Știri
Știri din categoria Agricultură
Abuzurile reclamate de fermieri în „creditul furnizor” intră pe agenda Senatului, unde Comisia pentru agricultură pregătește o dezbatere despre modul de implementare a acestui tip de finanțare și posibile soluții, potrivit AgroIntel.
Miza este una de reglementare și funcționare a pieței: cazurile prezentate în campania „AgroReclamații” indică vulnerabilități ale sistemului de finanțare din agribusiness, iar un număr tot mai mare de fermieri ar ajunge în dificultăți majore, inclusiv în situații de executare silită.
Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală din Senat va organiza o dezbatere „amplă” la începutul săptămânii viitoare, în cadrul unei ședințe de lucru programate luni, 27 aprilie, la Senatul României. Inițiativa aparține conducerii comisiei, iar invitația a fost lansată de președintele acesteia, Sebastian Cernic.
Tema anunțată: creditul furnizor și modalitățile de implementare „pentru a veni în sprijinul fermierilor”.
Conform invitației citate de publicație, la întâlnire sunt așteptați:
„Având în vedere importanța subiectului, precum și faptul că un număr tot mai mare de fermieri se confruntă cu dificultăți majore, inclusiv situații de executare silită, considerăm necesar un dialog deschis și constructiv între toate părțile implicate”, se arată în invitație.
Articolul indică drept exemple cazurile fermierilor Flavius Sas (Arad) și Mihăiță-Titel Tene (Călărași), care au reclamat situații apărute în finanțarea prin creditul furnizor accesat prin distribuitorii RDF, respectiv Agrinvest. Potrivit materialului, aceste cazuri au generat reacții și sunt prezentate ca ilustrând vulnerabilități ale sistemului actual.
Publicația mai notează că președintele LAPAR, Matei Titianu, a cerut o poziție publică a ministrului Florin Barbu privind abuzurile semnalate, însă o astfel de poziție „nu a venit”, iar contextul guvernamental ar indica faptul că subiectul nu este o prioritate pentru Executiv „la acest moment”.
Recomandate
Lipsa proiectelor de HG pentru plafoanele ANT blochează practic startul plăților către fermieri , într-un moment în care instabilitatea politică riscă să împingă calendarul subvențiilor dincolo de finalul lunii aprilie, potrivit Agrointel . Pe ordinea de zi a ședinței de Guvern de joi, 23 aprilie, nu se regăsesc proiectele de hotărâre care ar fi trebuit să deblocheze banii pentru Ajutoarele Naționale Tranzitorii (ANT) din vegetal și zootehnie, dar nici alte ajutoare care ar urma să se aplice pentru cartofi, usturoi sau motorină. În lipsa acestor acte, începerea plăților pentru schemele respective devine imposibilă. De ce contează: risc de întârziere a subvențiilor din bugetul de stat Fermierii mizau pe plata ANT-urilor până la finalul lunii aprilie, scheme finanțate din bugetul de stat. Publicația notează că absența proiectului privind sumele și contextul politic pot întârzia „mult” plățile așteptate. În paralel, potrivit unor surse politice citate, miniștrii PSD și secretarii de stat social-democrați nu ar urma să participe la reuniunea Cabinetului programată să înceapă la ora 11:00. Pentru a evita blocarea activității guvernamentale, atribuțiile ar fi fost delegate către secretari de stat din partea PNL, USR și UDMR, în funcție de minister. Conducerea PSD a votat în unanimitate retragerea miniștrilor din Guvern, iar aceștia ar urma să meargă la ora 14:00 pentru depunerea demisiilor, inclusiv ministrul Agriculturii, Florin Barbu . Ce plafoane ANT sunt în joc (anul de cerere 2025) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a publicat pe 14 aprilie, în transparență decizională, proiectul de act normativ cu plafoanele pentru șase ANT-uri din sectorul vegetal. Agrointel menționează că cea mai mare scădere este la plata de bază pentru terenul arabil, unde bugetul este mai mic cu aproape 100 de milioane de lei față de anul trecut. Distribuția sumelor pentru sectorul vegetal, conform proiectului: 286.960.259 lei (56.481.569 euro) – culturi pe teren arabil 22.355 lei (4.400 euro) – in pentru fibră și cânepă pentru fibră 7.453.098 lei (1.466.972 euro) – tutun 341.416 lei (67.200 euro) – hamei 13.324.524 lei (2.622.628 euro) – sfeclă de zahăr Pentru sectorul zootehnic, proiectul prevede un plafon total de 610.220.860 lei (120.108.030 euro), asigurat de la bugetul de stat prin bugetul MADR pe 2026, distribuit astfel: 135.036.410 lei (26.578.830 euro) – bovine, sector lapte (schemă decuplată de producție) 316.407.570 lei (62.277.600 euro) – bovine, sector carne (schemă decuplată de producție) 158.776.880 lei (31.251.600 euro) – ovine/caprine (schemă cuplată de producție) Alte acte normative așteptate de fermieri Pe lista de proiecte care „ar trebui aprobate” de Guvern pentru fermieri, Agrointel enumeră: proiect HG pentru aprobarea schemei de ajutor de stat pentru creșterea animalelor (2026); proiect OUG cu măsuri temporare pentru sectorul vegetal, privind gestionarea efectelor creșterii prețurilor la motorină; proiect HG pentru completarea art. 8 din HG nr. 325/2025 (programul de susținere a producției de legume în spații protejate); proiect HG pentru schema „Ajutor de minimis” pentru cartof de consum; proiect HG pentru schema „Ajutor de minimis” pentru producția de usturoi. În absența includerii proiectelor pe ordinea de zi, rămâne neclar când vor fi adoptate actele necesare pentru declanșarea plăților și dacă termenul de final de aprilie mai poate fi respectat. [...]
MADR deschide, între 23 și 25 aprilie, curtea ministerului pentru un târg de produse locale, mizând pe vânzarea directă producător–consumator. Potrivit AgroInfo , Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale organizează Târgul de Sfântul Gheorghe cu sprijinul Cooperativei Agricole Caprirom Sud Muntenia, într-un format care aduce la un loc producători din mai multe județe și publicul din București. Evenimentul se desfășoară timp de trei zile, iar organizatorii îl poziționează ca un spațiu de întâlnire între producători și consumatori, cu accent pe „gusturi autentice” și produse locale. La târg sunt anunțați producători din județele Alba, Argeș, Botoșani, Brașov, Brăila, Cluj, Dâmbovița, Giurgiu, Mureș, Neamț, Prahova, Sibiu, Suceava, Vâlcea și Vrancea. Ce produse sunt anunțate și cine vine Oferta include, conform informațiilor publicate, o gamă largă de produse agroalimentare și artizanale, între care: fructe și legume proaspete, conservate și uscate; lactate și brânzeturi tradiționale; preparate din carne după rețete „autentice”; pește și produse din pește; produse apicole; articole artizanale din lavandă; dulciuri și produse de patiserie. Separat, sunt menționați producători suceveni din Piața Volantă „Din Drag de Bucovina”, cu o selecție care include lactate, preparate din carne, produse apicole, conserve din legume și fructe, dar și cosmetice și uleiuri din lavandă. De ce contează pentru piața produselor locale Din perspectivă economică, un astfel de târg funcționează ca un canal de vânzare directă, care poate crește vizibilitatea micilor producători și poate scurta lanțul dintre fermier și consumator, într-o perioadă în care competiția pentru acces la piață rămâne ridicată pentru producția locală. În plus, ediția include și produse cu recunoaștere europeană prin Indicație Geografică Protejată (IGP) – un sistem de certificare care leagă produsul de o zonă și de un set de reguli de producție. Sunt menționate Magiunul de prune Topoloveni (Argeș) și Telemeaua de Sibiu (Sibiu). Totodată, sunt anunțate produse din agricultura ecologică (de exemplu, miere și produse ale stupului, făină și ulei bio sub brandul „Mamaiana”), precum și produse „atestate tradițional”, înscrise în Registrul Național al Produselor Tradiționale, inclusiv produse pescărești, prune afumate sau uscate la lojniță și produse lactate și din carne de la o fermă din Fundata (Brașov), alături de „Cozonac Domnesc” din Tocileni (Botoșani). La târg sunt menționate și flori de sezon aduse de o producătoare din județul Giurgiu, ca element complementar ofertei. [...]
Scăderea prețurilor la grâu și porumb la început de 2026 taie din încasările fermierilor pe cereale , în timp ce unele oleaginoase și culturile de orz/orzoaică au evoluții mai bune, potrivit unei analize economica.net bazate pe date ale Institutului Național de Statistică (INS) și informații ale Comisiei Europene . Miza economică este directă: pentru producătorii care au rămas cu stocuri de cereale, începutul de an aduce prețuri mai slabe decât în 2025, deci venituri mai mici la valorificare. Grâul și porumbul: creșteri mai mici față de 2020, dar sub nivelurile din 2025 Comparativ cu anul de referință 2020, grâul a rămas pe plus în ianuarie și februarie 2026, însă cu majorări mai mici decât anul trecut: +14,7% în ianuarie și +16,5% în februarie, față de +24,6% și +30,5% în aceleași luni din 2025. Datele Comisiei Europene pentru săptămâna începută la 6 aprilie indică, de asemenea, prețuri mai mici la grâul de panificație în depozite: Muntenia (DEPSILO): 195,1 euro/tonă, față de 211,8 euro/tonă în perioada similară din 2025 (minus 7,8%); Oltenia: 182,2 euro/tonă, față de 209,5 euro/tonă (minus 13%). La porumb, dinamica este similară. În ianuarie 2026, INS consemnează scumpiri de +25,6% față de 2020, sub nivelul din ianuarie 2025 (+28,7%). În februarie 2026, creșterea este de +27,4% față de 2020, comparativ cu +34% în februarie 2025. În săptămâna începută la 6 aprilie, porumbul pentru hrana animalelor a coborât în medie: Muntenia: 184,9 euro/tonă, față de 213 euro/tonă în perioada similară din 2025 (minus 13%); Oltenia: 192 euro/tonă, față de 200 euro/tonă (minus 4%). Cine câștigă relativ: orz, orzoaică și, parțial, oleaginoasele Spre deosebire de grâu și porumb, orzul și orzoaica se tranzacționează la prețuri mai mari decât cu un an în urmă. INS indică pentru 2026 (raportat la 2020) scumpiri de +34,5% (ianuarie) și +38,2% (februarie), peste ritmul din 2025 (+28,5% și +32,3%), ceea ce sugerează o creștere în 2026 față de 2025 de peste 4%. La floarea-soarelui, februarie arată un „trend ușor descendent”, cu o scumpire de doar +0,3% față de 2025. Raportat la 2020, prețurile sunt însă mult mai sus: +65% în februarie 2026, față de +64,4% în februarie 2025. În ianuarie 2026, creșterea față de 2020 a fost de +58%, sub nivelul din ianuarie 2025 (+64%). La soia, INS consemnează o creștere ușoară de +0,5% față de anul trecut (și +15,1% în februarie 2026 față de 2020, comparativ cu +14,7% în februarie 2025). Totuși, datele Comisiei Europene din 9 martie indică o scădere: 373,3 euro/tonă, față de 382,9 euro/tonă cu un an în urmă (minus 2,5%). Ce trebuie reținut despre date: sunt prețuri din prima etapă de vânzare Publicația precizează că prețurile calculate de INS reflectă prima etapă de comercializare (vânzări directe ale producătorilor sau achiziții directe de la producători) și nu includ costuri precum transportul și stocarea, nu includ subvențiile pe produs și nu includ TVA. În practică, diferențele de preț la poarta fermei se pot traduce rapid în diferențe de cash-flow, mai ales pentru fermierii care vând din stocuri. [...]
Continuarea subvențiilor și a programelor finanțate din fonduri europene devine prioritatea imediată odată cu preluarea interimară a Ministerului Agriculturii de către Tánczos Barna , într-un moment în care fermierii așteaptă decizii guvernamentale pentru plăți și scheme de sprijin, potrivit AgroIntel . Tánczos Barna, propus de premierul Ilie Bolojan pentru conducerea interimară a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale , a transmis că, după semnarea decretului de numire de către președinte, va urmări „buna funcționare” a ministerului în perioada următoare, în paralel cu rolul de viceprim-ministru. Mesajul său pune accent pe evitarea întreruperilor în programele de sprijin pentru agricultori și în investițiile din fonduri europene, pe fondul „provocărilor” care afectează sectorul agricol. „Este important ca programele de sprijin pentru agricultori și investițiile din fonduri europene să continue fără întreruperi, și să putem răspunde provocărilor care afectează sectorul agricol.” Ce decizii așteaptă fermierii în perioada următoare În plan operațional, una dintre mizele imediate este aprobarea unor acte normative necesare pentru plăți și scheme de sprijin. Publicația notează că cele mai importante plăți așteptate de fermieri sunt Ajutoarele Naționale Tranzitorii (ANT), pentru care Guvernul trebuie să aprobe plafoanele aferente campaniei 2025. Pe lista altor proiecte care „ar trebui aprobate” de Guvern apar: proiect de hotărâre de guvern pentru aprobarea unei scheme de ajutor de stat pentru creșterea animalelor (2026); proiect de ordonanță de urgență cu măsuri temporare pentru sectorul vegetal, privind gestionarea efectelor creșterii prețurilor la motorină; proiect de hotărâre de guvern pentru completarea art. 8 din HG nr. 325/2025, legat de schema „Ajutor de minimis” pentru producția de legume în spații protejate; proiect de hotărâre de guvern pentru schema „Ajutor de minimis” pentru producția de cartof de consum; proiect de hotărâre de guvern pentru schema „Ajutor de minimis” pentru producția de usturoi. De ce contează mesajul În contextul schimbării de la vârful MADR, mesajul indică faptul că prioritatea interimatului este continuitatea administrativă: menținerea fluxului de sprijin către fermieri și derularea investițiilor din fonduri europene, fără blocaje generate de tranziția politică. În practică, această continuitate depinde de calendarul de aprobare a hotărârilor de guvern și a ordonanțelor menționate, precum și de semnarea decretului de numire. [...]
Un fermier din Flevoland testează de trei ani un robot de câmp pentru sfeclă, dar autonomia rămâne limitată de baterii , după ce utilajul s-a oprit la lucru din cauza descărcării acumulatorilor, potrivit Future Farming . Articolul o are în centru pe Mariëlle Keijzer, fermier arabil în Flevopolder (Olanda), care folosește de trei ani robotul de câmp FarmDroid FD20 pentru semănat, erbicidare „la punct” (aplicare țintită) și prășit la cultura de sfeclă de zahăr. Publicația notează că utilajul a fost repornit în a doua zi de Paște pentru a relua semănatul, după ce se oprise anterior fiindcă bateriile ajunseseră prea descărcate. Ce contează operațional Cazul descris arată că, dincolo de promisiunea automatizării în lucrările de întreținere și înființare a culturilor, utilizarea zilnică a roboților agricoli depinde încă de gestionarea energiei și de continuitatea funcționării în câmp. În exemplul de față, întreruperea lucrului a fost cauzată de nivelul bateriilor, ceea ce poate afecta planificarea operațiunilor într-o fereastră scurtă de semănat. „Pionierat” într-o zonă agricolă intens tehnologizată Future Farming o descrie pe Keijzer drept un „pionier” în provincia olandeză Flevoland, menționând că este în continuare singura din provincie care lucrează cu robotul danez FarmDroid (modelul este indicat în material ca FD20, iar în text apare și o referire trunchiată la „FD2”, fără alte detalii). Publicația mai arată că FarmDroid FD20 este „unul dintre cei mai bine vânduți roboți de câmp din lume”, fără a oferi cifre sau o perioadă de referință. [...]
China are peste 300.000 de drone agricole în exploatare, cel mai mare parc la nivel global , un indicator al accelerării mecanizării și digitalizării în agricultură, potrivit IT Home , care relatează dintr-o conferință de presă a Biroului de Informare al Consiliului de Stat . Datele au fost prezentate în contextul bilanțului pentru trimestrul I din 2026 privind evoluția economiei agricole și rurale. În aceeași prezentare, autoritățile au indicat că, în perioada „al 14-lea plan cincinal” (2021–2025), eficiența generală a inovării tehnologice în agricultură a crescut, iar echipamentele inteligente sunt tot mai vizibile în producția agricolă. Ce arată indicatorii de mecanizare și tehnologie Pe lângă numărul de drone agricole, în briefing au fost menționați mai mulți indicatori care sugerează o creștere a intensității tehnologice în agricultură: rata de contribuție a progresului științific și tehnologic în agricultură: peste 64%; acoperirea cu soiuri îmbunătățite pentru culturi: peste 96%; gradul de mecanizare „integrată” (lucrări agricole, semănat/plantat, recoltare) pentru culturi: 76,7%; pentru principalele culturi de cereale, mecanizarea pe întreg lanțul de operațiuni este „în linii mari” realizată. Ce urmează în „al 15-lea plan cincinal”: accent pe tehnologii-cheie și rolul companiilor IT Home mai notează că, pentru perioada „al 15-lea plan cincinal” (2026–2030), Ministerul Agriculturii și Afacerilor Rurale intenționează să împingă mai departe integrarea dintre inovarea tehnologică și cea industrială, cu accent pe: atacarea tehnologiilor-cheie prin programe organizate și „sistemice”, aliniate la nevoi strategice precum securitatea alimentară; reconfigurarea și întărirea capacității de inovare , inclusiv prin susținerea universităților cu profil agricol, a laboratoarelor naționale și prin dezvoltarea companiilor de tehnologie agricolă; îmbunătățirea „ecosistemului” de inovare , inclusiv prin schimbări în evaluarea și stimularea cercetătorilor, întărirea integrității în cercetare și cooperare internațională. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre distribuția regională a dronelor, tipurile de utilizare sau impactul financiar, informația principală rămâne dimensiunea parcului de drone agricole și direcția de politică publică: extinderea mecanizării inteligente și a digitalizării ca pilon operațional pentru productivitatea agricolă. [...]
