Știri
Știri din categoria Agricultură
Scoaterea turmelor la pășunat de Sfântul Gheorghe marchează, în 2026, începutul noului ciclu pastoral, un reper operațional pentru crescătorii de ovine după perioada de iernat, potrivit AgroInfo.
Dincolo de dimensiunea religioasă a zilei de 23 aprilie, tradiția populară plasează sărbătoarea ca moment de „pornire” a sezonului agrar, când turmele sunt scoase pentru prima dată la pășunat. În această logică, începutul pășunatului este însoțit de ritualuri pe care ciobanii le respectă pentru sănătatea animalelor și pentru „producții bogate de lapte”, notează publicația.
Materialul descrie și obiceiuri asociate gospodăriei, cu accent pe protecția simbolică a locuinței și a animalelor. Unul dintre cele mai răspândite este împodobirea porților, ușilor și ferestrelor cu ramuri verzi (salcie, fag sau gorun), practică extinsă și la grajduri ori adăposturi, ca semn de binecuvântare și protecție împotriva bolilor.
În acest context, AgroInfo îl citează pe preotul Marius Oblu, într-o declarație pentru Digi24.ro:
„În același timp, astfel de ramuri sunt așezate și la grajduri sau în adăposturile animalelor, ca semn de binecuvântare. Gestul este legat de credința că acestea pot feri animalele de boli și pot contribui la menținerea sănătății lor pe parcursul anului, fiind asociat totodată cu ideea de prosperitate în gospodărie.”
În dimineața zilei de 23 aprilie, în unele regiuni se păstrează credința că roua ar avea proprietăți tămăduitoare, iar oamenii obișnuiau să se spele cu rouă sau să meargă desculți prin iarbă. Textul menționează și o serie de interdicții populare: somnul în ziua sărbătorii ar fi considerat nefavorabil, iar oferirea de bani sau obiecte din gospodărie este evitată, pentru a nu „pierde norocul” și pentru a menține bunăstarea familiei.
Separat, articolul consemnează că „capul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe” a fost adus în România pe 22 aprilie, de la Muntele Athos, pentru hramul Mănăstirii Pantocrator (Teleorman), urmând să rămână acolo până marți, 28 aprilie.
Recomandate
Întârzierile la plățile APIA pentru campania 2025 și incertitudinile pentru 2026 pun presiune directă pe lichiditatea fermelor și alimentează un lanț de blocaje care se vede deja în decizii de reducere a activității și vânzări de active, potrivit AgroInfo . Pe fondul creșterii taxelor și al scumpirii inputurilor , tot mai mulți agricultori iau în calcul închiderea exploatațiilor sau tăieri drastice ale operațiunilor. Publicația descrie întârzierile subvențiilor ca o problemă care depășește „birocrația”: lipsa banilor în perioade-cheie (pregătirea terenurilor, cumpărarea de semințe și combustibil) reduce capacitatea fermierilor de a lucra la timp, iar efectul se propagă în tot lanțul agricol. În practică, fermierii ajung să se împrumute sau să amâne lucrări esențiale, chiar dacă „la nivel oficial sunt anunțate sume importante pentru sprijin”. Presiune pe marje: taxe mai mari și costuri de producție în creștere Pe lângă subvențiile întârziate, AgroInfo indică majorarea impozitelor și contribuțiilor ca factor care apasă suplimentar pe marjele de profit, deja afectate de volatilitatea pieței. Pentru fermele mici și medii, care „funcționează la limită”, orice creștere de taxe poate înclina balanța spre insolvență. În același timp, costurile de producție sunt prezentate ca „explozive”, cu scumpiri pe mai multe linii: îngrășăminte mai scumpe; motorină mai scumpă; costuri mai mari cu energia și transportul. În acest context, publicația notează că, în multe cazuri, producția a devenit nerentabilă, iar pierderile pe hectar sunt tot mai greu de acoperit. Ieșiri din piață și concentrare: vânzări de terenuri, utilaje și ferme „la cheie” Un efect vizibil în 2026, potrivit articolului, este accelerarea ieșirilor din piață prin vânzarea activelor. AgroInfo enumeră trei direcții principale: vânzarea terenurilor agricole, uneori sub valoarea reală; renunțarea la utilaje, inclusiv echipamente relativ noi; scoaterea la vânzare a unor ferme complete, „la cheie”, cu infrastructură și contracte. Motivația diferă: pentru unii, vânzarea este o soluție de evitare a acumulării de datorii; pentru alții, o decizie de retragere dintr-un sector perceput ca instabil. Publicația avertizează însă că fenomenul poate duce la o concentrare mai mare a terenurilor în favoarea investitorilor sau a fermelor mari, în detrimentul fermierilor mici și independenți. Efecte în lanț și risc pe termen mediu Dincolo de ferme, reducerea suprafețelor cultivate, amânarea investițiilor sau suspendarea activității afectează și „ecosistemul agricol” – furnizori, transportatori, procesatori, potrivit aceleiași surse. AgroInfo leagă această dinamică și de un risc mai larg: dacă tendința continuă, România ar putea vedea scăderea producției interne, creșterea dependenței de importuri și presiuni în sus asupra prețurilor alimentelor. Publicația mai notează că dispariția fermelor mici și medii ar reduce diversitatea producției și ar afecta echilibrul din mediul rural. [...]
Crescătorii pot pierde subvențiile APIA pe anul curent dacă același efectiv de animale este cerut la plată de doi sau mai mulți solicitanți și situația nu este lămurită în 30 de zile , potrivit AgroInfo , care citează prevederi din ghidul APIA pentru 2026 privind plățile din zootehnie. Miza este una operațională și de cash-flow: în cazul unei suprapuneri de cereri pentru aceleași animale, efectivele respective devin neeligibile la plată în anul curent, ceea ce poate bloca încasarea sprijinului pentru fermierii implicați, chiar dacă restul condițiilor ar fi îndeplinite. Când taie APIA animalele de la plată Conform regulilor prezentate, APIA nu acordă plăți directe în zootehnie „niciunui solicitant” atunci când constată că aceleași efective de animale fac obiectul cererilor depuse de doi sau mai mulți solicitanți, pentru același tip de intervenție. Situația este identificată în cadrul „controalelor administrative încrucișate” (verificări în sistem care compară cererile între ele). Termenul de 30 de zile și consecința: neeligibilitate în anul curent După constatarea suprapunerii, APIA trebuie să notifice solicitanții în termen de 30 de zile calendaristice, iar fermierii au obligația să clarifice situația semnalată. Dacă problema nu se clarifică în 30 de zile calendaristice de la primirea notificării, efectivele de animale cuprinse în cereri „nu sunt eligibile la plată în anul curent de cerere”. Excepția menționată este cazul în care situația este clarificată de o instanță judecătorească. Exemplu explicit: intervenția ANTZ 8 Materialul indică explicit că aceeași regulă se aplică atunci când mai mulți fermieri solicită același animal pentru intervenția ANTZ 8, situație în care APIA notifică solicitanții, iar neclarificarea în termen duce la neeligibilitatea la plată pentru anul curent (cu aceeași excepție legată de instanță). Alte condiții punctate în ghidul APIA pentru 2026 AgroInfo mai notează că plata directă pentru zootehnie se acordă pentru un efectiv minim de animale stabilit în Planul Strategic 2023–2027 , diferențiat pe tip de intervenție. De asemenea, pentru fermierii care primesc plăți directe cuplate pentru venit în zootehnie (în condițiile prevăzute de HG nr. 1571/2022) și care nu dețin teren sau au sub 1 hectar eligibil, plățile se acordă doar dacă cuantumul total al plăților directe solicitate (înainte de sancțiuni) este de minimum 150 euro (aprox. 750 lei). Sprijinul cuplat pentru venit nu se acordă pentru un număr de animale sub minimul cerut, cu excepția situației în care nerespectarea minimului este cauzată de un singur animal din exploatație afectat de „circumstanță naturală”, conform ghidului APIA citat. [...]
APIA a început deblocarea cererilor de plată blocate pentru subvențiile aferente anului trecut , după ce a rezolvat în sistem situațiile fermierilor sancționați de Inspectoratele Teritoriale de Muncă (ITM) în baza noilor reguli de „condiționalitate socială”, potrivit Agrointel . Miza este una operațională și de cash-flow: fermierii vizați au rămas în afara avansului și a plăților finale, iar acum ar urma să primească banii în zilele următoare, după autorizare. Deblocarea a început marți, 21 aprilie, pentru fermierii care au fost controlați și sancționați de ITM, ceea ce le-a generat „o situație nouă” în softul informatic al agenției de plăți, pe fondul aplicării criteriilor de condiționalitate socială. Conform informațiilor publicate, după deblocarea cererilor și autorizarea plăților, sumele ar trebui să ajungă în conturile fermierilor „în următoarele zile”. Publicația notează că ar fi vorba de mai puțin de 100 de fermieri aflați în această situație. De ce au fost blocate cererile Din anul trecut, APIA și ITM au un protocol de colaborare pentru verificările legate de condiționalitatea socială (set de cerințe privind respectarea unor obligații sociale, care pot influența acordarea subvențiilor). În baza unui document oficial cu grile de sancțiuni, producătorii agricoli pot ajunge, în cazuri grave și repetate, la sancțiuni de până la 100%. La începutul anului, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a transmis informații despre blocajul apărut: fermierii sancționați de ITM nu au intrat nici la avans, nici la plățile finale, până la clarificarea cadrului de aplicare în sistem. Ce urmează pentru fermierii vizați Secretarul de stat MADR Emil Dumitru declara, la emisiunea Agrostrategia (TVR 1) din 12 ianuarie, că ordinul necesar pentru implementarea sancțiunilor urma să fie adoptat, astfel încât fermierii să poată fi introduși la plățile regulate, cu aplicarea unei sancțiuni. În acest context, deblocarea începută pe 21 aprilie indică faptul că APIA a trecut la operarea efectivă a acestor cazuri în sistem, iar plățile ar urma să fie făcute după autorizare, în perioada imediat următoare. [...]
Nordian promite poziționare la nivel de centimetru fără rețele mobile , printr-un sistem care combină conectivitatea prin satelit Starlink cu poziționarea GNSS de înaltă precizie, ceea ce ar putea reduce dependența utilajelor agricole de semnalul 4G/5G în zonele rurale, potrivit Future Farming . Platforma, numită UltraLink , este prezentată ca un „pachet” unic pentru conectivitate, date de corecție și managementul utilajelor. Nordian, furnizor de tehnologie din SUA, integrează rețeaua Starlink (SpaceX) cu tehnologie de poziționare de la u-blox, cu ținta de a simplifica obținerea acurateții de tip RTK (corecții în timp real pentru poziționare foarte precisă) chiar și în zone fără acoperire mobilă. De ce contează operațional: RTK fără 4G/5G în teren În agricultura de precizie, o limitare frecventă este dependența de rețelele mobile pentru semnalele de corecție RTK și pentru schimbul de date. În multe zone rurale, conectivitatea este instabilă sau lipsește. UltraLink ar folosi Starlink pentru a permite, conform descrierii din articol: transfer de date cu lățime mare de bandă în locații izolate; date de corecție în timp real pentru poziționare la nivel de centimetru; actualizări „over-the-air” (la distanță, prin conexiune de date) și diagnosticare de la distanță. Miza este creșterea disponibilității („uptime”) sistemelor de ghidare și automatizare, acolo unde soluțiile bazate pe rețele mobile sau pe infrastructură locală RTK sunt greu de folosit. Ce include platforma și cui se adresează UltraLink combină poziționarea, conectivitatea și servicii în cloud într-un singur sistem. Publicația notează că platforma suportă: fluxuri de corecție PPP-RTK (o combinație de tehnici de poziționare precisă); monitorizare de la distanță și management de flotă; actualizări software la distanță; diagnosticare în cloud și aplicații de inteligență artificială. Nordian susține că această integrare ar permite producătorilor de utilaje (OEM) să standardizeze hardware-ul și să reducă nevoia de intervenții locale de service. Extindere: start în America de Sud, apoi prin rețeaua de OEM Nordian își concentrează inițial eforturile pe America de Sud, unde problemele de conectivitate sunt frecvente, dar intenționează să se extindă global prin rețeaua sa de producători parteneri. Platforma este descrisă ca parte a unui ecosistem mai larg, care include antene „inteligente”, module GNSS și servicii în cloud. Pentru fermieri și contractori, avantajul invocat este obținerea unei poziționări consecvente, cu acuratețe ridicată, indiferent de locație — relevantă în special pentru erbicidare și semănat de precizie, operațiuni autonome în câmp și ferme mari aflate în zone izolate. [...]
Ucraina semnalează că acceptă o aderare la UE fără acces imediat la subvențiile agricole , o concesie care ar putea reduce presiunea pe bugetul Politicii Agricole Comune și pe negocierile cu statele membre, potrivit Agrointel . Mesajul vine de la Kiev într-un moment în care Uniunea Europeană își pregăștește viitorul cadru financiar multianual. Viceprim-ministrul ucrainean pentru integrare europeană și euro-atlantică, Taras Kachka , a declarat într-un interviu acordat Bloomberg TV (relatat de Forbes Ucraina și citat de Latifundist.com) că Ucraina este pregătită să amâne temporar accesul la finanțare prin Politica Agricolă Comună (PAC) pentru a accelera procesul de aderare. De ce contează: PAC, una dintre cele mai sensibile teme din negocieri Kievul ar fi de acord cu amânarea participării la programele PAC „pentru mai mulți ani”, o abordare care, potrivit informațiilor din articol, ar putea diminua îngrijorările unor state membre privind distribuția viitoare a subvențiilor agricole. În același timp, Ucraina insistă asupra unui acord prealabil care să includă toate condițiile de aderare. PAC este una dintre politicile centrale ale UE și consumă o parte importantă din bugetul Uniunii, ceea ce face ca accesul unui nou stat mare, cu sector agricol semnificativ, să fie un subiect sensibil în orice negociere de extindere. Context bugetar: cadrul financiar 2028–2034 și discuția despre majorarea PAC La nivelul UE este în lucru viitorul cadru financiar pentru perioada 2028–2034, iar în acest pachet ar putea fi inclusă și Ucraina pentru finanțare din noua PAC. În Parlamentul European a fost adoptat recent un raport care propune creșterea bugetului viitoarei PAC cu 47%, propunere care urmează să fie supusă la vot pe 29 aprilie, conform articolului. Calendarul invocat de Kiev Taras Kachka a mai spus că Ucraina își propune să semneze un tratat de aderare la UE în 2027, după care ar urma o perioadă de ratificare de către statele membre. Articolul nu oferă detalii despre durata posibilă a amânării subvențiilor sau despre forma exactă a unui eventual acord prealabil. [...]
De la 1 iunie 2026, micii fermieri persoane fizice intră obligatoriu în RO e-Factura , ceea ce le schimbă direct modul de vânzare și încasare, prin impunerea emiterii și transmiterii facturilor în sistemul electronic al ANAF, potrivit AgroInfo . Măsura este prevăzută într-un ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), publicat în Monitorul Oficial. Obligația se aplică fermierilor și crescătorilor de animale persoane fizice, iar termenul a fost amânat de două ori: inițial era vizată data de 1 iulie 2025, apoi 1 octombrie 2025, noul termen fiind 1 iunie 2026. Ce prevede Ordinul ANAF 378/2026 și termenul-limită de înscriere Ordinul actualizează formularul (082) „Cerere privind înregistrarea în/scoaterea din Registrul RO e-Factura obligatoriu”, atât ca structură, cât și ca instrucțiuni de completare. Documentul devine instrumentul oficial pentru: înscrierea în registru; scoaterea din registru; actualizarea statutului fiscal în sistemul e-Factura. Pentru contribuabilii care desfășoară deja activități economice înainte de 1 iunie 2026, legislația impune conformarea în avans: înscrierea în Registrul RO e-Factura obligatoriu trebuie făcută cel târziu până la 26 mai 2026 , pentru ca trecerea administrativă să fie posibilă înainte de intrarea în vigoare a obligației. Ce trebuie facturat și ce se schimbă în practică Fermierii persoane fizice care aplică Regimul special pentru agricultori (art. 315^1 din Codul fiscal) trebuie să emită facturi atunci când livrează produse agricole sau prestează servicii agricole. În exemplele din articol intră produse precum cereale, legume, fructe, lapte, carne, ouă, brânză, struguri, dar și servicii precum arat, semănat, recoltat sau irigații. Din 1 iunie 2026, aceste facturi nu doar că trebuie emise, ci și transmise obligatoriu prin platforma RO e-Factura, similar altor categorii de contribuabili deja incluse în sistem. Pașii operaționali: semnătură electronică și acces în SPV Pentru a putea folosi RO e-Factura, fermierii vizați trebuie să parcurgă, potrivit articolului, câțiva pași esențiali: achiziționarea unei semnături electronice calificate (necesară pentru accesarea și utilizarea Spațiului Privat Virtual – SPV); activarea/crearea contului în SPV cu semnătura electronică, pentru transmiterea și primirea facturilor electronice. Articolul menționează că, de la 1 iunie 2026, regimul de facturare electronică devine aplicabil în mod general pentru categoriile vizate; în text este citată și publicația Capital.ro, fără a fi indicat un link. [...]
