cer documente cadastrale în dosar; înscrieri și operațiuni în cartea funciară. Guvernul susține că baza centrală de date cu evidența proprietăților și a drepturilor reale asupra imobilelor „nu ar fi fost afectată” și că, la momentul comunicării, nu existau dovezi privind accesul atacatorilor la aceste informații. Totuși, reluarea serviciilor nu este automată: aplicațiile trebuie reconstruite, verificate și testate înainte de repornire. Reconstrucție în Cloudul Guvernamental și testare înainte de repornire Infrastructura e-Terra este reconstruită integral în Cloudul Guvernamental de echipele ANCPI, cu sprijinul specialiștilor Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS) și ai Centrului Național Cyberint. Înainte de redeschidere sunt prevăzute teste realizate de Direcția Națională de Securitate Cibernetică, STS și Cyberint. Autoritățile au indicat și măsuri suplimentare de protecție, între care segmentarea rețelei, autentificarea cu mai mulți factori pentru conturile privilegiate, monitorizarea continuă și verificarea aplicațiilor înainte de reconectarea la serviciile publice. Nu a fost comunicată o zi sau o oră pentru repornire. Piața funciară: întârzieri la tranzacțiile mari și efecte în lanț Notarii nu pot autentifica contractele definitive de vânzare-cumpărare atunci când nu pot obține extrase actualizate de carte funciară necesare verificării imobilului. În zona tranzacțiilor mari, publicația indică cel puțin șase oferte pentru terenuri agricole de peste 30 de hectare, aflate în etapa exercitării dreptului de preempțiune, care pot fi întârziate (Codlea, Scorțaru Nou, Târgu Frumos, Iancu Jianu, Zvoriștea și Lunca Veche). Imaginea completă a dosarelor afectate poate fi mai amplă, deoarece tranzacțiile pentru suprafețe mai mici sunt gestionate și publicate prin direcțiile agricole județene, fără un bilanț central complet. Ca reper de piață, în prima jumătate a lui 2026 au fost finalizate zece tranzacții cu terenuri agricole de peste 30 de hectare, cu o valoare cumulată de aproape 18 milioane de lei, iar în 2025 au fost 18 tranzacții, în valoare de aproximativ 49 de milioane de lei (datele vizează doar vânzările mari publicate la nivel central). Finanțări și proiecte: excepție temporară la AFIR, dar nu pentru toate termenele Blocajul poate întârzia proiectele în care solicitantul trebuie să demonstreze dreptul asupra terenului sau construcției, extrasul de carte funciară fiind cerut frecvent în documentații de investiții, proceduri bancare și la constituirea garanțiilor. Pentru Schema de energie destinată întreprinderilor agricole și industriei alimentare, AFIR a permis temporar depunerea proiectelor fără extras de carte funciară , până la închiderea sesiunii din 14 august 2026, urmând ca documentele cadastrale să fie solicitate ulterior, în etapa de evaluare. Măsura nu înseamnă însă că termenele administrative, contractuale sau bancare se prelungesc automat, iar cei cu dosare în lucru sunt îndemnați să verifice separat condițiile și termenele aplicabile. Recomandare pentru utilizatorii ePay Situația platformei ePay este analizată separat, iar Guvernul a recomandat utilizatorilor ePay să își schimbe parola, mai ales dacă folosesc aceeași parolă și la alte servicii. Investigația urmează să stabilească dacă datele utilizatorilor au fost afectate și în ce măsură, eventualele notificări privind protecția datelor fiind așteptate după finalizarea verificărilor. Până la repunerea în funcțiune a aplicațiilor ANCPI, efectul imediat pentru agricultură rămâne acumularea de întârzieri la tranzacțiile cu terenuri, înscrierile în cartea funciară și proiectele care depind de documente cadastrale. [...]

Suspendarea șefilor APIA și ANF deschide o perioadă de interimat într-un moment sensibil pentru derularea plăților și a controalelor din agricultură , după ce Ministerul Agriculturii a aplicat măsuri administrative ca urmare a trimiterii în judecată de către DNA a conducerii celor două instituții, potrivit Ziarul Financiar . Ministrul Agriculturii a dispus suspendarea directorului general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) , Adrian Pintea, și încetarea exercitării temporare a funcției de director general al Autorității Naționale Fitosanitare (ANF) , Romeo Șoldea. Cei doi au fost trimiși în judecată de DNA într-un dosar care vizează presupuse fapte de abuz în serviciu și instigare la abuz în serviciu. Potrivit procurorilor, cei doi ar fi facilitat transferul și ulterior mutarea pe un post de control fitosanitar a unei persoane care nu îndeplinea condițiile legale de ocupare a funcției. Conducere interimară până la 31 iulie 2026 Pentru „asigurarea continuității activității”, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a numit conduceri interimare până la 31 iulie 2026: La APIA , atribuțiile de director general vor fi preluate de Kerekes Melinda Klara , director al Direcției Economice. La ANF , atribuțiile vor fi exercitate de Ramona Ionela Nechifor , director general adjunct, și de Manole Filofteia , director al Laboratorului Național Fitosanitar. Baza legală invocată de minister Ministerul Agriculturii precizează că măsurile au fost dispuse în conformitate cu art. 513 alin. (1) lit. l) din Codul administrativ , ca urmare a comunicării oficiale primite din partea DNA. Pentru fermieri și companiile din lanțul agroalimentar, schimbarea conducerii la APIA și ANF înseamnă, pe termen scurt, o funcționare în regim de interimat a două instituții-cheie: una care gestionează plăți și intervenții în agricultură, cealaltă cu rol în controlul fitosanitar. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre eventuale efecte imediate asupra calendarului operațional. [...]

Ziua de 26 iulie aduce presiune pe apa din sol în vest , în special în Crișana și Banat , unde evapotranspirația ridicată și lipsa ploilor utile pot amplifica stresul hidric la culturile de sezon, potrivit Agronet . Pentru ferme, miza imediată este una operațională: lucrările de câmp sunt, în general, favorizate de vremea uscată, dar deciziile de irigare și tratamentele trebuie calibrate strict după verificări locale. Vestul țării: fereastră bună de lucru, dar deficitul de apă rămâne tema zilei În Banat, prognoza indică o zi însorită, cu precipitații practic inexistente (0,03 mm, probabilitate maximă 2%) și temperaturi de la 14,5°C dimineața la 34°C spre seară. Evapotranspirația este estimată la 4,87 mm, ceea ce menține presiunea pe umiditatea din sol, mai ales la porumb, floarea-soarelui, soia, legume, livezi și vie. În aceste condiții, irigarea rămâne o decizie care „nu se ia din birou”, ci după controlul efectiv al solului, la nivel de parcelă. Crișana intră în zi cu cea mai ridicată evapotranspirație din buletin (5,42 mm), pe fondul unui regim aproape complet lipsit de ploi (0,005 mm, probabilitate maximă 2%) și cu maxime de până la 34,5°C. Mesajul practic este același: condițiile sunt bune pentru utilaje și transport, însă culturile sensibile la deficitul de apă trebuie urmărite înainte ca temperaturile să urce, iar irigarea nu ar trebui uniformizată fără măsurători locale. Restul regiunilor: uscat pentru recoltare și transport, cu limitări punctuale la tratamente În majoritatea zonelor analizate, Agronet indică „ferestre favorabile” pentru accesul în câmp, recoltare și logistică, pe fondul unor precipitații estimate nule sau aproape nule. Totuși, apar câteva constrângeri operaționale: Dobrogea : vântul este factorul limitativ pentru tratamente, cu rafale regionale de până la 25 km/h ; recomandarea este amânarea tratamentelor când vântul este activ. Moldova : vreme stabilă, dar rafalele pot urca, în medie regională, până la 17,6 km/h , ceea ce poate scurta ferestrele utile pentru tratamente. Transilvania : zi uscată, cu acces bun în câmp; pentru tratamente și uscarea masei vegetale, rămâne importantă verificarea rouăi sau umezelii locale. Ce merită urmărit mâine dimineață, în fermă Pentru 26 iulie, buletinul pune accent pe verificări simple, dar decisive pentru costuri și randament: umiditatea din sol în vest și sud-vest, înainte de orice decizie de irigare, în contextul unei evapotranspirații de circa 4,9–5,4 mm ; uscarea reală a masei vegetale la cosit/uscarea și balotarea furajelor, chiar dacă prognoza indică puține sau deloc precipitații; vântul și roua/frunza umedă înainte de tratamente, care ar trebui făcute doar în intervale fără vânt și fără căldură excesivă. În ansamblu, 26 iulie arată ca o zi bună pentru lucrări și transport, dar cu un risc agronomic care nu se vede „din prognoza de ploaie”: consumul de apă al culturilor rămâne ridicat în vest, iar diferențele dintre parcele pot face ca aceeași decizie (mai ales la irigare) să fie corectă într-un loc și greșită la câțiva kilometri distanță. [...]