Știri
Știri din categoria Agricultură
Continuarea subvențiilor și a programelor finanțate din fonduri europene devine prioritatea imediată odată cu preluarea interimară a Ministerului Agriculturii de către Tánczos Barna, într-un moment în care fermierii așteaptă decizii guvernamentale pentru plăți și scheme de sprijin, potrivit AgroIntel.
Tánczos Barna, propus de premierul Ilie Bolojan pentru conducerea interimară a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a transmis că, după semnarea decretului de numire de către președinte, va urmări „buna funcționare” a ministerului în perioada următoare, în paralel cu rolul de viceprim-ministru. Mesajul său pune accent pe evitarea întreruperilor în programele de sprijin pentru agricultori și în investițiile din fonduri europene, pe fondul „provocărilor” care afectează sectorul agricol.
„Este important ca programele de sprijin pentru agricultori și investițiile din fonduri europene să continue fără întreruperi, și să putem răspunde provocărilor care afectează sectorul agricol.”
În plan operațional, una dintre mizele imediate este aprobarea unor acte normative necesare pentru plăți și scheme de sprijin. Publicația notează că cele mai importante plăți așteptate de fermieri sunt Ajutoarele Naționale Tranzitorii (ANT), pentru care Guvernul trebuie să aprobe plafoanele aferente campaniei 2025.
Pe lista altor proiecte care „ar trebui aprobate” de Guvern apar:
În contextul schimbării de la vârful MADR, mesajul indică faptul că prioritatea interimatului este continuitatea administrativă: menținerea fluxului de sprijin către fermieri și derularea investițiilor din fonduri europene, fără blocaje generate de tranziția politică. În practică, această continuitate depinde de calendarul de aprobare a hotărârilor de guvern și a ordonanțelor menționate, precum și de semnarea decretului de numire.
Recomandate
Lipsa proiectelor de HG pentru plafoanele ANT blochează practic startul plăților către fermieri , într-un moment în care instabilitatea politică riscă să împingă calendarul subvențiilor dincolo de finalul lunii aprilie, potrivit Agrointel . Pe ordinea de zi a ședinței de Guvern de joi, 23 aprilie, nu se regăsesc proiectele de hotărâre care ar fi trebuit să deblocheze banii pentru Ajutoarele Naționale Tranzitorii (ANT) din vegetal și zootehnie, dar nici alte ajutoare care ar urma să se aplice pentru cartofi, usturoi sau motorină. În lipsa acestor acte, începerea plăților pentru schemele respective devine imposibilă. De ce contează: risc de întârziere a subvențiilor din bugetul de stat Fermierii mizau pe plata ANT-urilor până la finalul lunii aprilie, scheme finanțate din bugetul de stat. Publicația notează că absența proiectului privind sumele și contextul politic pot întârzia „mult” plățile așteptate. În paralel, potrivit unor surse politice citate, miniștrii PSD și secretarii de stat social-democrați nu ar urma să participe la reuniunea Cabinetului programată să înceapă la ora 11:00. Pentru a evita blocarea activității guvernamentale, atribuțiile ar fi fost delegate către secretari de stat din partea PNL, USR și UDMR, în funcție de minister. Conducerea PSD a votat în unanimitate retragerea miniștrilor din Guvern, iar aceștia ar urma să meargă la ora 14:00 pentru depunerea demisiilor, inclusiv ministrul Agriculturii, Florin Barbu . Ce plafoane ANT sunt în joc (anul de cerere 2025) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a publicat pe 14 aprilie, în transparență decizională, proiectul de act normativ cu plafoanele pentru șase ANT-uri din sectorul vegetal. Agrointel menționează că cea mai mare scădere este la plata de bază pentru terenul arabil, unde bugetul este mai mic cu aproape 100 de milioane de lei față de anul trecut. Distribuția sumelor pentru sectorul vegetal, conform proiectului: 286.960.259 lei (56.481.569 euro) – culturi pe teren arabil 22.355 lei (4.400 euro) – in pentru fibră și cânepă pentru fibră 7.453.098 lei (1.466.972 euro) – tutun 341.416 lei (67.200 euro) – hamei 13.324.524 lei (2.622.628 euro) – sfeclă de zahăr Pentru sectorul zootehnic, proiectul prevede un plafon total de 610.220.860 lei (120.108.030 euro), asigurat de la bugetul de stat prin bugetul MADR pe 2026, distribuit astfel: 135.036.410 lei (26.578.830 euro) – bovine, sector lapte (schemă decuplată de producție) 316.407.570 lei (62.277.600 euro) – bovine, sector carne (schemă decuplată de producție) 158.776.880 lei (31.251.600 euro) – ovine/caprine (schemă cuplată de producție) Alte acte normative așteptate de fermieri Pe lista de proiecte care „ar trebui aprobate” de Guvern pentru fermieri, Agrointel enumeră: proiect HG pentru aprobarea schemei de ajutor de stat pentru creșterea animalelor (2026); proiect OUG cu măsuri temporare pentru sectorul vegetal, privind gestionarea efectelor creșterii prețurilor la motorină; proiect HG pentru completarea art. 8 din HG nr. 325/2025 (programul de susținere a producției de legume în spații protejate); proiect HG pentru schema „Ajutor de minimis” pentru cartof de consum; proiect HG pentru schema „Ajutor de minimis” pentru producția de usturoi. În absența includerii proiectelor pe ordinea de zi, rămâne neclar când vor fi adoptate actele necesare pentru declanșarea plăților și dacă termenul de final de aprilie mai poate fi respectat. [...]
MADR pune pe masă un ajutor de minimis de 200 euro/ha pentru cartoful de consum, cu plată într-o singură tranșă până la 22 decembrie 2026 , potrivit AgroInfo . Miza pentru fermieri este una operațională: sprijinul vine la final de an, dar este condiționat de praguri minime de suprafață și producție, precum și de documente care să dovedească valorificarea recoltei. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a publicat pe 21 aprilie 2026, în consultare, un proiect de hotărâre de Guvern pentru aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea Programului de susţinere a producţiei de cartof de consum” aferentă acestui an. Sprijinul este o subvenție în numerar, acordată proporțional cu suprafața efectiv cultivată. Cine poate primi sprijinul Schema se adresează întreprinderilor/întreprinderilor unice din producția primară de produse agricole, respectiv: producători agricoli persoane fizice cu atestat de producător valabil până la 31 decembrie 2026; persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale; persoane juridice, indiferent de forma de organizare. Condiții-cheie de eligibilitate și termene Pentru a fi eligibili, beneficiarii trebuie să îndeplinească cumulativ, între altele, următoarele condiții: să cultive cartof de consum pe minimum 0,3 ha ; să transmită la Direcția Agricolă Județeană (DAJ) o notificare scrisă privind identificarea suprafeței și existența culturii; să obțină o producție de minimum 6 tone/ha ; să fie înregistrați în Registrul agricol la primăria de care aparțin, în anul solicitării sprijinului; să facă dovada producției minime realizate prin documente justificative; să nu depășească plafonul de 50.000 euro (echivalent în lei) pe întreprindere/întreprindere unică, cumulat pe ultimii 3 ani, în sectorul producției primare, prin acordarea acestui ajutor. Un termen operațional important din proiect: recoltarea și valorificarea producției se fac după verificări și până cel târziu la 18 noiembrie 2026 , iar plata ajutorului este prevăzută într-o singură tranșă, până la 22 decembrie 2026 . Documente pentru dovada producției și depunerea cererii Dovada obținerii producției poate fi făcută, după caz, prin documente precum: file din carnetul de comercializare a produselor agricole; rapoarte din aparatul de marcat electronic fiscal și rapoarte fiscale „Z”; facturi electronice și extrase din Spațiul Privat Virtual . După verificări, potențialii beneficiari depun la DAJ cererea de înscriere, împreună cu documente precum act de identitate, atestat de producător (unde e cazul), documente de înregistrare, dovadă de cont și adeverință din Registrul agricol care atestă suprafața cultivată. Cererea poate fi transmisă și electronic sau prin poștă/curier, cu condiția ca documentele să fie semnate, datate, iar copiile certificate „conform cu originalul”. Ce urmează Informațiile sunt prezentate în contextul unui proiect de hotărâre de Guvern publicat în consultare; forma finală și calendarul exact de implementare depind de adoptarea actului normativ în varianta definitivă. [...]
Fermierii care îngrașă tineret bovin pot încasa în 2025 până la 249,16 euro/UVM (aprox. 1.246 lei/UVM) prin ecoschema PD-08, însă plata este condiționată de respectarea unor cerințe de bunăstare care cresc costurile de exploatare (spațiu mai mare, așternut suplimentar, rații optimizate), potrivit Agrointel . Sprijinul este achitat prin APIA și este finanțat din Fondul european de garantare agricolă, în cadrul Planului Național Strategic (PNS) și al intervențiilor din Planul strategic PAC 2023–2027. Contextul imediat este publicarea de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în transparență decizională, a proiectului de ordin de modificare și completare a OMADR nr. 42/2026 , care stabilește cuantumurile unitare și realocările financiare pentru plățile directe aferente cererilor depuse în 2025. Cât se plătește pe UVM și cum se formează cuantumul Ecoschema PD-08 are trei angajamente de bunăstare, iar pentru tineretul bovin la îngrășat se aplică o combinație de minimum două angajamente. Este obligatorie aplicarea angajamentului privind „creșterea cu cel puțin 15% a spațiului alocat disponibil fiecărui animal”. Cuantumurile minime menționate în PNS, pe fiecare angajament, sunt: Creșterea cu cel puțin 15% a spațiului disponibil alocat fiecărui animal (sistem semiintensiv și intensiv în stabulație): 175,41 euro/UVM (aprox. 877 lei/UVM) Condiții de confort sporite în zona de odihnă: 18,22 euro/UVM (aprox. 91 lei/UVM) Rații furajere optimizate pentru bunăstare și reducerea emisiilor: 55,53 euro/UVM (aprox. 278 lei/UVM) Prin combinarea pachetelor, rezultă trei variante de plată: Varianta 1 (spațiu + confort): 193,63 euro/UVM (aprox. 968 lei/UVM) – cuantum minim planificat în PNS pentru campania 2025 Varianta 2 (spațiu + rații): 230,94 euro/UVM (aprox. 1.155 lei/UVM) – cuantum unitar planificat în PNS pentru campania 2025 Varianta 3 (spațiu + confort + rații): 249,16 euro/UVM (aprox. 1.246 lei/UVM) – cuantum maxim planificat în PNS pentru campania 2025 (Conversia în lei este aproximativă, la un curs rotunjit de 5 lei/euro.) Cine este eligibil și ce condiții trebuie respectate Pot solicita sprijin crescătorii care se încadrează la „fermieri activi” și au animalele înregistrate în Registrul Național al Exploatațiilor (RNE). Exploatația trebuie să fie autorizată/înregistrată sanitar-veterinar, iar beneficiarul să fie înregistrat în Baza de Date Electronică a ANSVSA și să dețină cod de exploatație. Condițiile generale includ, între altele: efectiv rulat/an de maximum 5.000 capete de tineret bovin cu vârsta de maximum 32 de luni ; livrarea animalelor pentru sacrificare în abatoare autorizate sanitar-veterinar; sunt eligibile doar efectivele ieșite din exploatație către astfel de abatoare; respectarea cerințelor de bază și a celor specifice pe întreaga perioadă a angajamentului. La cerințele specifice, sursa menționează inclusiv: creșterea cu minimum 15% a spațiului util în adăpost, alocat fiecărui animal în perioada de stabulație; confort sporit în zona de odihnă prin creșterea cantității de așternut cu 50% (de la 2 kg/cap/zi la 3 kg/cap/zi) sau, în cazul saltelelor, aplicarea de materiale absorbante; rație furajeră optimizată, cu trimiterea lunară de probe la laboratoare specializate. Implicația economică: subvenție mai mare, dar cu investiții și costuri recurente Din perspectiva fermelor de îngrășare, PD-08 funcționează ca un schimb între sprijinul pe UVM și costuri operaționale suplimentare: mai mult spațiu în adăpost (care poate limita densitatea de populare), consum mai mare de așternut și cerințe de furajare și monitorizare (inclusiv analize lunare). În practică, cuantumul maxim devine accesibil doar dacă ferma poate implementa simultan toate angajamentele prevăzute de ecoschemă. [...]
O investiție de 10,5 milioane euro (51.635.673,18 lei) într-o fermă de reproducție a suinelor a fost finanțată în mare parte din ajutor de stat, cu 41.308.538,54 lei , potrivit AgroInfo . Proiectul, inaugurat vineri, 17 aprilie 2026, în județul Maramureș, evidențiază dimensiunea sprijinului public în extinderea capacităților din sectorul porcin, într-un context în care România importă peste 80% din carnea de porc consumată. Investiția este descrisă ca fiind „100% românească” și a fost dezvoltată de Romsuin Transilvania Cooperativă Agricolă SR, controlată de cinci firme zootehnice din județul Sălaj. Ajutorul de stat a fost acordat de Ministerul Agriculturii prin Programul de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție. Ce s-a construit și ce capacitate are ferma Proiectul a vizat amenajarea unei ferme de reproducție în satul Băsești, pe un teren de 5 hectare. Conform datelor din articol, ferma a fost proiectată pentru: 1.921 de scroafe 21 de vieri 9.256 de purcei 710 scroafe pentru înlocuire (scrofițe) La capacitatea maximă de populare, în cele patru hale de producție pot fi adăpostiți 11.908 porci, informație atribuită de AgroInfo publicației 2news.ro. Producția estimată și destinația Producția estimată este de 52.000–56.000 de purcei anual. Aceștia ar urma să meargă „în principal” către fermele membrilor cooperativei, iar surplusul către alte ferme de îngrășare a suinelor din zonă. Context: presiunea deficitului comercial la carnea de porc La inaugurare a fost prezent și europarlamentarul Daniel Buda , care a legat investiția de dezechilibrul structural din sector: România exportă cereale (porumb și grâu), dar importă peste 80% din carnea de porc consumată. În aceeași intervenție, acesta a susținut că sunt necesare investiții și în abatorizare, procesare și „lanțuri scurte de aprovizionare”, pentru ca valoarea adăugată să rămână în România. [...]
Ministerul Agriculturii pregătește o realocare de fonduri între subvențiile APIA pe hectar pentru anul de cerere 2025 , printr-un proiect de Ordin MADR publicat pe site-ul instituției, potrivit AgroInfo . Miza pentru fermieri este una operațională: unele scheme intră cu bugete reduse, iar altele ar urma să fie alimentate din sumele transferate, în plină perioadă în care plățile sunt în atenția beneficiarilor. Proiectul de ordin vizează transferuri „între subvențiile APIA aferente anului de cerere 2025”, iar AgroInfo publică lista intervențiilor de la care se realocă bani, împreună cu sumele aferente. De unde se realocă bani: intervențiile vizate și sumele Conform listei prezentate, sumele care se realocă altor subvenții APIA provin din următoarele intervenții (sumele sunt în euro): PD-01 Sprijin de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS): 90.319.737,80 euro PD-05 Practicarea unei agriculturi prietenoase cu mediul în fermele mici (gospodăriile tradiționale): 12.075.056,15 euro PD-06 Înierbarea intervalului dintre rânduri în plantațiile pomicole, viticole, pepiniere și hameiști: 1.218.818,15 euro PD-09 Sprijin cuplat pentru venit – Soia: 15.122.059,89 euro PD-11 Sprijin cuplat pentru venit – Leguminoase pentru industrializare (mazăre de grădină, fasole boabe și fasole păstăi): 779.983,11 euro PD-12 Sprijin cuplat pentru venit – Cânepă: 56.400,19 euro PD-13 Sprijin cuplat pentru venit – Orez: 245.676,65 euro PD-14 Sprijin cuplat pentru venit – Sămânță de cartof: 248.398,36 euro PD-15 Sprijin cuplat pentru venit – Hamei: 81.201,55 euro PD-16 Sprijin cuplat pentru venit – Sfeclă de zahăr: 6.326.947,17 euro PD-17 Sprijin cuplat pentru venit – Legume cultivate în câmp destinate industrializării (cultură principală/secundară: tomate, castraveți, ardei, vinete): 2.518.982,09 euro PD-18 Sprijin cuplat pentru venit – Legume cultivate în sere și solarii (tomate, castraveți, ardei, vinete): 860.419,28 euro PD-19 Sprijin cuplat pentru venit – Fructe (prune, mere, cireșe, vișine, caise și piersici): 3.940.698,22 euro PD-20 Sprijin cuplat pentru venit – Semințe pentru plante furajere: 26.877,62 euro Ce lipsește din informația publică: destinația sumelor Materialul indică explicit intervențiile de la care se iau bani, însă nu detaliază, în fragmentul publicat, către ce subvenții ar urma să fie direcționate sumele realocate și nici calendarul aplicării transferului. Pentru fermieri, aceste două elemente sunt esențiale pentru a înțelege efectul concret asupra cuantumurilor finale pe schemă. În practică, următorul pas este publicarea formei finale a ordinului (după etapa de transparență decizională), moment în care se poate vedea și distribuția completă a realocărilor între intervenții. [...]
Scăderea prețurilor la grâu și porumb la început de 2026 taie din încasările fermierilor pe cereale , în timp ce unele oleaginoase și culturile de orz/orzoaică au evoluții mai bune, potrivit unei analize economica.net bazate pe date ale Institutului Național de Statistică (INS) și informații ale Comisiei Europene . Miza economică este directă: pentru producătorii care au rămas cu stocuri de cereale, începutul de an aduce prețuri mai slabe decât în 2025, deci venituri mai mici la valorificare. Grâul și porumbul: creșteri mai mici față de 2020, dar sub nivelurile din 2025 Comparativ cu anul de referință 2020, grâul a rămas pe plus în ianuarie și februarie 2026, însă cu majorări mai mici decât anul trecut: +14,7% în ianuarie și +16,5% în februarie, față de +24,6% și +30,5% în aceleași luni din 2025. Datele Comisiei Europene pentru săptămâna începută la 6 aprilie indică, de asemenea, prețuri mai mici la grâul de panificație în depozite: Muntenia (DEPSILO): 195,1 euro/tonă, față de 211,8 euro/tonă în perioada similară din 2025 (minus 7,8%); Oltenia: 182,2 euro/tonă, față de 209,5 euro/tonă (minus 13%). La porumb, dinamica este similară. În ianuarie 2026, INS consemnează scumpiri de +25,6% față de 2020, sub nivelul din ianuarie 2025 (+28,7%). În februarie 2026, creșterea este de +27,4% față de 2020, comparativ cu +34% în februarie 2025. În săptămâna începută la 6 aprilie, porumbul pentru hrana animalelor a coborât în medie: Muntenia: 184,9 euro/tonă, față de 213 euro/tonă în perioada similară din 2025 (minus 13%); Oltenia: 192 euro/tonă, față de 200 euro/tonă (minus 4%). Cine câștigă relativ: orz, orzoaică și, parțial, oleaginoasele Spre deosebire de grâu și porumb, orzul și orzoaica se tranzacționează la prețuri mai mari decât cu un an în urmă. INS indică pentru 2026 (raportat la 2020) scumpiri de +34,5% (ianuarie) și +38,2% (februarie), peste ritmul din 2025 (+28,5% și +32,3%), ceea ce sugerează o creștere în 2026 față de 2025 de peste 4%. La floarea-soarelui, februarie arată un „trend ușor descendent”, cu o scumpire de doar +0,3% față de 2025. Raportat la 2020, prețurile sunt însă mult mai sus: +65% în februarie 2026, față de +64,4% în februarie 2025. În ianuarie 2026, creșterea față de 2020 a fost de +58%, sub nivelul din ianuarie 2025 (+64%). La soia, INS consemnează o creștere ușoară de +0,5% față de anul trecut (și +15,1% în februarie 2026 față de 2020, comparativ cu +14,7% în februarie 2025). Totuși, datele Comisiei Europene din 9 martie indică o scădere: 373,3 euro/tonă, față de 382,9 euro/tonă cu un an în urmă (minus 2,5%). Ce trebuie reținut despre date: sunt prețuri din prima etapă de vânzare Publicația precizează că prețurile calculate de INS reflectă prima etapă de comercializare (vânzări directe ale producătorilor sau achiziții directe de la producători) și nu includ costuri precum transportul și stocarea, nu includ subvențiile pe produs și nu includ TVA. În practică, diferențele de preț la poarta fermei se pot traduce rapid în diferențe de cash-flow, mai ales pentru fermierii care vând din stocuri. [...]
