Știri
Știri din categoria Agricultură
Scăderea prețurilor la grâu și porumb la început de 2026 taie din încasările fermierilor pe cereale, în timp ce unele oleaginoase și culturile de orz/orzoaică au evoluții mai bune, potrivit unei analize economica.net bazate pe date ale Institutului Național de Statistică (INS) și informații ale Comisiei Europene. Miza economică este directă: pentru producătorii care au rămas cu stocuri de cereale, începutul de an aduce prețuri mai slabe decât în 2025, deci venituri mai mici la valorificare.
Comparativ cu anul de referință 2020, grâul a rămas pe plus în ianuarie și februarie 2026, însă cu majorări mai mici decât anul trecut: +14,7% în ianuarie și +16,5% în februarie, față de +24,6% și +30,5% în aceleași luni din 2025.
Datele Comisiei Europene pentru săptămâna începută la 6 aprilie indică, de asemenea, prețuri mai mici la grâul de panificație în depozite:
La porumb, dinamica este similară. În ianuarie 2026, INS consemnează scumpiri de +25,6% față de 2020, sub nivelul din ianuarie 2025 (+28,7%). În februarie 2026, creșterea este de +27,4% față de 2020, comparativ cu +34% în februarie 2025.
În săptămâna începută la 6 aprilie, porumbul pentru hrana animalelor a coborât în medie:
Spre deosebire de grâu și porumb, orzul și orzoaica se tranzacționează la prețuri mai mari decât cu un an în urmă. INS indică pentru 2026 (raportat la 2020) scumpiri de +34,5% (ianuarie) și +38,2% (februarie), peste ritmul din 2025 (+28,5% și +32,3%), ceea ce sugerează o creștere în 2026 față de 2025 de peste 4%.
La floarea-soarelui, februarie arată un „trend ușor descendent”, cu o scumpire de doar +0,3% față de 2025. Raportat la 2020, prețurile sunt însă mult mai sus: +65% în februarie 2026, față de +64,4% în februarie 2025. În ianuarie 2026, creșterea față de 2020 a fost de +58%, sub nivelul din ianuarie 2025 (+64%).
La soia, INS consemnează o creștere ușoară de +0,5% față de anul trecut (și +15,1% în februarie 2026 față de 2020, comparativ cu +14,7% în februarie 2025). Totuși, datele Comisiei Europene din 9 martie indică o scădere: 373,3 euro/tonă, față de 382,9 euro/tonă cu un an în urmă (minus 2,5%).
Publicația precizează că prețurile calculate de INS reflectă prima etapă de comercializare (vânzări directe ale producătorilor sau achiziții directe de la producători) și nu includ costuri precum transportul și stocarea, nu includ subvențiile pe produs și nu includ TVA. În practică, diferențele de preț la poarta fermei se pot traduce rapid în diferențe de cash-flow, mai ales pentru fermierii care vând din stocuri.
Recomandate
Eurodeputatul Daniel Buda avertizează că noile reguli de mediu ale UE pot crește costurile și birocrația pentru ferme , în special prin extinderea obligațiilor și controalelor asociate Directivei privind emisiile industriale (IED), potrivit AGRO TV . Buda a avut marți, la Bruxelles, un discurs în care a acuzat Comisia Europeană că „îngenunchează” agricultura comunitară prin „noi obligații, controale și costuri administrative” impuse fermierilor în numele politicilor de mediu. Mesajul a fost transmis în cadrul reuniunii Comisiei pentru Agricultură (Agri) a Parlamentului European , desfășurată în această săptămână. În intervenția sa, europarlamentarul a susținut că agricultura nu poate fi tratată ca un sector industrial și că IED „ignoră realitățile din teren”, riscând să îi transforme pe fermieri în principalii responsabili pentru probleme „pe care nu le-au creat”. „Agricultura nu este o fabrică și nu poate fi reglementată ca atare. (…) Directiva privind emisiile industriale (IED) ignoră realitățile din teren și riscă să transforme fermierii în principalii vinovați pentru probleme pe care nu le-au creat.” De ce contează: risc de presiune suplimentară pe ferme și pe producția europeană Buda a argumentat că agricultorii și crescătorii de animale din UE respectă deja standarde stricte și că introducerea de cerințe suplimentare ar adăuga costuri și sarcini administrative, într-un moment în care sectorul se confruntă deja cu dificultăți legate de îngrășăminte, combustibil și contextul geopolitic. În același timp, el a legat presiunea de reglementare de competitivitatea fermelor europene, invocând concurența importurilor, inclusiv din Ucraina, unde condițiile de producție ar fi diferite, și a criticat suprapunerea dintre acorduri comerciale și înăsprirea regulilor interne. „Banii nu sunt suficienți” în fața condițiilor impuse Europarlamentarul a avertizat că, dacă agricultura va fi încărcată în continuare cu reguli „gândite pentru industrie”, există riscul pierderii de ferme, locuri de muncă și producție alimentară europeană. În opinia sa, finanțarea nu rezolvă problema dacă cerințele fac activitatea imposibil de continuat pentru fermieri. „Banii nu sunt suficienți! Puteți veni cu câți bani vreți voi, din moment ce veniți cu niște condiții care îi pun într-o imposibilitate materială pe fermieri să își continue activitatea.” [...]
Seceta pedologică moderată și puternică se extinde în zone agricole-cheie , iar deficitul de apă din sol pune presiune pe culturile de grâu și porumb la început de iunie, potrivit prognozei agrometeorologice citate de AGRO TV , pe baza datelor Administrației Naționale de Meteorologie (ANM). ANM indică o rezervă de umiditate „scăzută” sau „deosebit de scăzută” în sol în mai multe regiuni importante pentru producția vegetală, ceea ce înseamnă secetă pedologică (deficit de apă în sol) cu intensitate moderată și puternică. Din perspectivă operațională, acest tip de secetă afectează direct ritmul de vegetație și potențialul de producție, mai ales când se instalează înaintea perioadelor critice de consum de apă. Unde sunt cele mai mari probleme la grâu și porumb La grâul de toamnă, pe profilul de sol 0–100 cm, umiditatea se încadrează în limite scăzute și deosebit de scăzute în Maramureș, Crișana, Banat și Transilvania, dar și local în Moldova și Dobrogea. În restul zonelor agricole, aprovizionarea cu apă a solului este, în general, satisfăcătoare, apropiată de optim sau optimă. La porumb, rezerva de umiditate pe adâncimea 0–100 cm este estimată ca scăzută și deosebit de scăzută în Maramureș, Crișana, cea mai mare parte a Banatului și Transilvaniei, local în nordul și centrul Dobrogei, precum și izolat în Moldova și nordul Munteniei. ANM notează că, în aceste areale, culturile intră în prima lună de vară cu un deficit de apă în sol. Vremea: temperaturi aproape normale, ploi locale fără garanția refacerii rezervei din sol Prognoza indică un regim termic al aerului, în general, apropiat de normalul perioadei, cu maxime între 17 și 28°C și minime între 6 și 18°C, cu valori ușor mai scăzute posibile în zonele depresionare. Sunt așteptate și ploi locale, cu descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului, vijelii izolate și posibile căderi de grindină. Totuși, ANM avertizează că episoadele de instabilitate nu rezolvă automat deficitul de apă din sol, în special acolo unde seceta pedologică este deja instalată. [...]
DN Agrar își accelerează extinderea în producția de lapte , cu o investiție totală anunțată de 15,5 milioane euro (aprox. 81 milioane lei) într-o nouă fermă și două unități de compostare, proiecte care ar urma să susțină creșterea capacității și modelul de agricultură circulară, potrivit Profit . Planul vizează dezvoltarea fermei CUT 2 (a șasea fermă din grup) și construirea a două noi unități de compostare. Miza operațională este creșterea volumelor, într-un sector în care dimensiunea și eficiența fermelor influențează direct costurile și stabilitatea livrărilor. Structura investiției și finanțarea Investiția în ferma CUT 2 este estimată la aproximativ 12 milioane euro (aprox. 63 milioane lei) și ar urma să fie finanțată printr-un credit bancar de la ING Bank , completat cu o contribuție de 20% din surse proprii. Conform informațiilor publicate, finanțarea are o dobândă de 1,5% plus EURIBOR la o lună (indice de referință pentru dobânzile în euro). Separat, compania intenționează să investească aproximativ 3,5 milioane euro (aprox. 18 milioane lei) în dezvoltarea a două noi unități de compostare, ca parte a strategiei de „agricultură circulară” (valorificarea subproduselor și reducerea deșeurilor în lanțul de producție). Atât finanțarea, cât și condițiile aferente sunt prezentate ca fiind supuse aprobării acționarilor în Adunarea Generală Extraordinară programată pentru 10 iulie 2026. Ce aduce noua fermă în capacitate și obiective Ferma CUT 2 este proiectată cu o capacitate de producție estimată de peste 50 de milioane de litri de lapte pe an. Amplasamentul indicat este localitatea Câlnic, județul Alba, în apropierea fermei existente CUT 1. În ecuația de creștere a grupului, CUT 2 este legată de ținta DN Agrar de a ajunge la o producție anuală de 150–200 de milioane de litri de lapte până în 2030, prin operarea a șase ferme cu eficiență ridicată. Publicația notează că aceasta ar însemna dublarea producției comparativ cu anul 2025. De ce contează Dincolo de anunțul investițional, proiectul indică o strategie de scalare finanțată preponderent prin credit, cu o componentă de infrastructură „verde” (compostare) menită să reducă pierderile și să îmbunătățească utilizarea resurselor. Următorul reper este votul acționarilor din 10 iulie 2026, de care depind finanțarea și derularea în condițiile prezentate. [...]
Reluarea pescuitului comercial și recreativ după 60 de zile de prohibiție redeschide activitatea pentru pescari, dar cu restricții punctuale pe specii și zone , potrivit Agerpres . Măsura are relevanță operațională directă pentru sectorul pescăresc, deoarece ridicarea interdicției nu este uniformă: rămân în vigoare perioade de prohibiție pentru anumite specii și reguli stricte în Delta Dunării și la Marea Neagră. Pescuitul comercial și recreativ s-a reluat luni, la nivel național, după o perioadă de aproximativ 60 de zile în care resursa acvatică din mediul natural a fost protejată în sezonul de reproducere. Excepție fac zonele de protecție pentru resursele acvatice vii prevăzute în ordinul comun al Ministerului Mediului și al Ministerului Agriculturii. Ce rămâne interzis: exemplul linului Deși prohibiția generală s-a încheiat, unele specii rămân prohibite. Agerpres dă ca exemplu linul, pentru care capturarea este interzisă în intervalul 8 iunie – 6 iulie. Reguli speciale în Delta Dunării: captură cu eliberare și limite la transport În Rezervația Biosferei Delta Dunării (RBDD) , pescuitul recreativ pentru știucă, șalău, somn și crap este permis doar cu eliberarea imediată a capturilor, cu posibilitatea reținerii unui singur exemplar pe zi, dintr-o singură specie. În plus, pescarii sportivi nu pot transporta mai mult de: 10 kilograme de pește/pescar; 15 kilograme de pește/familie, indiferent de numărul de zile în care și-au desfășurat activitatea. Actul normativ citat de Agerpres prevede și o interdicție permanentă pentru scrumbie în anumite perimetre din fața gurilor de vărsare ale Dunării în mare, cu delimitări precise (pe adâncime și coridoare stabilite în dreptul brațelor Sfântu Gheorghe, Sulina și Chilia). „Pe teritoriul RBDD, în afara perioadelor de prohibiție, pescuitul scrumbiei este interzis în tot cursul anului în fața gurilor de vărsare a Dunării în mare (...)”, se specifică în actul normativ aprobat de cele două ministere. Marea Neagră: calcan ul rămâne în prohibiție până pe 16 iunie Pentru Marea Neagră, prohibiția pescuitului la calcan se încheie pe 16 iunie, iar reținerea la bord a femelelor de rechin gestante rămâne interzisă. Prohibiția generală a durat circa 60 de zile, cu o excepție menționată de Agerpres: pe brațul Chilia al Dunării, pescuitul comercial și recreativ a reînceput după 45 de zile. [...]
Închiderea campaniei APIA 2026 indică o consolidare a fermelor , după ce suprafața declarată a crescut, iar numărul cererilor a scăzut, mai ales la exploatațiile sub 5 hectare, potrivit Economedia . Ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna , a anunțat că pentru subvențiile APIA aferente anului 2026 au fost depuse 671.334 de cereri de plată , pentru o suprafață totală de 9.766.322 de hectare . Comparativ cu anul trecut, suprafața declarată a crescut, în timp ce numărul cererilor a scăzut. Ce semnalează scăderea numărului de cereri Potrivit ministrului, diminuarea cererilor este vizibilă „în special în cazul terenurilor mai mici de 5 hectare”, iar această evoluție „reflectă procesul de comasare a terenurilor agricole și consolidarea exploatațiilor”, considerat important pentru creșterea competitivității agriculturii românești. Implicații operaționale: termenul de depunere s-a închis APIA le reamintise anterior fermierilor că termenul-limită pentru depunerea cererilor în Campania 2026 a fost 5 iunie 2026 , inclusiv. După această dată, cererile nu mai pot fi depuse, iar fermierii riscau să piardă sprijinul financiar acordat prin schemele și măsurile gestionate de agenție. [...]
Campania APIA pentru subvențiile din 2026 s-a închis cu 671.334 de cereri, iar scăderea numărului de solicitări pe terenurile sub 5 hectare sugerează accelerarea comasării și a consolidării exploatațiilor , un indicator cu miză economică pentru eficiența și competitivitatea agriculturii, potrivit Antena 3 . Ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna , a anunțat încheierea campaniei de depunere a cererilor de plată pentru subvențiile APIA aferente anului 2026. Conform datelor prezentate de acesta, au fost depuse 671.334 de cereri pentru o suprafață totală de 9.766.322 de hectare. În comparație cu anul trecut, suprafața declarată a crescut, în timp ce numărul cererilor a scăzut, „în special în cazul terenurilor mai mici de 5 hectare”. Ministrul a legat această evoluție de „procesul de comasare a terenurilor agricole și consolidarea exploatațiilor”, pe care îl consideră esențial pentru creșterea competitivității agriculturii românești. Ce înseamnă, practic, pentru sector Din perspectiva funcționării pieței agricole, combinația dintre suprafață declarată mai mare și mai puține cereri indică o concentrare a exploatării terenurilor: mai puține entități ajung să gestioneze suprafețe mai mari. Dacă tendința se confirmă și în anii următori, efectele pot fi vizibile în: organizarea producției (exploatații mai mari, mai ușor de mecanizat și planificat); costuri și productivitate (posibilă eficientizare prin scară); accesul la finanțare și investiții (ferme consolidate, cu capacitate mai mare de cofinanțare). Termen-limită și pașii următori APIA a reamintit anterior că termenul-limită pentru depunerea cererilor în Campania 2026 a fost 5 iunie 2026, inclusiv, iar după această dată cererile nu mai pot fi depuse. În același context, fermierii au fost îndemnați să depună la timp documentația pentru a evita pierderea sprijinului financiar acordat prin schemele și măsurile gestionate de agenție. Tanczos Barna a transmis și mulțumiri angajaților APIA din aparatul central și din centrele județene și locale pentru finalizarea campaniei. [...]
